Poate nu aș fi scris rândurile de față dacă relativ curând nu aș fi fost vizat spre a fi luminat de către două persoane, în contextul discuției despre dileme morale și conflictul ce poate apărea, în cazurile complicate, între standarde morale. Printre exemplele care să ilustreze aceste situații a apărut și avortul....

Citește mai mult

Dacă într-o carte găsești echilibru, limpezime a ideilor, argumente puternice, exemple relevante, informație de calitate pentru a lămuri subiecte de actualitate, concluzii edificatoare pentru timpul ce ne așteaptă, iar toate acestea mai sunt însoțite și de suficient umor de calitate, atunci ești un cititor...

Citește mai mult

I casă îmbrăcată în hainele unor aripi vechi de când străbunicul s-a-ntors de la război cu urme de gloanțe pe creștet asemenea alaiului unei nunți de furnici. împrejmuind grădina salcâmii unde seara se-ntorc ciorile. trunchiul de dud banca bătrânei care veghea toți puii de pe pământ de păsări și de oameni. drumul spre...

Citește mai mult

încep mereu, de la capăt mereu începutul. eu doar întârzii ca de obicei adunându-mi sufletul de prin ierburi, unde se ferește de ciocurile bontoroage ale păsărilor – pe ele nu le pot păcăli ușor. uneori tălpile mi se lipesc de miezul pământului, uneori umbra mi se proiectează pe cer provocând o altă eclipsă. eu doar...

Citește mai mult

ne întâlnim în spațiul dintre silabele rugăciunii unde celălalt chip al cuvântului e lacrima. (din vol. Exil în inimă, 2012)

Eu, Simah, prefectul Romei, urmat de Omul și mașina – este titlul primei cărți traduse în limba română a profesorului universitar Thomas Molnar, apărută în 2013 la editura Logos, ediția originală în franceză fiind publicată în anul 1999. Traducerea aparține profesorului sibian Manuel Valeriu, cel care a făcut...

Citește mai mult

mai ales în satul de câmpie se întâmplă să-ți uiți sufletul în dimineți cețoase culegând lumină până te pomenești crescând și părinții nașii finii te privesc de jos în sus și nevoit te lași convins de minunea asta (nevrută) cumva ai rămas cu vreo trei copii în toamnele cețoase ștergându-ți fruntea de culoarea lor după...

Citește mai mult

Rândurile de față nu au decât rolul de a atrage atenția asupra unei lucrări de referință ce prezintă dovezi clare asupra modului cum s-a luptat secole de-a rândul împotriva drepturilor românilor din Transilvania. Un genocid cultural și deseori în sens propriu. În fața datelor istorice, sociale și culturale,...

Citește mai mult

se seamănă lumină nouă. plec în urma îngerului și încerc să-i învăț mersul, dar hainele mele sunt de pământ și pământul îmi este stângaci – dansul său e cumva aplecat într-o parte ca o pasăre rănită ce se sprijină uneori în cioc. plec în urma îngerului ca atunci în copilărie când urmele pașilor tatei în nămeți păreau...

Citește mai mult

Scriitorul Leonid Dragomir și-a obișnuit cititorii cu frumoase introduceri în câte o lume, prin fiecare dintre cărțile de dialoguri, având interlocutori pe Mihai Șora și Dan Ciachir, rezultând volumele Mihai Șora – o filosofie a bucuriei și a speranței (Editura Cartea Românească, 2009) și Bucuria de a fi răsăritean....

Citește mai mult

destrămare, destrămare a pânzei țesută ca un vis atât de departe să fie al tău, atât de viu că ai fost acolo. aplecat peste copilărie tata șoptea o rugăciune când adormeam și cuvintele făceau un pod între el, Dumnezeu și mine cel dincolo de somn. un vânător de pace pe apă tulbure, tata nu ne ascundea temerea sa că...

Citește mai mult

O lucrare de un interes deosebit – pentru toți cei care doresc să afle mecanismele democrației americane și extinderea lor globală – este Modelul deformat. America de la Tocqueville la Carter, apărută la editura Logos, în 2016, în traducerea lui Manuel Valeriu. Autorul este Thomas Molnar, unul dintre gânditorii care...

