Cotidianul: Haromszek, nr. 5653 - 15.04.2009
O nouă publicație
În Casa Cetățenilor din Budapesta a avut loc prezentarea noii publicații a Institutului de Cercetare Trianon, intitulată Trianoni Szemle. Institutul, împreună cu Societatea Trianon, care funcționează de zece ani, va fi forumul comun al tematicii-Trianon. În cadrul reuniunii de prezentare a fost prezent ca și invitat Lezsak Sandor, vicepreședintele parlamentului, președintele Fundației Lakitelek, precum și fondatorii publicației: prof. Raffay Erno și Szidiropulosz Archimedes, istoric care trăiește în Ungaria, de origine greacă și Kiss Denes, președintele Societății Trianon. Institutul de cercetare - așa cum s-a declarat - încearcă să susțină societatea la nivel academic. S-a afirmat faptul că, ca și prim pas, cel mai important aspect ar fi revizuirea manualelor de istorie, ca tinerii să intre în posesia adevăratei istorii.
Cotidianul: Haromszek, nr. 5653 - 15.04.2009
20 de ani / Drumul maghiarilor din România între 1900 și 2009
Semnează: B Kovacs Andras
Situația s-a clădit desigur pe un compromis provizoriu amplificând situația elitei politice polifonice majoritare. După încheierea procesului de aderare, în anul 2007, și după dispariția iluziei minorității față de acest proces (ani de zile am sperat faptul că aderarea va aduce după sine un plus de emancipare, ceea ce nu s-a întâmplat deloc, deoarece Uniunea nu dispune de un sistem de criterii unitare în privința politicii privind minoritățile, iar de ceea ce dispune, este de un nivel foarte scăzut și total nepotrivit pentru gestionarea problemelor transilvănene) elita minorității maghiare s-a dezmembrat.
În tot acest timp nu a existat pauză în privința elaborării autodeterminării interne și a modelelor de autonomie culturală și teritorială. Pluralismul politic maghiar intern a intrat în funcțiune în final și în momentul de față opoziția maghiară are și ea un partid legitim. Numeroasa reprezentanță autoguvernamentală de pe Pământul Secuiesc va trebui completată apoi cu viitoarea prezență parlamentară. Tot acest lucru este o chestiune de timp, la fel ca și întreprinderea următorului pas și anume miniparlamentul maghiar transilvănean înființat de către UDMR și PCM și care va trebui orientat în direcția obținerii formelor de autonomie.
În viitor se va decide dacă programele de autonomie vor putea fi puse în funcțiune. Un lucru este cert și anume faptul că atâta timp cât unul sau altul adoptă poziții exclusiv ca și partid politic, succesul nu poate fi decât relativ. Este deci necesar să se depășească perioada luptelor politice interne și să se înființeze un forum comun. Mulți dezbat această problemă, însă cu scop manipulativ. Sunt convins de faptul că deciziile decisive ale emancipării maghiarilor transilvăneni vor putea fi luate doar pe calea acționării în comun, prin intermediul unei colaborări bazate pe un program-minim.
Putem juca și la două porți. Terenul de joc este oricum comun, însă în cazul în care a treia parte ne consideră instrumentul său de joacă, de multe ori nu strică să ne trezim și să ne dăm seama că interesul nostru vital este de a marca la o singură poartă.
Cotidianul: Haromszek, nr. 5654 - 16.04.2009
Conferință la Arcuș, privind istoria minorităților
Semnează: Sylvester Lajos
Fundația Jakabffy Elemer, Consiliul Județean Covasna, Facultatea de Filosofie-Istorie a Universității de Științe Babeș-Bolyai și Institutul de Cercetare a Minorităților din cadrul Academiei Ungare de Știință organizează, în perioada 15-18 aprilie, la Centrul de Studii Europene din Arcuș, o conferință care are ca scop prezentarea rezultatelor cercetărilor referitoare la istoria minorității maghiare din România. Programele de seară ale conferinței se desfășoară la Muzeul Național Secuiesc.
