A doua schimbare la față - Theodor Codreanu
Cu oarece vreme în urmă, un oarecine, bucureștean țâfnos și snob cu miros de mititei, vrând să-l ia în derâdere pe un provincial, l-a întrerupt mitocănește spunându-i: „Lasă-ne, băi, cu chestiile astea venite de la Huși!” Nu a fost singura dată când mi-a fost dat să observ un imbecil complex de superioritate...

Citește mai mult

PARTIUM sau despre iredentismul maghiar
Sub motivaţia înfiinţării unei “regiuni etnografice independente”, caracterizată de trăsături specifice culturale, etnice şi religioase, disputată de Casa de Habsburg şi Principatul Transilvaniei în perioada 1541-1867, începând cu anul 1994, lideri politici şi cultici ai minorităţii maghiare din ţara noastră,...

Citește mai mult

Cântecul trist al mierlei
Aşa s-a intitulat o carte a unui corespondent de război român din timpul conflictului care şi-a consumat, zilele trecute, ultimele consecinţe, sau cel puţin aşa vor unii, prin declararea unilaterală a independenţei provinciei sârbeşti Kosovo. A fost una dintre puţinele cărţi în care autorul, prietenul meu de la...

Citește mai mult

Haromszek, nr.5276 – 15.01.2008 Titlul: Pământ Secuiesc? Dezvoltare? Semnează: Biro A. Zoltan Este evident că lui Csutak Istvan nu prea îi sunt pe plac scaunele (vezi Pământul Secuiesc-Pământ al scaunelor?, Hargita Nepe, 8 ianuarie 2008), mai ales dacă acestea sunt pe Pământul Secuiesc şi nu sunt un obiect cu patru...

Citește mai mult

Arta creştină bizantină şi şcoala moldovenească Individualizată în secolul IV, în era constantiniană şi după, arta bizantină renunţă la elementele realismului alegorizat din pictura creştină a primelor veacuri (frescele alexandrine, dar şi catacombele Romei descoperă peisaje florale, scene biblice cu personaje stând la...

Citește mai mult

Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăuşan, filosof, comentatorul – şi traducătorul în româneşte – al „Eneadelor” lui Plotin – dar şi editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ”Moartea geniului”, o tabletă...

Citește mai mult

Copții sunt de o sută de ori mai buni ortodocși decât românii”
Scrisoarea unui eretic şi răspunsul unui monah Mai jos, este reprodusă scrisoarea ereticului, exact aşa cum a fost primită la redacţie. Carissimo Mare poate fi prostia omeneasca, iar cea romaneasca este fara masura! In Germania si America se fac Liturghii in bisericile protestante si nimanui nu i-a dat prin cap sa...

Citește mai mult

„Cum să maghiarizăm numele de familie”
Este un document în care Simon Telkes, preşedintele Societăţii centrale de maghiarizare a numelui în anul 1898, indică la nivel instituţional şi particular, modalitatea de maghiarizare a numelor româneşti, ale cărei consecinţe le trăim şi acum I. Numele maghiar Aşa cum, prin botez, creştinul devine membru al...

Citește mai mult

Eminescu publicist
I. Eminescu în slujba şcolii Motto: „Şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului, elevul nu este un hamal, care-şi încarcă memoria cu sacii de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care exercită toate puterile proprii ale inteligenţei,...

Citește mai mult

Într-un comentariu recent (Vezi revista Bucovina literară, oct. 2007, p.20-25, text de Călin L. Cernăianu) se duce la caricatură acest furgon: “Prezenţa lui ar putea fi logică, dar comisarul scrie că, după venirea reclamanţilor, a plecat imediat („la moment am mers… la stabilimentul de băi”). Dacă trebuia să ia şi...

Citește mai mult