Citește mai mult

mi-au spus alaltăieri niște limbi de foc, mi-au spus că ființa aceea, mama mamei mele, nu mai e. A plecat unde-a văzut cu gândul, ca fumul unei lumânări, ca un chiot s-a dus, ființa aceea care nici n-a fost vreodată în carne și oase; a fost doar o casă de lumină în care mi-am ascuns copilăria, doar o umbră înclinată de...

Citește mai mult

Este adevărat că atitudinile privitoare la moralitate se schimbă deseori, însă aceasta nu înseamnă că înseși principiile morale se schimbă, pentru că atunci nu mai are rost să vorbim despre evaluare morală. De fapt, se schimbă gradul în care aderăm la aceste principii, nu principiile însele. Așa stau lucrurile în...

Citește mai mult

ceas de rugăciune ca şi când în tine ai purta un clopot. (din vol. Exil în inimă, 2012)

Multe voci se exprimă astăzi tot mai vehement (cu rea intenție sau din ignoranță) împotriva creștinismului ca fiind un mod de gândire ce împiedică progresul popoarelor și al omenirii. E adevărat că perspectiva creștină a schimbat fața și inima lumii, însă nu în vreun mod ce l-ar putea face susceptibil de criticile...

Citește mai mult

mă numesc abia după rugăciunea de dimineață. (din vol. Exil în inimă, 2012)

Viața tot mai virtuală, mai „online”, este urmarea firească a unor alegeri și procese mai vechi. Oamenii trăiau deja destul de mult în virtual, în special în ultimul deceniu, numai că măsurile guvernamentale adoptate în perioada pandemiei i-a aruncat pur și simplu în acest mediu artificial. Diferența constă mai ales în...

Citește mai mult

Ce îndreptățire pot aduce vorbele când tot lamele lor au adâncit durere după durere? Iar durerile sunt feluri și feluri, în bazarul lor te poți prea lesne rătăci. Pe unul îl dor iernile, nisipul, nopțile, pe altul îmbrățișările, podurile, răscrucile, prea puțini sunt aceia pe care îi doare însăși durerea. În bazarul...

Citește mai mult

„Trăiți ca oameni liberi, dar nu ca și cum ați avea libertatea drept acoperământ al răutății, ci ca robi ai lui Dumnezeu.” I Petru: 2, 16 Dacă teoriile etice create de filosofi au o fundamentare rațională, cele susținute de teologi au o întemeiere dogmatică. Dogma stabilește limitele în care anumite idei sunt...

Citește mai mult

astă-noapte am cinat în cer se făcea că ajungem pe rând de departe nu pâine nu sare mâncam ne adumbrea dinspre copacul acela o cădere la pace nu știam dincotro și pe ce se sprijină toate noi cinam la o cină fără-nnoptare oaspeți eram ca cei care vin într-o țară părăsită odată nespus de demult și nu pâine și sare mâncam...

Citește mai mult

Este o temă foarte veche, în jurul căreia s-au format diverse tabere, formate din susținători fervenți, critici hotărâți și cei situați între acești poli. Titlul nu are în vedere o literatură moralistă, pentru că aceasta își ratează cel mai probabil de la început obiectivul din cauza stridențelor; avem însă în vedere...

Citește mai mult

România a avut până mai ieri o serie de părinți cu o măsură înaltă a vieții duhovnicești. Au răbdat până la final, iar apoi s-au dus. Oamenii au sesizat înălțimea lor și i-au cinstit încă din timpul vieții. Totuși, poate că abia acum putem pricepe ce a însemnat de fapt răbdarea lor din ultimele trei decenii. Cu...

Citește mai mult

(averea e cheltuită de mult) m-au flămânzit roșcovele. m-au netezit ploile. am fost rănit de fiecare cuib zărit pe cale. leproșii râdeau privind prin mine (știu, eram atât de urât). de-ajuns! voi merge la tatăl meu și, la înălțimea gleznelor sale, pe toate le voi plânge. Poeme nepublicate în volum, scrise între...

Citește mai mult

„Fiți copii la răutate, nu și la minte” I Corinteni, 14, 20 Antiparenting este titlul unei cărți recente de antropologie, filosofie, psihologie și educație (apărută în 2017, editura Cathisma, București), cu toată gama de științe subordonate lor, și toate acestea într-un limbaj curat, fără acrobații textuale. Învățătura...