În prima zi a conferinței, au susținut expuneri următoarele persoane: Herman Gusztav: Problemele istoriei virtuale a secuilor; Pal Judit: Uniunea din anul 1867 și greutățile privind integrarea Transilvaniei; Bardi Nandor: Puncte și linii refrectare în istoria minorității maghiare din România (1918-1989). Seara a avut loc prezentarea filmelor documentare Golgota Stemelor, Cu cărțile deschise - portretul lui Kiraly Karoly.
Programul de astăzi include expuneri susținute de Hunyadi Attila (Aspirații de organizare a economiei maghiare în primul deceniu al secolului XX); Egry Gabor ( Economia sașilor și edificarea națională în Transilvania, în prima parte a secolului XX), Gido Attila (Căutarea drumului de către evreii din Transilvania, în prima parte a secolului XX): Bardi Nandor (Partidul Național Maghiar și Comunitatea Populară maghiară). La ora 15:35 va avea loc o masă rotundă despre cercetările legate de istoria locală (Laszlo Marton, Nagy Botond, Demeter Laszlo). De la ora 19:00 va putea fi vizionat filmul documentar intitulat Revoluția imaginată.
Vineri, de la ora 9,00, Egry Gabor și Olah Sandor vor ține expunerea intitulată Transilvania între anii 1940-1944. De la ora 10,10, Lonhart Tamas va ține expunerea intitulată Uniunea Populară Maghiară. De la ora 11:30, Gagyi Jozsef și Novak Zoltan vor vorbi despre Regiunea Autonomă Maghiară. De la ora 14:00, Vincze Gabor va susține dezbaterea intitulată Relațiile româno-ungare după cel de-al doilea război mondial. De la ora 18:00, expunerea lui Ablonczy Balazs, intitulată Idei greșite, mituri și legende despre Trianon va avea loc la Muzeul Național Secuiesc.
Sâmbătă, de la ora 9:00, Novak Zoltan va vorbi despre Politica epocii-Ceaușescu privind maghiarii. De la ora 10:10, Bardi Nandor va vorbi despre Politica privind Transilvania, promovată de guvernele de la Budapesta.
După expuneri vor urma dezbateri. Vor avea loc de asemenea și prezentări de cărți (Egry Gabor: Sistemul financiar al sașilor din Transilvania și mișcarea națională săsească. Lonhart Tamas: Uniunea Populară Maghiară în perioada instaurării regimului comunist în România; Nagy Mihaly Zoltan - Olti Agoston: Uniunea Populară Maghiară. Oricine poate participa la expuneri și la dezbateri.
Publicația săptămânală: Szekely hirmondo, nr. 15 - 17-23.04.2009
Pe nori roz, mâncăm înghețata cu briceagul
Semnează: Wilmann Walter
Aud faptul că la mijlocul lunii, Fundația Jakabffy, autoguvernarea județeană, Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității de Stiințe Babeș-Bolyai și Institutul de Cercetare a Minorităților din cadrul Academiei Ungare de Știință, vor organiza la Arcuș și la Sfântu Gheorghe, un curs privind istoria minorităților. Banii sunt irosiți în zadar, dat fiind faptul că acolo se pot însuși cunoștințe despre problemele istoriei virtuale ale secuilor, despre aristocrația transilvăneană, despre Regiunea Autonomă Ungară, despre sașii transilvăneni, despre politica - Transilvania a guvernelor din Budapesta, iar maghiarul transilvănean nu poate învăța despre istoria sa. Mai bine dacă nu se amintește de greșelile comise de aristocrația transilvăneană, de exemplul sașilor, de politica privind Transilvania a guvernelor de la Budapesta. Pentru tot acest lucru, vopseaua de tipar nu este suficient de consistentă.
Dacă aceasta ar fi fost capabilă să acorde atenție anumitor lucruri, nu ne-am afla la stadiul de pe vremea lui Kos Karoly. Am avea o strategie națională, am avea învățământ în limba maternă, începând de la grădiniță și până la facultate, deoarece suntem contribuabili cu drepturi egale. Am avea de asemenea organizații civile, însă nu avem așa ceva.
