
Florin Stuparu s-a născut pe 20 mai 1961 în București. Părinţii lui, Sabin și Elena Stuparu s-au străduit și au reușit să-i ofere toate condiţiile pentru ca Florin să dobândească o educaţie aleasă, în anii ’70, în plin regim comunist. În afară de cursurile școlii primare pe care a urmat-o între anii 1968-1976, Florin a urmat cursuri de limbi străine, a luat lecţii de chitară, a fost înscris la Palatul copiilor la diverse cercuri teoretice sau aplicate, căci pe lângă aplecarea lui spre studiu el avea și o îndemânare și o dragoste pentru lucrul practic bine făcut care l-a însoţit întreaga viaţă.
În 1980 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București, încercându-și norocul în același an, în sesiunea din vară, la admitere la IATC, unde numărul de locuri era foarte redus (5 locuri la actorie). Dorinţa de-a întrupa personaje care îi exprimau personalitatea și de-a intra într-o lume care îl fascina prin tot ceea ce ţinea de arta actorului, a reprezentaţiei și a comunicării nu l-a părăsit mult timp de atunci încolo. Când l-am cunoascut eu, în 1984, Florin recita în românește monologuri din personaje dostoievskiene, poeme din poeţi români și universali, dar și în engleză din Shakespeare, Mark Twain sau James Joyce. A mai încercat o singură dată la actorie și apoi s-a angajat pentru un timp la Bucur-Obor ca „estetician” (se ocupa cu aranjarea vitrinelor, a pomului de „Moș Gerilă”, etc.), timp în care a devorat biblioteci municipale și naţionale, cât și pe-a lui personală și pe ale prietenilor.
În 1987 devine student al Facultăţii de Filologie din București, Secţia Română-Engleză, pe care o termină în 1991, când este angajat ca asistent de cercetare (ulterior cercetător) la Muzeul Ţăranului Român din București. Aici a realizat studii antropologice (printre care un studiu despre concepţia asupra spaţiului, pornind de la experienţa unei tabere artistice de la Galda) și lucrări de antropologie audio-vizuală. Acestea din urmă au fost realizate împreună cu Mugur Vasiliu: Comentarii, documente Foto și Filme legate de Junii Brașoveni, de Carnaval (de primăvară - la Brănești, de iarnă - la Liteni și Tescani), Filmul „Tonel și Vieru, sau despre rostul cântării”.
A fost membru fondator al Mișcării pentru România (1990-1991) și al Asociaţiei de Antropologie Audio-Vizuală (1995-?), al grupării și revistei SCARA.
Între 1982-1992 a fost căsătorit neoficial cu Mihaela Barcan. În 1996 se căsătorește cu Lorena-Valeria (Păvălan) Stuparu, devenind ulterior tatăl copiilor Maria-Andreia (1997), Ioan-Vasile (1999), Ana-Gabriela (2001).
Dar marea cotitură în viaţa lui a reprezentat-o întîlnirea cu Florin Bălan, care în momentul în care a luat drumul mânăstirii pentru a deveni monahul Filotheu Bălan, renunţând la bunurile pământești - lui Florin (despre care știa că este un cărturar) a găsit de cuviinţă să-i lase biblioteca lui. Iar Florin chiar a citit acele cărţi (începând cu toamna anului 1998) care au schimbat radical viziunea lui asupra rostului omului pe pământ. Pe scurt, în 2000 Florin a renunţat la viaţa publică orășenească (dar nu și la viaţa de familie) și a plecat la Mânăstirea Petru Vodă. Între 2005-2010 a revenit în lume (de unde mergea des la mânăstire), iar din mai 2010 s-a reinstalat la Petru Vodă (de unde a mai venit de trei ori în București și o dată în Craiova) pentru a termina casa pe care o începuse în 2004, pentru a realiza programul editorial pe care și-l propusese și pentru a trăi într-o lume mai curată, nutrită de rugăciunile și binecuvântările părintelui Iustin Pîrvu.. Pe data de 1 august 2011 a coborât în sat, de unde până acum încă nu s-a întors. Dar noi îl așteptăm.
O parte însemnată din sufletul și mintea lui Florin se regăsesc și în cărţile lui:
- “Anul 1848 la români”, 2001, nepublicată – editor și autor
- Rugăciunile Postului Mare, Egumeniţa, 2003
- Ceaslov, după ediţia Neamţ 1874, nepublicat
- Fericitul Theodorit al Kyrului – Tâlcuirea celor 150 de Psalmi ai Prorocului David, Mînăstirea Petru Vodă, 2003
- Două numere din Oglinda vremii (2007-2008)
- Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei către Romani, Sophia, 2005
- Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni și a Epistolei a doua către Corinteni, Sophia, 2005
- Rugăciunile Sfîntului Efrem Sirul, Scara, 2006
- Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolelor către Galateni, Efeseni, Filipeni și Coloseni, Sophia, 2006
- Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi la Nașterea și Întruparea Cuvântului, Sophia 2007
- Sf. Theofylact al Bulgariei – Tîlcuire la Faptele Apostolilor, Sophia, 2007
- Justin, Scara, 2007
- Educarea curviei, Fundatia Sfintii Martiri Brincoveni, Constanta, 2006
- Sîntul Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei – Tîlcuire la Apocalipsă, Sophia, 2007
- Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi la Moartea și Învierea Domnului, Sophia, 2008
- Mărgăritare – Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură de Aur și ale multor sfinţi și dascăli, Sophia, 2009
- Vieţile, Acatistele și Paraclisele Sfinţilor Grabnic Ajutători Nicolae, Mina si Haralambie, Sophia, 2009
- Sf. Efrem Sirul, Plînsurile Sfintului Efrem Sirul, Sophia, 2010
- Cartea omului sau Un bărbat și o femeie de la facerea și pînă la înnoirea acestei lumi, Scara, 2010
- Cuvinte împotriva beţiei și pentru buna folosire a vinului, Scara, 2010
- Vladimir Guette – Papalitatea eretica, Scara, 2010
- Fericitul Theodorit al Kyrului – Zece cuvinte pentru Dumnezeiasca Pronie, Fundaţia Iustin Pirvu, 2010
- Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tîlcuirea Epistolei către Evrei, Sophia, 2011
- Cartea ascultării, Sophia, 2011
- Arhiepiscopul Nichifor Theotokis – Kyriacodromion la Apostolii și Evangheliile Duminicilor de peste an, Sophia, în curs de apariţie
- Arhiepiscopul Evghenie Vulgaris – Tîlcuire la Pentateuh, în curs de apariţie la Editura Sophia
- Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, traducere și note de Cuviosul Gherontie Dascalul și Sfântul Grigorie Dascălul, în curs de apariţie la editura Sophia
Comentarii