Florin Stuparu

Florin Stuparu

Florin Stuparu s-a născut pe 20 mai 1961 în București. Părinţii lui, Sabin și Elena Stuparu s-au străduit și au reușit să-i ofere toate condiţiile pentru ca Florin să dobândească o educaţie aleasă, în anii ’70, în plin regim comunist. În afară de cursurile școlii primare pe care a urmat-o între anii 1968-1976, Florin a urmat cursuri de limbi străine, a luat lecţii de chitară, a fost înscris la Palatul copiilor la diverse cercuri teoretice sau aplicate, căci pe lângă aplecarea lui spre studiu el avea și o îndemânare și o dragoste pentru lucrul practic bine făcut care l-a însoţit întreaga viaţă.

În 1980 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București, încercându-și norocul în același an, în sesiunea din vară, la admitere la IATC, unde numărul de locuri era foarte redus (5 locuri la actorie). Dorinţa de-a întrupa personaje care îi exprimau personalitatea și de-a intra într-o lume care îl fascina prin tot ceea ce ţinea de arta actorului, a reprezentaţiei și a comunicării nu l-a părăsit mult timp de atunci încolo. Când l-am cunoascut eu, în 1984, Florin recita în românește monologuri din personaje dostoievskiene, poeme din poeţi români și universali, dar și în engleză din Shakespeare, Mark Twain sau James Joyce. A mai încercat o singură dată la actorie și apoi s-a angajat pentru un timp la Bucur-Obor ca „estetician” (se ocupa cu aranjarea vitrinelor, a pomului de „Moș Gerilă”, etc.), timp în care a devorat biblioteci municipale și naţionale, cât și pe-a lui personală și pe ale prietenilor.

În 1987 devine student al Facultăţii de Filologie din București, Secţia Română-Engleză, pe care o termină în 1991, când este angajat ca asistent de cercetare (ulterior cercetător) la Muzeul Ţăranului Român din București. Aici a realizat studii antropologice (printre care un studiu despre concepţia asupra spaţiului, pornind de la experienţa unei tabere artistice de la Galda) și lucrări de antropologie audio-vizuală. Acestea din urmă au fost realizate împreună cu Mugur Vasiliu: Comentarii, documente Foto și Filme legate de Junii Brașoveni, de Carnaval (de primăvară - la Brănești, de iarnă - la Liteni și Tescani), Filmul „Tonel și Vieru, sau despre rostul cântării”.

A fost membru fondator al Mișcării pentru România (1990-1991) și al Asociaţiei de Antropologie Audio-Vizuală (1995-?), al grupării și revistei SCARA.

Între 1982-1992 a fost căsătorit neoficial cu Mihaela Barcan. În 1996 se căsătorește cu Lorena-Valeria (Păvălan) Stuparu, devenind ulterior tatăl copiilor Maria-Andreia (1997), Ioan-Vasile (1999), Ana-Gabriela (2001).

Dar marea cotitură în viaţa lui a reprezentat-o întîlnirea cu Florin Bălan, care în momentul în care a luat drumul mânăstirii pentru a deveni monahul Filotheu Bălan, renunţând la bunurile pământești -  lui Florin (despre care știa că este un cărturar) a găsit de cuviinţă să-i lase biblioteca lui. Iar Florin chiar a citit acele cărţi (începând cu toamna anului 1998) care au schimbat radical viziunea lui asupra rostului omului pe pământ. Pe scurt, în 2000 Florin a renunţat la viaţa publică orășenească (dar nu și la viaţa de familie) și a plecat la Mânăstirea Petru Vodă. Între 2005-2010 a revenit în lume (de unde mergea des la mânăstire), iar din mai 2010 s-a reinstalat la Petru Vodă (de unde a mai venit de trei ori în București și o dată în Craiova) pentru a termina casa pe care o începuse în 2004,  pentru a realiza programul editorial pe care și-l propusese și pentru a trăi într-o lume mai curată, nutrită de rugăciunile și binecuvântările părintelui Iustin Pîrvu.. Pe data de 1 august 2011 a coborât în sat, de unde până acum încă nu s-a întors. Dar noi îl așteptăm.