Am reușit să formăm de-a lungul generațiilor o serie de politicieni impotenți și neputincioși, care nu au făcut nimic în viață, nu au făcut nimic cu viața noastră, din prisma neatenției și slăbiciunii lor. Responsabilitatea noastră în acest sens este comună. Este comună deoarece și în momentul de față funcționează organizația de reprezentare a intereselor, care teoretic face politică, însă practic, prin intermediul acestor căi ajunge la putere, dar care nu este capabilă să apere interesele. Vezi învățământul în limba maternă, infrastructura de pe Pământul Secuiesc, masa milițienilor și jandarmilor români și deficiența instituțiilor conduse de maghiari.
De partea cealaltă se află opoziția formată între timp, în frunte cu micul partid al lui Szasz Jeno, care în definitiv nu apără interese. Timp de trei ani nici nu ies din casă ca nu cumva să aibă altercații cu sfera românească a politicii. Opoziția are și o latură, care nu este un partid sau vreo organizație: aceasta plutește deasupra societății, de unde coboară o dată pe an (în cazuri extreme, de două ori) și anunță presa în legătură cu faptul unde ar trebui dusă lada de zestre a statutului de autonomie, deoarece atunci, aici, va fi bine pentru toată lumea.
Publicația săptămânală: Szekely hirmondo, nr. 15 - 17-23.04.2009
Despre drepturile noastre lingvistice pe internet
Semnează: Komoroczy Gyorgy
În Transilvania, este surprinzător de mic numărul maghiarilor care-și fructifică drepturile asigurate prin lege și prin acordurile internaționale, cu privire la utilizarea, în anumite limite, a limbii materne în soluționarea oficială a problemelor - se arată pe site-ul www.nyelvijogok.ro, realizat recent de persoane fizice din Transilvania și Ungaria și de firme private, care se ocupă și de funcționarea lui. Redactorii site-ului (Deak Levente, Ignits Gyorgyi, Kapitany Balazs) se află în relații de colaborare cu Asociația din Transilvania a Ocrotitorilor Limbii Materne și cu Institutul de Cercetare a Minorităților din Cluj. După cum menționează redactorii paginii de start, obiectivul site-ului constă în extinderea utilizării drepturilor privind limba maternă: sunt prezentate localitățile și instituțiile asupra cărora se extinde în momentul de față dreptul în baza căruia ne putem utiliza limba în corespondența oficială și în soluționarea problemelor administrative.
La rubrica Informații pot fi regăsite normele juridice de utilizare a limbilor minorităților, precum și lista localităților, grupate pe județe, în cadrul cărora limba maghiară poate fi folosită în soluționarea pe cale oficială a problemelor. Putem citi de asemenea despre localitățile prietene ale limbii materne, unde există formulare în limba maghiară. Astfel de localități sunt: Ditrău, Gheorgheni, Târgu Secuiesc, Salonta, Sfântu Gheorghe, Săcuieni, Avrămești. Pe site putem citi despre instituțiile și firmele care asigură utilizarea limbii maghiare: OTP Bank România, Romtelecom, Wizz-air, Orange și Vodafone.
Cotidianul: Haromszek, nr. 5655 - 17.04.2009
Rubrica: Vocea străzii
După cum se poate auzi, comitatul Trei Scaune a primit un prefect destul de rău intenționat. Acesta îi calomniază în permanență și nefondat pe oamenii pe care i-am ales. Nu cumva să credem că acești oameni, cu concepție balcanică și cu intenții colonizatoare, doresc să sprijine propășirea noastră. De câte ori suntem chemați la vot, noi secuii-maghiari, trebuie să fim acolo în mod unitar, să putem fonda în viitor, în regiunea noastră, autodeterminarea. Să nu ni se dicteze de la București!
Cotidianul: Haromszek, nr. 5656 - 18.04.2009
Rubrica: Suplimentul Kovako nr. 29
Gânduri despre autonomie
Semnează: Gazda Emese
Am căutat pe internet imagini care prezintă opiniile oamenilor despre autonomie și aspirațiile autonomiste. Rezultatul este consternant. Tineri și adulți din Sfântu Gheorghe sunt întrebați în legătură cu autonomia, dacă este nevoie de ea, dacă va exista autonomie pe Pământul Secuiesc. Cei intervievați nu numai că nu știu să răspundă dacă este sau nu nevoie de autonomie, însă se poate observa cu ușurință că nu le este clară semnificația cuvântului. Răspunsurile lor erau pesimiste: aici nu va exista autonomie, lucru de care guvernul se face vinovat.
