„Cine e nedrept, să nedreptățească înainte. Cine e spurcat, să se spurce încă. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfințească încă. Iată, vin curând și plata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după cum este fapta lui. Eu sunt Alfa și Omega, cel dintâi și cel de pe urmă, începutul și...

Citește mai mult

Din clipa în care am primit îndemnul și binecuvântarea de a scrie o asemenea lucrare, am (re)simțit cu tărie trei simțăminte diferite, dar deopotrivă de adânci, în ordinea lor firească, uimire, bucurie și responsabilitate: uimire, fiindcă cineva s-a gândit că am putea noi, nepricepuții și nevrednicii, să fim de vreun...

Citește mai mult

În anul mântuirii 2003, luna martie, ziua a cincea, la București, era dat un Tomos Sinodal de canonizare a Sfântului Cuvios Vasile de la Mânăstirea Poiana Mărului, semnat de toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, printre care și actualul întâistătător (adică tocmai cel ce-a iscălit al doilea...

Citește mai mult

Am păstrat titlul acesta extrem de grăitor pentru rândurile de față din două motive binecuvântate: pe de-o parte, acesta este titlul unei cărți de-o valoare spirituală și morală cu totul deosebită (apărută în colecția „Florile Bisericii”, editura „Bunavestire”, Galați 2003) și, pe de altă parte, nici un alt titlu nu...

Citește mai mult

Iubite confrate și coleg în albe și tainice făgăduințe, aceste rânduri de suflet au izvorât, în urmă cu mulți ani, pe de-o parte din grandoarea reală a artei tămăduirii și din limitele dureroase ale științei medicale, și, pe de altă parte, din citirea și recitirea cu smerită atenție a vieții cu totul minunate a...

Citește mai mult

O singură lovitură pe spatele nostru „Care-i misiunea tinerei generații de la noi?”, se întreabă sibilinic lăudărosul, locvacele și răsfățatul ritor, explicându-ne inutil ceea ce domnia sa crede că n-am aflat, adică diferența dintre generația tânără și tânăra generație, deosebire pe care o făceau și torționarii cei mai...

Citește mai mult

VOAL DE ZI Prin unde mă răsfrâng în voalul zilei, Pictura e adâncă – vadul morții, Iar strigătul din vis, ivirea roții, Aduce pentru noi sărutul milei. De vreau să spun cine mă-ndeamnă-n oră, Cu ce acopăr un minut trecut, O să te chem, prietene tăcut, În centrul dus-întors, din altă horă. Sunt îmbătări, sclipiri de...

Citește mai mult