În 1918, în urma victoriilor repurtate de români împotriva dominației străine rusești și austro-ungare — în condițiile prăbușirii imperiilor vecine, înfrânte în război și de revoluțiile interne — a fost făurită România Mare, cuprinzând cvasitotalitatea teritoriilor românești, „De la Nistru pân' la Tisa”: Basarabia,...

Citește mai mult

A doua schimbare la față - Theodor Codreanu
Cu oarece vreme în urmă, un oarecine, bucureștean țâfnos și snob cu miros de mititei, vrând să-l ia în derâdere pe un provincial, l-a întrerupt mitocănește spunându-i: „Lasă-ne, băi, cu chestiile astea venite de la Huși!” Nu a fost singura dată când mi-a fost dat să observ un imbecil complex de superioritate...

Citește mai mult

PARTIUM sau despre iredentismul maghiar
Sub motivația înființării unei „regiuni etnografice independente”, caracterizată de trăsături specifice culturale, etnice și religioase, disputată de Casa de Habsburg și Principatul Transilvaniei în perioada 1541-1867, începând cu anul 1994, lideri politici și cultici ai minorității maghiare din țara noastră,...

Citește mai mult

Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul – și traducătorul în românește – al „Eneadelor” lui Plotin – dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: „Moartea geniului”, o tabletă...

Citește mai mult

Copții sunt de o sută de ori mai buni ortodocși decât românii
Scrisoarea unui eretic și răspunsul unui monah Mai jos, este reprodusă scrisoarea ereticului, exact așa cum a fost primită la redacție. Carissimo Mare poate fi prostia omenească, iar cea românească este fără măsură! În Germania și America se fac Liturghii în bisericile protestante și nimănui nu i-a dat prin cap să...

Citește mai mult

Arta creștină bizantină și școala moldovenească Individualizată în secolul IV, în era constantiniană și după, arta bizantină renunță la elementele realismului alegorizat din pictura creștină a primelor veacuri (frescele alexandrine, dar și catacombele Romei descoperă peisaje florale, scene biblice cu personaje stând la...

Citește mai mult

Traduceri din presa de limbă maghiară din România
Haromszek, nr.5276 – 15.01.2008 Titlul: Pământ Secuiesc? Dezvoltare? Semnează: Biro A. Zoltan Este evident că lui Csutak Istvan nu prea îi sunt pe plac scaunele (vezi Pământul Secuiesc-Pământ al scaunelor?, Hargita Nepe, 8 ianuarie 2008), mai ales dacă acestea sunt pe Pământul Secuiesc și nu sunt un obiect cu patru...

Citește mai mult

Cântecul trist al mierlei
Așa s-a intitulat o carte a unui corespondent de război român din timpul conflictului care și-a consumat, zilele trecute, ultimele consecințe, sau cel puțin așa vor unii, prin declararea unilaterală a independenței provinciei sârbești Kosovo. A fost una dintre puținele cărți în care autorul, prietenul meu de la...

Citește mai mult

Eminescu publicist
I. Eminescu în slujba școlii Motto: „Școala n-ar trebui să fie o magazie de cunoștințe străine, ci o gimnastică a întregii individualități a omului, elevul nu este un hamal, care-și încarcă memoria cu sacii de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care exercită toate puterile proprii ale inteligenței,...

Citește mai mult

„Cum să maghiarizăm numele de familie”
Este un document în care Simon Telkes, președintele Societății centrale de maghiarizare a numelui în anul 1898, indică la nivel instituțional și particular, modalitatea de maghiarizare a numelor românești, ale cărei consecințe le trăim și acum. I. Numele maghiar Așa cum, prin botez, creștinul devine membru al...

Citește mai mult