Am început să-mi întreb colegii elevi ca să mă asigur dacă mai există oameni pe Pământul Secuiesc care consideră importantă problema. În mod sigur, multe s-ar schimba prin realizarea autonomiei. Colegilor mei le este clară conceptul, că doar încă în clasa a VIII-a un profesor ne-a informat în acest sens.
Consider că există puține șanse ca autonomia să se realizeze și în Transilvania, deși există exemple în care funcționează bine. În opinia mea, omul de rând, poporul are trebui să o vrea, să o solicite.
Majoritatea societății nici nu știe despre ce este vorba. E ușor să acuzi guvernul. Atâta timp cât nici noi, maghiarii, nu suntem în stare să ne solidarizăm, în zadar ne plângem tot timpul și așteptăm ca autonomia să ne pice din cer.
Consider că este mare nevoie de autonomie, deoarece dacă ar exista, nu am fi atât de marginalizați. Oamenii ar trebui să vorbească și despre trecut, căci multora nu le este clar nici trecutul.
Un lucru este cert. Noi, tinerii, nu ducem lipsă de energie, nu învinuim pe nimeni și nu respingem ideea autonomiei. Posibil să nu terminăm nici facultatea în limba maghiară, însă putem spera că copiii, chiar și nepoții noștri vor vorbi în limba maghiară. Sperăm, că doar speranța moare ultima, nu-i așa domnule președinte și domnule premier?
Publicația săptămânală: Szekely hirmondo, nr. 16 - 24-30.04.2009
Rubrica: Panoramă
În memoria unui luptător pentru libertate
Szekely Hirmondo a realizat în martie anul trecut un interviu în exclusivitate cu Rozsa Flores Eduardo, în urma faptului că presa de limba română a scris următoarele: în vederea obținerii autonomiei Pământului Secuiesc, în munții Harghita se antrenează o formațiune înarmată până-n dinți, legiunea secuiască, în frunte cu un anume Revesz Tibor, originar din Sfântu Gheorghe, ajutat tocmai de Rozsa Flores Eduardo, prin experiențele sale de luptă. În memoria luptătorului pentru libertate spicuim mai jos din răspunsurile date de acesta la vremea respectivă:
Fără să mă laud, pot susține că sunt o persoană destul de cunoscută în mass media din Ungaria, respectiv din străinătate. Pe Internet se poate afla cine sunt în realitate, cu ce mă ocup. Timp de 9 ani, am redactat revista Kapu, mi-au apărut șapte volume, am scris un roman-foileton, iar în prezent sunt unul dintre redactorii site-ului www.jobbik.net.
Trecând la prostiile cotidianului Ziua, până acum doar sârbii au scris cu predilecție astfel de lucruri despre mine, conturând despre mine o asemenea imagine încât, sincer să fiu, în vis am început să mă tem de mine însumi. Stimați colegi bucureșteni, trebuie doar să vă uitați la autobiografia mea. Ca să mă exprim frumos, cele susținute și publicate sunt jalnic de caraghioase. Nu sunt membru al niciunei organizații care ar putea fi etichetată de extremă dreapta .
M-am născut în 1960. La vârsta de 15 ani am ajuns în Ungaria, deci aveam 20 de ani în perioada în care Sacalul se afla în Ungaria. Nu Carlos m-a luat lângă el, ci m-am întâlnit de mai multe ori cu el la ordin - eu fiind spaniol - și exclusiv la locul meu de muncă, la Ferihegy (n.n. - aeroport), unde eram grănicer. Din păcate, nu am fost translatorul lui. Din păcate, pentru că altfel aș ști mai multe despre cei care i-au permis accesul în Ungaria. Cred că acest lucru ar interesa cu adevărat pe toată lumea. Nu-i așa?