Citește mai mult

copilărie ca o duminică cu trup de flori și voce de mamă, iată-te strânsă cu brațele tale de ploaie după gâtul meu, așa cum își poartă trandafirii sufletul de parfum, cum își duce o câmpie poveștile, cum își ține focul lumina. copilărie răsad de rai altoit pe inimă, nici n-aș putea să întreb unde ești când ochii nu văd...

Citește mai mult

Nu fac parte dintre aceia care aruncă la coș rezultatele cercetărilor tehnologice, pe considerentul că toate țin de „ceva rău”, dar nu mă număr nici printre semenii care au convingerea că omenirea se află într-un stadiu superior de existență datorită inovațiilor din acest domeniu. E cert că în istoria cunoscută nu s-a...

Citește mai mult

trupul de lumină îmbrățișează trupul de piatră. fiecare piatră se face cuvânt. fiecare trup se face rugăciune.

În drum spre spitalul județean, unde mergea de două săptămâni în vizită la bunicul său, Andrei a observat cum, pe cealaltă parte a străzii, o doamnă de o eleganță aparte s-a oprit puțin la marginea trotuarului unde se vedeau câteva flori și, cu mare delicatețe, a ridicat ușor în palma dreaptă cupa unui bujor, ca și...

Citește mai mult

în zilele senine frumusețea își face cumva loc să răsară pe orice chip pe care-l întâlnesc. spune-mi, există zi mai luminoasă ca noaptea Învierii? (din vol. Iar Petru plângea de câte ori auzea cocoșul cântând, 2020)

Robert nici nu s-a trezit bine și a început, ca de obicei, să se plângă – că e înnorat, că a întârziat coletul comandat, că n-a ieșit cafeaua cum dorea și multe altele pe care le înșira conștiincios aproape zi de zi, de parcă ar fi oficiat un ritual de exorcizare a grijilor. De fapt, nu făcea decât să își amplifice...

Citește mai mult

de când am plecat mama își așază noapte de noapte câte-un lucru de-al nostru sub pernă. ea nu poate dormi, nu poate să cadă la pace cu ziua care-a trecut, cu somnul care vine, dacă nu are sub pernă o bluză roșie-a Elenei, fularul Danielei, o cămașă de-a mea. știu că mama ne duce dorul când plecăm, știu că plânge pe...

Citește mai mult

– Spuneți-le să vină aici!, se adresă Ionuț chelnerului care întâmpina un grup de tineri pe care îi vedea intrând pentru prima dată în localul său. – Sănătate, băieți, bine ați venit! Așezați-vă care cum doriți, am rezervat masa asta de câteva ore, pentru că este ceva mai retrasă și putem discuta liniștiți. Dacă cineva...

Citește mai mult

și erau în ziua aceea un timp vechi și un timp nou față către față nimic risipind nimic amestecând dar ziua a început să se plece spre seară și-n zale de cenușă cineva a venit la omul acela să-i dea un veșmânt de durere să facă un târg cum se fac uneori pe aici iată altul să fii chip străin de inima ta încrustată cu...

Citește mai mult

– Ce mai faci, măi, sfinte Petre? – Salut, Sorin! Tot cu glumele piperate la tine!? Nu te desparți o clipă de ele. – Hai, Petrule, că știi de glumă, nu te-oi fi supărat acum. – Nu m-am supărat, că dacă mi te adresezi cu „sfinte”, cu siguranță nu te referi la mine, dar poate s-o fi supărat puțin Sfântul Petru, că îi...

Citește mai mult

„Cine e nedrept, să nedreptățească înainte. Cine e spurcat, să se spurce încă. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfințească încă. Iată, vin curând și plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după cum este fapta lui. Eu sunt Alfa și Omega, cel dintâi și cel de pe urmă, începutul și...

Citește mai mult

Sfinte Îngere Păzitor, ce pază fără pic de pace ți s-a mai dat și ție pe umărul unui așa de îndărătnic muritor! tu-nchizi ușile morții, el fuga le deschide; când plângi, el cântă îmbătat de lume; tu stai în fața lui să nu se piardă, el parcă vânează genune. o știi și te-ntristezi, dar ce să-i faci nebunului care se...

