Testamentul Sfântului Cuvios Vasile de la Mânăstirea Poiana Mărului
În anul mântuirii 2003, luna martie, ziua a cincea, la București, era dat un Tomos Sinodal de canonizare a Sfântului Cuvios Vasile de la Mânăstirea Poiana Mărului, semnat de toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, printre care și actualul întâistătător (adică tocmai cel ce-a iscălit al doilea...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 11 aprilie 1925
XI. PARTICULARITĂȚI ALE CUNOAȘTERII RELIGIOASE În cadrul încercării mele de a fixa caracterele specifice ale actului religios în genere, v-am indicat că unul dintre aceste mijloace ar fi stabilirea unor caractere specifice ale conștiinței religioase. Și, mai departe, în tratarea problemei acesteia, am arătat, în...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 28 martie 1925
Ați văzut că este imposibil să se stabilească caracterul special pentru credința religioasă, dacă plecăm de la cercetarea obiectului la care se aplică această cunoștință; și anume, pentru simplul motiv că o vedere de ansamblu asupra universului are și filosofia, pe de o parte; iar pe de altă parte, pentru că problema...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 27 martie 1925
Concluziile la care am ajuns în prelegerea trecută, oricât de surprinzătoare ar fi părut ele față de concepția actuală a religiei și față de rolul care se asignează acestei activități spirituale în societatea de astăzi, nu sunt așa de revoluționare cum ar părea la prima înfățișare. Noi am încercat să fundăm concluziile...

Citește mai mult

Cele patru prelegeri ținute de profesorul Nae Ionescu în temnița de la Miercurea Ciuc în anul 1938
CONFERINȚA I România legionară nu este un fapt simplu, ci complex Adică viziunea legionară a realității este o formulă care cuprinde întreaga manifestare de viață, așa cum se încadrează ea în istorie. România legionară va fi o formă de viață politică, economică, spirituală, alta decât cea de astăzi. Punctul de plecare...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 21 martie 1925
Am încheiat cu considerațiunile ce aveam intențiunea să le dau asupra primei noastre probleme, adică problema structurii actului religios. Azi vom trece să studiem chestiunea actului religios, adică a acțiunii, a realizării acestui act din punctul de vedere individual, adică a acțiunii pe care conștiința sau omul în...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 20 martie 1925
Ați reținut, din prelegerile trecute, care sunt termenii procesului pe care-l dezbatem aci; și anume, că analizăm un act sufletesc, care are doi termeni preciși, și anume un act sufletesc de ordine absolută, adică în care cel de al doilea termen întrece cu totul limitele contingenței și ale realității sensibile și, în...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 14 martie 1925
În prelegerea trecută am stabilit că un act religios este un act sufletesc oarecare, cu doi termeni, dintre cari unul este totalitatea universului considerat într-o solidaritate colectivă, iar celălalt act este divinitatea; că, în actul acesta religios, ceea ce se transgresează sau ceea ce se transcende este tocmai...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 13 martie 1925
Ați văzut în lecțiunea trecută calea care ar fi de urmat pentru ca să ajungem la rezolvarea problemelor pe care ni le-am propus, între cari cea dintâi este tocmai rezolvarea sau stabilirea caracteristicei specifice a actului religios, și ați văzut că aceste probleme se pot grupa în jurul câtorva întrebări fundamentale,...

Citește mai mult

Curs de filosofie a religiei. 7 martie 1925
Pentru motive pe cari o să le înțelegeți mai târziu, nu am insistat ceva mai mult asupra afirmației că este imposibilă o determinare numai imanentă, subiectivă a actului religios. Am arătat, precum ați văzut, că actul acesta religios nu poate să fie conceput, nu poate să fie înțeles de noi și nici nu poate să existe în...

Citește mai mult