Pentru ce aș fi un aventurier? Pentru că în august 1991 mi-am dat demisia de la cotidianul spaniol și de la BBC World Service, unde eram corespondent, adică ziarist, și m-am înrolat, voluntar, în Garda Națională Croată? Pentru că luni de zile, cât timp s-a putut, am participat la apărarea localității Laslovo (Szentlaszlo) - așezare datând din perioada arpadiană și locuită de maghiari? Si pentru că am continuat să rămân în Croația unde, cot la cot cu maghiarii asupriți din Baranja (Baranya), am luptat împotriva sârbilor cotropitori? Indiferent unde și cine i-ar insulta pe frații mei maghiari sau ar îndrăzni să-i tortureze, evident că voi lua atitudine și îi voi susține.
Am fost de multe ori și mă duc fericit de câte ori am ocazia (pe Pământul Secuiesc). Pentru mine, Pământul Secuiesc este Ungaria, mai ales după data de 5 decembrie 2004. Deși aici sunt acasă, la voi simt că este CĂMINUL meu.
Cotidianul: Haromszek, nr. 5660 - 24.04.2009
Autonomie, dar nu cu orice preț!
Semnează: Gazda Zoltan - consilier PCM
Este de prisos să tot pomenim cât de importantă este, pentru maghiarii din Transilvania, obținerea autonomiei și, în cadrul acesteia, autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. Sloganul apare periodic, acesta putând avea și un efect nefavorabil asupra comunității noastre naționale. La fel ca în fiecare an, și anul acesta au existat dispute aprinse în privința decernării premiilor-Pro Urbe, existând și de această dată obiecții importante în legătură cu persoana desemnată de comunitatea română. S-a întâmplat ca Antal Arpad Andras, primarul orașului Sfântu Gheorghe, să declare că dacă vorbim despre autonomie, atunci și comunitatea română are dreptul autonom să-și nominalizeze propriul candidat, iar noi, maghiarii, nu putem obstrucționa acest lucru.
Maghiarii pot avea, de la caz la caz, serioase rețineri în legătură cu candidații comunității românești, însă nu și membrii fracțiunii UDMR, care au urmat sfatul primarului. S-au solidarizat cu consilierii români și au decis: în anul 2009, premiul va fi acordat unei persoane care a devenit cunoscută în Sfântu Gheorghe datorită manifestărilor sale extremiste și naționaliste. O persoană care nu corespunde cerințelor de bază ale premiilor - Pro Urbe, care nu i-a servit timp de un deceniu pe cetățenii orașului și orașul. O persoană care într-adevăr a făcut multe lucruri pentru românii din Sfântu Gheorghe. Nici nu este de mirare că se dorește premierea ei, însă acest lucru se face împotriva comunității maghiare, prin umilirea, aservirea și denunțarea acesteia. Doamna, renumită pentru manifestările sale antimaghiare, a dispus interzicerea utilizării limbii maghiare în cadrul Fabricii Textila și a inscripțiilor în această limbă. Au existat o serie de plângeri din partea sa, în zilele de decembrie, când a avut loc devastarea sediului securității. În cadrul școlii pe care a condus-o, le-a agățat de gât inscripții copiilor care nu cunoșteau limba română. În ceea ce privește perioada de după 89, de numele său se leagă protestul antimaghiar prin care s-a încercat obstrucționarea amplasării unei plăcuțe comemorative pe casa natală a lui Losy Schmidt Ede.
În anul 2003, această doamnă a făcut scandal cu ocazia acordării Premiilor Pro Urbe și și-a bătut joc de oraș, de oaspeți, de laureați și de premiu. Comunitatea românească dorește să premieze o astfel de doamnă, găsind un partener în acest sens în UDMR. Nu poate decât să-mi fie milă de cei trei laureați maghiari care vor fi sărbătoriți în compania unei astfel de doamne.
Putem vorbi deci despre autonomie, despre drepturile unei comunități, putem vorbi despre discriminare pozitivă, însă trebuie să știm și că în asemenea condiții, chiar și criminalii de război pot fi laureați ai orașului Sfântu Gheorghe…
Cotidianul: Haromszek, nr. 5662 - 27.04.2009
Premiile Pro Urbe/ Ședința festivă scandaloasă
Semnează: Fekete Reka
Decernarea din acest an a Premiilor Pro Urbe, eveniment desfășurat ieri, a fost tulburată de faptul că pe lângă cei trei cetățeni maghiari, premiul i-a fost acordat și unui profesor de naționalitate română, care în deceniile trecute i-a umilit în mai multe rânduri pe localnicii maghiari.