O parte însemnată din sufletul și mintea lui Florin se regăsesc și în cărţile lui:

  1. “Anul 1848 la români”, 2001, nepublicată – editor și autor
  2. Rugăciunile Postului Mare, Egumeniţa, 2003
  3. Ceaslov, după ediţia Neamţ 1874, nepublicat
  4. Fericitul Theodorit al Kyrului – Tâlcuirea celor 150 de Psalmi ai Prorocului David, Mînăstirea Petru Vodă, 2003
  5. Două numere din Oglinda vremii (2007-2008)
  6. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei către Romani, Sophia, 2005
  7. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni și a Epistolei a doua către Corinteni, Sophia, 2005
  8. Rugăciunile Sfîntului Efrem Sirul, Scara, 2006
  9. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolelor către Galateni, Efeseni, Filipeni și Coloseni, Sophia, 2006
  10. Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi la Nașterea și Întruparea Cuvântului, Sophia 2007
  11. Sf. Theofylact al Bulgariei – Tîlcuire la Faptele Apostolilor, Sophia, 2007
  12. Justin, Scara, 2007
  13. Educarea curviei, Fundatia Sfintii Martiri Brincoveni, Constanta, 2006
  14. Sîntul Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei – Tîlcuire la Apocalipsă, Sophia, 2007
  15. Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi la Moartea și Învierea Domnului, Sophia, 2008
  16. Mărgăritare – Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură  de Aur și ale multor sfinţi și dascăli, Sophia, 2009
  17. Vieţile, Acatistele și Paraclisele Sfinţilor Grabnic Ajutători Nicolae, Mina si Haralambie, Sophia, 2009
  18. Sf. Efrem Sirul, Plînsurile Sfintului Efrem Sirul, Sophia, 2010
  19. Cartea omului sau Un bărbat și o femeie de la facerea și pînă la înnoirea acestei lumi, Scara, 2010
  20. Cuvinte împotriva beţiei și pentru buna folosire a vinului, Scara, 2010
  21. Vladimir Guette – Papalitatea eretica, Scara, 2010
  22. Fericitul Theodorit al Kyrului – Zece cuvinte pentru Dumnezeiasca Pronie, Fundaţia Iustin Pirvu, 2010
  23. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tîlcuirea Epistolei către Evrei, Sophia, 2011
  24. Cartea ascultării, Sophia, 2011
  25. Arhiepiscopul Nichifor Theotokis – Kyriacodromion la Apostolii și Evangheliile Duminicilor de peste an, Sophia, în curs de apariţie
  26. Arhiepiscopul Evghenie Vulgaris – Tîlcuire la Pentateuh, în curs de apariţie la Editura Sophia
  27. Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, traducere și note de Cuviosul Gherontie Dascalul și Sfântul Grigorie Dascălul, în curs de apariţie la editura Sophia

Comentarii

comments powered by Disqus
O fereastră spre lumea antihristului
În ultimii ani, s–a scris și s–a vorbit despre tele–vizor (văzător de departe) și tele–viziune (vedere de departe) cam tot ce se putea scrie și vorbi. Și numai împotrivă, căci toată lumea socotește că unealta aceasta uimitoare e mai mult sau mai puțin dăunătoare: doctorii ne spun că tele–vizorul e stricător de trup,...

Citește mai mult

Ortodoxia noastră cea păgână. Despre Moș Crăciun, porcul faraonic și bradul cosmic
„Să prăznuim Nașterea Domnului nu cum este obiceiul în adunările norodului, ci precum place lui Dumnezeu! Nu lumește, precum vrea stăpînitorul lumii acesteia, ci mai presus de lume, duhovnicește! Nu cu cele ce ne sînt plăcute nouă, ci cu cele ce sînt plăcute Celui ce este al nostru (adică de un neam cu noi după...