Citește mai mult

– Salut, Iulian! – Salutare, Mihai! Cum o mai duci? – În general bine, cum mă știi. Doar că zilele astea m-au bântuit niște gânduri mai negre, probabil și după întâlnirea cu un coleg din liceu, un om pe care îl cunosc de peste 20 de ani. – A pățit ceva? Ce te-a tulburat atât de mult? Dacă îmi poți spune, desigur. – A,...

Citește mai mult

luminile și norii – pe-ascuns – treceau înaintea dimineților sale. a fost vineri și apoi duminică. pe acest om niciodată credința nu l-a pierdut, chiar dacă atunci, în urletul mării apele au încercat să-i muște din trup. nu a fugit nici după ziua aceea în pustiul pustiei; cutremurat, a căzut și a plâns. au trecut zile...

Citește mai mult

A mai scrie astăzi ceva despre Eminescu… Ce s-ar mai putea spune despre geniu, când s-au spus atâtea, când unii și-au dedicat viața încercând să se apropie de opera și viața sa, încât s-a desprins un nou „logos” din sânul filologiei – eminescologia. În plus, de câte ori ascult vorbindu-se despre Eminescu îmi vin în...

Citește mai mult

„Judecățile Domnului sunt adevărate, îndreptățite toate…” (Psalm 18, 10) - Următorul. - „Cuget, deci exist!” - De unde îți vin cugetele? - Din rațiunea mea… - Încă nu exiști, mergi și mai cugetă, însă nu cumva să te rătăcești singur prin filosofiile cele deșarte, omenești. - Următorul. - Eu sunt împărat, deci știu...

Citește mai mult

Deceniile comuniste pot fi pricepute doar atunci când sunt analizate dintr-o perspectivă duhovnicească. Revoluția comunistă – la fel ca multe alte măști – cade numai dacă este poziționată în contra Adevărului. De altminteri, acesta este cel mai sigur mod de a nu fi tras pe sfoară: punerea tuturor nedumeririlor în...

Citește mai mult

Pune-ți viața în versuri. Și iarăși îți spun: pune-ți viața în versuri, dacă vrei să simți viața universului și să fii în legătură și armonie cu ea. Poți analiza cântările, însă niciodată nu uita să cânți. Criticii de poezie trăiesc și mor, pe când poeții trăiesc veșnic. Analiza ucide, poezia înviază. Numai poezia...

Citește mai mult

La Editura Mănăstirea Petru Vodă a apărut în anul 2010 volumul Poeți după gratii (640 de pagini). Acesta cuprinde o parte din poeziile a 71 de deținuți politici, texte scrise în detenție și însoțite de o scurtă biografie a autorilor. Așa cum spun editorii în „Cuvânt înainte” și Aspazia Oțel Petrescu în „Cuvântul unei...

Citește mai mult

să stai în cuvinte ca-ntr-o casă veche locuită de mii de oameni înainte. nu ai de ales decât între acestea două să rămâi în stradă privind din afară, ori să vii înăuntrul cuvintelor unde fiecare și toți au loc (dacă timpul nu le-a furat între timp puterea de-a se rosti). însă nu toate casele sunt la fel, pentru că nu...

Citește mai mult

multe vor fi încercările umbrelor de-a te prinde în vârtejul lor și multe ar putea fi căderile, durerile și rănile acelea pe care nu te-ai fi așteptat vreodată să le vezi. însă timpului și soarelui și apelor puțin le pasă de firele de praf ce se așază-n calea lor. E simplu: deschizi fereastra spre răsărit, îți...

Citește mai mult

am vrut să-mi tatuez o cruce-n frunte, dar prea mulți s-au speriat și au fugit. vecinii revoltați și-au luat chiar câteva secunde din lupta fratricidă și mi-au lăsat pe ușă un sfat născut din mila omeniei lor: puteai să-ți desenezi un cerc din stele, o vorbă din Voltaire ori d’Alembert (mă rog, vreunul de pe lângă care...

Citește mai mult

Deseori se consideră că termenii sacru și sfânt au aceeași semnificație, eroare ce poate fi explicată prin utilizarea frecventă a primului atunci când se vorbește despre spiritualitate în general. În folclor, elementele de sacru și sfânt interferează, dar prin aceasta, calitatea a ceea ce este sfânt este de obicei...

Citește mai mult