Premiul post-mortem i-a fost decernat directorului de muzeu Konya Adam, pentru activitatea sa științifică multilaterală, demersurile întreprinse în vederea ocrotirii tradițiilor noastre istorice și confirmării identității și conștiinței noastre civice .
Premii Pro Urbe le-au fost decernate dr. Bogdan Rajcs Zsolt, pentru înființarea laboratorului modern al spitalului din Sfântu Gheorghe, protopopului Incze Sandor, preot reformat pensionar, pentru activitățile desfășurate în calitate de lider al Fundației Colegiului Szekely Miko, respectiv pedagogului Tiboldi Zoltan, cel care a pus accent pe ocrotirea izvoarelor istorice scrise ale orașului nostru .
Membrii organizației Tinerii Maghiari din Transilvania (EMI) și ai Mișcării 64 de Comitate, prezenți la festivitate, au protestat față de premierea Stelei Buda, profesor pensionar, candidatul fracțiunii românești a administrației locale, ei fluturând pancarte inscripționate Un NU sincer șovinismului, Un NU sincer urii împotriva maghiarimii. Unul dintre participanți a părăsit sala strigând Rușine! Consilierului PCM, Gazda Zoltan, nu i s-a permis să-și rostească alocuțiunea. Berecki Kinga, consilier PCM, a subliniat în discursul său că această zi reprezintă o rușine pentru comunitatea noastră, având în vedere că membrii de naționalitate română ai administrației locale nu au fost în stare să desemneze o personalitate care să merite respectul nostru, iar unii dintre maghiari au acceptat premierea acestui candidat. Referitor la situația creată, primarul Antal Arpad Andras a menționat - ținând cont de prezența delegațiilor orașelor înfrățite din Ungaria, Tinutul de Sus și Voivodina - că s-a dovedit și de această dată că nu este deloc ușoară conviețuirea românilor și a maghiarilor de pe Pământul Secuiesc. Persoana desemnată de români califică de fapt comunitatea românească, iar modul în care ne manifestăm noi față de acest candidat, ne califică pe noi înșiși.
Cotidianul: Haromszek, nr. 5663 - 28.04.2009
Rubrica: Stiri interne
Tokes: s-ar dori ca pe Pământul Secuiesc să fie strămutați moldoveni
În opinia episcopului Tokes Laszlo, există un program guvernamental secret prin care se dorește ca pe teritoriile locuite de maghiari, în special pe Pământul Secuiesc, să fie colonizați moldoveni de cetățenie română, pentru ca în felul acesta să fie modificate procentele etnice. În declarațiile făcute ieri, la Oradea, președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a calificat drept regretabil și îngrijorător faptul că mai mulți politicieni români încearcă să se folosească de manifestațiile tinerilor moldoveni dornici de libertate pentru legitimarea aspirațiilor teritoriale. Marea majoritate a elitei politice consideră că soluționarea conflictelor ar însemna extinderea cetățeniei române în baza legitimității - menționează episcopul reformat, în opinia căruia, în urma acestui fapt, cel puțin un milion de cetățeni din Moldova ar putea dobândi cetățenia română, pe lângă cele un milion-un milion și jumătate de persoane cu dublă cetățenie, existente până în prezent. Tokes a amintit că în urmă cu câteva luni, un reprezentant al maghiarimii în bloc, Tamas Sandor, președintele Consiliului Județean Covasna, a semnalat că prin intermediul ministerului român al internelor, a fost contactat de anumiți cetățeni din Moldova. Președintele CNMT consideră că modificarea procentelor etnice, cu sprijin din partea statului, contravine obligațiilor internaționale asumate de țara noastră, respectiv regulilor impuse de Uniunea Europeană și Consiliul Europei. Europarlamentarul propune demararea, prin colaborarea organismelor UE, a unei serii de dezbateri la care să participe atât guvernele membre, cât și comunitățile regionale și etnice care revendică autonomia apelând la mijloace pașnice.
Sf. Gheorghe, 10.05.2009
Comentarii