Florin Stuparu

Florin Stuparu

Florin Stuparu s-a născut pe 20 mai 1961 în București. Părinții lui, Sabin și Elena Stuparu s-au străduit și au reușit să-i ofere toate condițiile pentru ca Florin să dobândească o educație aleasă, în anii ’70, în plin regim comunist. În afară de cursurile școlii primare pe care a urmat-o între anii 1968-1976, Florin a urmat cursuri de limbi străine, a luat lecții de chitară, a fost înscris la Palatul copiilor la diverse cercuri teoretice sau aplicate, căci pe lângă aplecarea lui spre studiu el avea și o îndemânare și o dragoste pentru lucrul practic bine făcut care l-a însoțit întreaga viață.

În 1980 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București, încercându-și norocul în același an, în sesiunea din vară, la admitere la IATC, unde numărul de locuri era foarte redus (5 locuri la actorie). Dorința de-a întrupa personaje care îi exprimau personalitatea și de-a intra într-o lume care îl fascina prin tot ceea ce ținea de arta actorului, a reprezentației și a comunicării nu l-a părăsit mult timp de atunci încolo. Când l-am cunoascut eu, în 1984, Florin recita în românește monologuri din personaje dostoievskiene, poeme din poeți români și universali, dar și în engleză din Shakespeare, Mark Twain sau James Joyce. A mai încercat o singură dată la actorie și apoi s-a angajat pentru un timp la Bucur-Obor ca „estetician” (se ocupa cu aranjarea vitrinelor, a pomului de „Moș Gerilă”, etc.), timp în care a devorat biblioteci municipale și naționale, cât și pe-a lui personală și pe ale prietenilor.

În 1987 devine student al Facultății de Filologie din București, Secția Română-Engleză, pe care o termină în 1991, când este angajat ca asistent de cercetare (ulterior cercetător) la Muzeul Țăranului Român din București. Aici a realizat studii antropologice (printre care un studiu despre concepția asupra spațiului, pornind de la experiența unei tabere artistice de la Galda) și lucrări de antropologie audio-vizuală. Acestea din urmă au fost realizate împreună cu Mugur Vasiliu: Comentarii, documente Foto și Filme legate de Junii Brașoveni, de Carnaval (de primăvară - la Brănești, de iarnă - la Liteni și Tescani), Filmul „Tonel și Vieru, sau despre rostul cântării”.

A fost membru fondator al Mișcării pentru România (1990-1991) și al Asociației de Antropologie Audio-Vizuală (1995-?), al grupării și revistei SCARA.

Între 1982-1992 a fost căsătorit neoficial cu Mihaela Barcan. În 1996 se căsătorește cu Lorena-Valeria (Păvălan) Stuparu, devenind ulterior tatăl copiilor Maria-Andreia (1997), Ioan-Vasile (1999), Ana-Gabriela (2001).

Dar marea cotitură în viața lui a reprezentat-o întîlnirea cu Florin Bălan, care în momentul în care a luat drumul mânăstirii pentru a deveni monahul Filotheu Bălan, renunțând la bunurile pământești -  lui Florin (despre care știa că este un cărturar) a găsit de cuviință să-i lase biblioteca lui. Iar Florin chiar a citit acele cărți (începând cu toamna anului 1998) care au schimbat radical viziunea lui asupra rostului omului pe pământ. Pe scurt, în 2000 Florin a renunțat la viața publică orășenească (dar nu și la viața de familie) și a plecat la Mânăstirea Petru Vodă. Între 2005-2010 a revenit în lume (de unde mergea des la mânăstire), iar din mai 2010 s-a reinstalat la Petru Vodă (de unde a mai venit de trei ori în București și o dată în Craiova) pentru a termina casa pe care o începuse în 2004,  pentru a realiza programul editorial pe care și-l propusese și pentru a trăi într-o lume mai curată, nutrită de rugăciunile și binecuvântările părintelui Iustin Pîrvu.. Pe data de 1 august 2011 a coborât în sat, de unde până acum încă nu s-a întors. Dar noi îl așteptăm.

O parte însemnată din sufletul și mintea lui Florin se regăsesc și în cărțile lui:

  1. “Anul 1848 la români”, 2001, nepublicată – editor și autor
  2. Rugăciunile Postului Mare, Egumenița, 2003
  3. Ceaslov, după ediția Neamț 1874, nepublicat
  4. Fericitul Theodorit al Kyrului – Tâlcuirea celor 150 de Psalmi ai Prorocului David, Mînăstirea Petru Vodă, 2003
  5. Două numere din Oglinda vremii (2007-2008)
  6. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei către Romani, Sophia, 2005
  7. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni și a Epistolei a doua către Corinteni, Sophia, 2005
  8. Rugăciunile Sfîntului Efrem Sirul, Scara, 2006
  9. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolelor către Galateni, Efeseni, Filipeni și Coloseni, Sophia, 2006
  10. Cuvinte ale Sfinților Părinți la Nașterea și Întruparea Cuvântului, Sophia 2007
  11. Sf. Theofylact al Bulgariei – Tîlcuire la Faptele Apostolilor, Sophia, 2007
  12. Justin, Scara, 2007
  13. Educarea curviei, Fundatia Sfintii Martiri Brincoveni, Constanta, 2006
  14. Sîntul Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei – Tîlcuire la Apocalipsă, Sophia, 2007
  15. Cuvinte ale Sfinților Părinți la Moartea și Învierea Domnului, Sophia, 2008
  16. Mărgăritare – Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură  de Aur și ale multor sfinți și dascăli, Sophia, 2009
  17. Viețile, Acatistele și Paraclisele Sfinților Grabnic Ajutători Nicolae, Mina si Haralambie, Sophia, 2009
  18. Sf. Efrem Sirul, Plînsurile Sfintului Efrem Sirul, Sophia, 2010
  19. Cartea omului sau Un bărbat și o femeie de la facerea și pînă la înnoirea acestei lumi, Scara, 2010
  20. Cuvinte împotriva beției și pentru buna folosire a vinului, Scara, 2010
  21. Vladimir Guette – Papalitatea eretica, Scara, 2010
  22. Fericitul Theodorit al Kyrului – Zece cuvinte pentru Dumnezeiasca Pronie, Fundația Iustin Pirvu, 2010
  23. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tîlcuirea Epistolei către Evrei, Sophia, 2011
  24. Cartea ascultării, Sophia, 2011
  25. Arhiepiscopul Nichifor Theotokis – Kyriacodromion la Apostolii și Evangheliile Duminicilor de peste an, Sophia, în curs de apariție
  26. Arhiepiscopul Evghenie Vulgaris – Tîlcuire la Pentateuh, în curs de apariție la Editura Sophia
  27. Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, traducere și note de Cuviosul Gherontie Dascalul și Sfântul Grigorie Dascălul, în curs de apariție la editura Sophia

