Comentarii

comments powered by Disqus
Critica în biserică
Trăim, în chip evident, o perioadă dominată de o practicare acerbă a criticii de tot felul, fie ea îndreptățită sau aberantă. Înmulțirea mijloacelor de comunicare în masă, care propagă cu precădere critica, sporește acest sentiment. Toată lumea critică pe toată lumea. Celălalt este totdeauna cel criticabil, tu rămâi,...

Citește mai mult

Un țăran precum mulți alții… Nea Gore
Stimați Prieteni Întrucît zilele ploioase care ne-a înviorat această primăvară cu noi speranțe de bine, mi-a dat posibilitatea după cum vedeți să vă fac această scrisoare chiar înainte de a primi dela D-tră răspuns, la aceia ce v-am trimiso săptămîna trecută. Aceasta fiind scrisoarea a 5-a despre care eu v-am promiso...

Citește mai mult

O țărancă precum multe altele…
Explorarea satului Jacu Românesc nu poate să-ți ia, pentru un prim contact, mai mult de o jumătate de oră, oricât de încet ai merge. Am rugat-o să mă însoțească în această primă cercetare pe Mihaela Popovici, proaspăt absolventă a Facultății de Teologie-Litere din Sibiu, „o mândrețe de fată” (cum se spune) din...

Citește mai mult

Toleranță și intoleranță
O perspectivă de pe versantul însorit al dreptei credințe Toleranța reprezintă, de câteva decenii bune, o temă extrem de prezentă în agora globalizată a zilelor noastre. Se aud foarte adesea chemări intempestive la toleranță, precum și acuzații vehemente de intoleranță. Discuțiile în legătură cu toleranța sunt însă cel...

Citește mai mult

Hrănire și mântuire. II. Îmbolnăvirea hrănirii: lăcomia pântecelui. III. Profilaxia sau tămăduirea hrănirii: rânduiala și asceza
Lăcomia pântecelui este socotită de Spiritualitatea Bisericii de Răsărit (ca să preluăm o formulare a lui Vladimir Lossky) printre păcatele capitale, de moarte (alături de mândrie, invidie, iubire de arginți, desfrânare, trândăvie, mânie), constituind totodată și patimi. Mai mult chiar, enumerarea patimilor sau a...

Citește mai mult

Hrănire și mântuire. I. Hrănirea
De la paradisul originar la raiul eshatologic - un șir de mese. Istoria hranei începe pentru omenire, în lumina referatului biblic, cu hrana din Eden [Facerea 1, 29] și de la Pomul cunoștinței binelui și răului [Facerea 2, 16-17] și (ne)sfârșește cu Pomul Vieții - Crucea lui Hristos și la masa din Împărăția Tatălui,...

Citește mai mult

Părintele Dumitru consideră că cei ce ajung să reprezinte și susțin interesele Bisericii în Parlament, și mai ales în comisiile de lucru ale acestuia, trebuie să fie în cea mai strânsă legătură cu reprezentanții autentici și acreditați ai Bisericii, cu ierarhii respectivi, iar nu să acționeze de sine, fapt ce conduce...

Citește mai mult

„Să stăm bine, să stăm cu frică.” Despre sminteală
Cuvânt obișnuit în limba veche, sminteală și toată familia lui au rămas acum mai mult termeni cu uz în limba celor atașați intim de suflarea Bisericii. Dicționarele ne dau ca origine etimologică a cuvântului slavonele sŭmĕsti, sŭmĕtati, sŭmĕtiti (= a tulbura). Profesioniștii vor fi având ei dreptate, dar eu prefer...

Citește mai mult

Nea Gore – un țăran al timpurilor noastre
În primăvara anului 1996, m-am dus în câteva din satele de pe cursul mijlociu al Jiului pentru a culege informații în legătură cu un obiect insolit din expunerea Muzeului Țăranului Român, asupra căruia însă mai toate întrebările vizitatorilor rămâneau fără răspuns sau căpătau răspunsuri improvizate, adesea cam...

Citește mai mult

Raportarea la Sfânta Tradiție — Între trăire și trădare
Importanță Dacă ar fi să numim foarte pe scurt și foarte la obiect motivul și criteriul care separă diferitele confesiuni creștine, astăzi, apoi acela ar fi modul de raportare la Tradiție. Dacă ortodocșii și catolicii vorbesc chiar de o Sfântă Tradiție, pentru celelalte confesiuni, tradiția își pierde majuscula...

Citește mai mult