Florin Stuparu

Florin Stuparu s-a născut pe 20 mai 1961 în București. Părinţii lui, Sabin și Elena Stuparu s-au străduit și au reușit să-i ofere toate condiţiile pentru ca Florin să dobândească o educaţie aleasă, în anii ’70, în plin regim comunist. În afară de cursurile școlii primare pe care a urmat-o între anii 1968-1976, Florin a urmat cursuri de limbi străine, a luat lecţii de chitară, a fost înscris la Palatul copiilor la diverse cercuri teoretice sau aplicate, căci pe lângă aplecarea lui spre studiu el avea și o îndemânare și o dragoste pentru lucrul practic bine făcut care l-a însoţit întreaga viaţă.

În 1980 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București, încercându-și norocul în același an, în sesiunea din vară, la admitere la IATC, unde numărul de locuri era foarte redus (5 locuri la actorie). Dorinţa de-a întrupa personaje care îi exprimau personalitatea și de-a intra într-o lume care îl fascina prin tot ceea ce ţinea de arta actorului, a reprezentaţiei și a comunicării nu l-a părăsit mult timp de atunci încolo. Când l-am cunoascut eu, în 1984, Florin recita în românește monologuri din personaje dostoievskiene, poeme din poeţi români și universali, dar și în engleză din Shakespeare, Mark Twain sau James Joyce. A mai încercat o singură dată la actorie și apoi s-a angajat pentru un timp la Bucur-Obor ca „estetician” (se ocupa cu aranjarea vitrinelor, a pomului de „Moș Gerilă”, etc.), timp în care a devorat biblioteci municipale și naţionale, cât și pe-a lui personală și pe ale prietenilor.

În 1987 devine student al Facultăţii de Filologie din București, Secţia Română-Engleză, pe care o termină în 1991, când este angajat ca asistent de cercetare (ulterior cercetător) la Muzeul Ţăranului Român din București. Aici a realizat studii antropologice (printre care un studiu despre concepţia asupra spaţiului, pornind de la experienţa unei tabere artistice de la Galda) și lucrări de antropologie audio-vizuală. Acestea din urmă au fost realizate împreună cu Mugur Vasiliu: Comentarii, documente Foto și Filme legate de Junii Brașoveni, de Carnaval (de primăvară - la Brănești, de iarnă - la Liteni și Tescani), Filmul „Tonel și Vieru, sau despre rostul cântării”.

A fost membru fondator al Mișcării pentru România (1990-1991) și al Asociaţiei de Antropologie Audio-Vizuală (1995-?), al grupării și revistei SCARA.

Între 1982-1992 a fost căsătorit neoficial cu Mihaela Barcan. În 1996 se căsătorește cu Lorena-Valeria (Păvălan) Stuparu, devenind ulterior tatăl copiilor Maria-Andreia (1997), Ioan-Vasile (1999), Ana-Gabriela (2001).

Dar marea cotitură în viaţa lui a reprezentat-o întîlnirea cu Florin Bălan, care în momentul în care a luat drumul mânăstirii pentru a deveni monahul Filotheu Bălan, renunţând la bunurile pământești -  lui Florin (despre care știa că este un cărturar) a găsit de cuviinţă să-i lase biblioteca lui. Iar Florin chiar a citit acele cărţi (începând cu toamna anului 1998) care au schimbat radical viziunea lui asupra rostului omului pe pământ. Pe scurt, în 2000 Florin a renunţat la viaţa publică orășenească (dar nu și la viaţa de familie) și a plecat la Mânăstirea Petru Vodă. Între 2005-2010 a revenit în lume (de unde mergea des la mânăstire), iar din mai 2010 s-a reinstalat la Petru Vodă (de unde a mai venit de trei ori în București și o dată în Craiova) pentru a termina casa pe care o începuse în 2004,  pentru a realiza programul editorial pe care și-l propusese și pentru a trăi într-o lume mai curată, nutrită de rugăciunile și binecuvântările părintelui Iustin Pîrvu.. Pe data de 1 august 2011 a coborât în sat, de unde până acum încă nu s-a întors. Dar noi îl așteptăm.

O parte însemnată din sufletul și mintea lui Florin se regăsesc și în cărţile lui:

1. “Anul 1848 la români”, 2001, nepublicată – editor și autor
2. Rugăciunile Postului Mare, Egumeniţa, 2003
3. Ceaslov, după ediţia Neamţ 1874, nepublicat
4. Fericitul Theodorit al Kyrului – Tâlcuirea celor 150 de Psalmi ai Prorocului David, Mînăstirea Petru Vodă, 2003
5. Două numere din Oglinda vremii (2007-2008)
6. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei către Romani, Sophia, 2005
7. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni și a Epistolei a doua către Corinteni, Sophia, 2005
8. Rugăciunile Sfîntului Efrem Sirul, Scara, 2006
9. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolelor către Galateni, Efeseni, Filipeni și Coloseni, Sophia, 2006
10. Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi la Nașterea și Întruparea Cuvântului, Sophia 2007
11. Sf. Theofylact al Bulgariei – Tîlcuire la Faptele Apostolilor, Sophia, 2007
12. Justin, Scara, 2007
13. Educarea curviei, Fundatia Sfintii Martiri Brincoveni, Constanta, 2006
14. Sîntul Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei – Tîlcuire la Apocalipsă, Sophia, 2007
15. Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi la Moartea și Învierea Domnului, Sophia, 2008
16. Mărgăritare – Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură  de Aur și ale multor sfinţi și dascăli, Sophia, 2009
17. Vieţile, Acatistele și Paraclisele Sfinţilor Grabnic Ajutători Nicolae, Mina si Haralambie, Sophia, 2009
18. Sf. Efrem Sirul, Plînsurile Sfintului Efrem Sirul, Sophia, 2010
19. Cartea omului sau Un bărbat și o femeie de la facerea și pînă la înnoirea acestei lumi, Scara, 2010
20. Cuvinte împotriva beţiei și pentru buna folosire a vinului, Scara, 2010
21. Vladimir Guette – Papalitatea eretica, Scara, 2010
22. Fericitul Theodorit al Kyrului – Zece cuvinte pentru Dumnezeiasca Pronie, Fundaţia Iustin Pirvu, 2010
23. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tîlcuirea Epistolei către Evrei, Sophia, 2011
24. Cartea ascultării, Sophia, 2011
25. Arhiepiscopul Nichifor Theotokis – Kyriacodromion la Apostolii și Evangheliile Duminicilor de peste an, Sophia, în curs de apariţie
26. Arhiepiscopul Evghenie Vulgaris – Tîlcuire la Pentateuh, în curs de apariţie la Editura Sophia
27. Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, traducere și note de Cuviosul Gherontie Dascalul și Sfântul Grigorie Dascălul, în curs de apariţie la editura Sophia