Comentarii

comments powered by Disqus
Biserica și problemele vremii
Sub acest titlu - la fel de acoperitor precum „OMUL ȘI…”, „FEMEIA ȘI…”, „BANII ȘI…”, „MOARTEA ȘI…” - se poate scrie orice, dar faptele arată învederat că „problemele”, adică nenorocirile de nevindecat și jalnice ale vremii noastre sînt întocmai acelea dinaintea potopului a toată lumea de acum vreo 5500 de ani și acelea...

Citește mai mult

Din serialul „Ei nu sînt doar statui, trăiesc mai vii ca niciodată!” Astăzi, cuvînt pentru C. A. Rosetti
Statuia lui C.A. Rosetti din Piața C.A. Rosetti / București „Ceea ce se cuvine a constata este că la `48, cînd rumînii munteni rupseră un minut jugul strein, rumînii și israeliții se uniră și deschiseră împreună inimile lor la speranța unui viitor fericit pentru toți. Dar adevărul, dreptatea și fericirea israeliților...

Citește mai mult

Azi, despre Spiru Haret, „Luminătorul”
Motto: „Ca și soarele, el [Marele Arhitect, Lucifer, Satana] își răspîndește energia spirituală pretutindeni. Și – după cum aici, pe pămînt, există multe locuri întunecate, în care lumina nu poate pătrunde – așa sînt și nenumărate suflete incapabile să primească și să asimileze această energie spirituală divină. Cu...

Citește mai mult

Mucenicia vremurilor noastre
Cînd auzim de mucenicie, ne gîndim numaidecît la chinurile sîngeroase pătimite de toți mărturisitorii Cuvîntului lui Dumnezeu încă înainte și mai ales după întruparea Acestuia, de la dreptul Avel și Sfinții Prooroci uciși de necredincioșii Iudei în felurite chipuri și pînă la mărturisitorii temnițelor comuniste. Și ne...

Citește mai mult

Cărțile împotriva cărții
„Să scrie pe tablele tale doar degetul lui Dumnezeu! Pregătește pentru acest scriitor minte și inimă curată, viețuind cu evlavie și întreagă înțelepciune; atunci, rugîndu-te tu și citind sfințitele cărți, fără să bagi de seamă și în chip tainic se va scrie pe tablele sufletului tău legea Duhului.” IGN1 Cartea și școala...

Citește mai mult

Statuia lui Al. I. Cuza din fața Patriarhiei BOR
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza care pare să-l întruchipeze pe înaintemergătorul BOR Pe Dealul Patriarhiei, așezată central, se ridică falnic o statuie. E o operă nouă. Te-ai aștepta să fie Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, sau poate Matei Voievod sau Mircea sau Mihai… Nu e nici unul dintre Domnitorii Țării...

Citește mai mult

Comunism și globalizare
Sînt douăzeci de ani de cînd ne-am liberat de „comunism” și am început să ne „globalizăm”. Și începem să înțelegem că nu am făcut decît să schimbăm o înșelare cu alta, fără a desluși însă prea lămurit scopul acestora. Ei bine, vechiul „comunism” și noua „globalizare” sînt cele două căi prin care omenirea răzvrătită...

Citește mai mult

O fereastră spre lumea antihristului
În ultimii ani, s–a scris și s–a vorbit despre tele–vizor (văzător de departe) și tele–viziune (vedere de departe) cam tot ce se putea scrie și vorbi. Și numai împotrivă, căci toată lumea socotește că unealta aceasta uimitoare e mai mult sau mai puțin dăunătoare: doctorii ne spun că tele–vizorul e stricător de trup,...

Citește mai mult

Ortodoxia noastră cea păgână. Despre Moș Crăciun, porcul faraonic și bradul cosmic
„Să prăznuim Nașterea Domnului nu cum este obiceiul în adunările norodului, ci precum place lui Dumnezeu! Nu lumește, precum vrea stăpînitorul lumii acesteia, ci mai presus de lume, duhovnicește! Nu cu cele ce ne sînt plăcute nouă, ci cu cele ce sînt plăcute Celui ce este al nostru (adică de un neam cu noi după...

Citește mai mult

Papalitatea satanică sau cuvînt pentru fiara ce va ieși din pămînt
Cuviosul părinte Iustin Popovici zice: „În istoria neamului omenesc sînt trei căderi însemnate: a lui Adam, a lui Iuda și a papei [Romano-Catolic].” Căci Romano-Catolicismul stă împotrivă Dumnezeu-Cuvîntului Hristos nu numai pentru că este eretic (adică nu învață buna Lui vestire, ci strică sfintele dogme ale...

Citește mai mult