Românului nu îi este bine în țara lui, iar asta o știu până și țâncii. Dar parcă și pământul i se pune împotrivă, iar apele își ies din albii, ca și cum ar vrea să spele din păcatele unui neam rătăcit. Dar apele trec, păcatele rămân. Și zău că tare mi-ar fi plăcut să scriu despre lucruri bune. Că-n fruntea țării e un...

Citește mai mult

În această pagină - „REVISTA PRESEI MAGHIARE DIN ROMÂNIA” - puteți citi articole selectate din ziarele care apar în limba maghiară, în România. De cele mai multe ori aceste articole sunt edificatoare pentru înțelegerea scopului pe care îl au organizațiile maghiare din România, precum și statul Ungar: autonomia politică...

Citește mai mult

În această pagină - „REVISTA PRESEI MAGHIARE DIN ROMÂNIA” - puteți citi articole selectate din ziarele care apar în limba maghiară, în România. De cele mai multe ori aceste articole sunt edificatoare pentru înțelegerea scopului pe care îl au organizațiile maghiare din România, precum și statul Ungar: autonomia politică...

Citește mai mult

Sfârșitul lunii iunie 1967: la Montreal se deschide Expo '67; la Ottawa au loc ultimele pregătiri ale „Centenarului Confederației”. În Statele Unite se declanșează contestarea Războiului din Vietnam și, prin toată țara, se desfășoară mișcarea „Flower Power”. Ne aflăm în preajma evenimentelor din mai 1968, din Franța, a...

Citește mai mult

CRITIC, -Ă, critici, -ce, adj., subst. I. Adj. 1. Care apreciază calitățile și defectele (unor oameni, stări, fapte, opere etc.). Critică literară (și artistică) = ramură a științei literaturii care analizează, interpretează, apreciază și orientează fenomenul literar, artistic contemporan în lumina unei concepții...

Citește mai mult

„La 13 iunie, am plecat la Focșani cu mama mea, tatăl meu, frații, surorile, mireasa și socrii. Ajunși acolo, am fost găzduiți de Generalul Macridescu. Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nunții și ne-a spus că totul este aranjat și că, din celelalte orașe, sosiseră peste 30.000 oameni, care fuseseră...

Citește mai mult

Aburește a pucioasă și a smoală inima, cea plină de sminteală. Că păcatul o îmbie, chiparoasă, și ispitele din plăpumi de mătasă. Piei, Satană! Pungile rotunde zornăie-le, toarnă-le altunde. Nu mai vicleni cu îmbiere, cu vioara coapsei de muiere, cu paharele umplute cu oglindă, nici cu jocul crailor de ghindă… Vreau să...

Citește mai mult

Ce Rarău, ce iezer, care cremeni i-a rodit în pântec frați și gemeni? Tânără furtună de lumină i-a născut din coapsa ei mezină? S’au desprins dintr’un iconostas ori din șold de paloș de viteaz? Poate-au pogorât din dimineață, din azur, din pajuri, din sâneață, Poate – auroră și aiazmă – s’au fost rupt dintr’o...

Citește mai mult

Adevărul, pe cât de banal, pe-atât de răspicat, cade greu ca o sentință: naționalismul nu e o simplă doctrină de partid, după cum nu se poate limita numai la o chestiune electorală. Naționalismul — naționalismul adevărat, nu parodia lui — e un fenomen istoric și spiritual. El e înălțarea de cuget a neamului, evoluând...

Citește mai mult

Poate este cam impropriu și chiar exagerat să spun „camarad de arme”, dar o fac pentru că îmi place cum sună și pentru că perioada serviciului militar a avut o însemnătate pentru relația noastră. Are un nume care mi-e îmi sună princiar: Milan Dușan Filipovici. (Vorbesc la prezent, deoarece mi se pare îndreptățit sfatul...

Citește mai mult