Citește mai mult

Papalitatea satanică sau cuvînt pentru fiara ce va ieși din pămînt
Cuviosul părinte Iustin Popovici zice: „În istoria neamului omenesc sînt trei căderi însemnate: a lui Adam, a lui Iuda și a papei [Romano-Catolic].” Căci Romano-Catolicismul stă împotrivă Dumnezeu-Cuvîntului Hristos nu numai pentru că este eretic (adică nu învață buna Lui vestire, ci strică sfintele dogme ale...

Citește mai mult

Păgînismul romano-catolic
„…[norodul ales] se va duce, și se va apuca să slujească altor dumnezei și se va închina acelora - sau soarelui, sau lunii sau la toată oștirea cerească - ceea ce Eu n-am poruncit” (Deuteronomul 17:3). „Și au schimbat adevărul lui Dumnezeu întru minciună, și au cinstit și au slujit făpturii mai mult decît Făcătorului,...

Citește mai mult

Despre lumeasca stăpînire. Cuvînt la porunca apostolului, care zice: „Tot sufletul să se supună stăpînirilor celor covîrșitoare!”
Întrebîndu-ne pentru începutul și rostul politicii, adică ale stăpînirii și povățuirii unora de către alții, găsim răspunsul luminat în Carte (căci nu degeaba și în zadar se numește simplu: „Biblos”), acolo unde se află deslușită în amănunt întreaga istorie a acestei lumi. Pentru ceea ce căutăm aici, ne vom lăsa...

Citește mai mult

I Citim la Evanghelie: „Vai lumii din pricina smintelilor! Căci smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala!” (Matei 18:7) Locul acesta e deosebit de însemnat și trebuie neapărat lămurit. Pentru aceasta, ne vom folosi de tîlcuirea Sfântului Ioan Gură de Aur, care zice așa: „Dacă trebuie...

Citește mai mult

Sfîntul Nicodim Aghioritul din cuvîntul al IX-lea din Hristoitia
Precuvîntare. Potrivită este vremea și îndemînatic ceasul ca să împrumut plîngătorul grai al Proorocului Ieremia și să strig și eu cu glas tînguitor: Cine va da apă capului meu și ochilor mei izvor de lacrimi, ca să plîng prea cu amar, ziua și noaptea, pe poporul Creștinilor? Și pricina este că cine poate să nu-i...

Citește mai mult

Încă o dată despre cum trebuie să se căsătorească omul și despre a doua căsătorie
Cuvînt al Sfîntului Ioan Gură de Aur Despre vorba Apostolului: «Femeia este legată prin lege atîta vreme cît trăiește bărbatul ei. Iar dacă bărbatul ei va muri, este liberă să se mărite cu cine vrea, numai întru Domnul. Însă mai fericită ar fi dacă ar rămîne cum este.» (1 Corinteni 7:39, 40). În altă zi, Fericitul...

Citește mai mult

Apostasia, sfîrșitul vremilor și Antihristul
În marea Sa purtare de grijă, Dumnezeu nu ne lasă fără cunoștința a ceea ce ni se întîmplă în acest răstimp dat spre pocăință neamului omenesc, răstimp pe care îl numim „istorie”. Astfel, descoperirea ce i s-a dat Sfântului Ioan Teologul, pe care el a așezat-o în scris în cartea Apocalipsei, este (în cea mai mare...

Citește mai mult

Pe drumul Damascului
„Și era acolo [la scăldătoare Vitezda] un om bolnav de treizeci și opt de ani. Iisus, văzîndu-l pe acesta zăcînd și știind că este așa încă de multă vreme, i-a zis: Voiești să te faci sănătos? Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om care să mă arunce în scăldătoare cînd se tulbură apa; căci, pînă cînd vin eu, altul se...

Citește mai mult