PARTIUM sau despre iredentismul maghiar

Sub motivația înființării unei „regiuni etnografice independente”, caracterizată de trăsături specifice culturale, etnice și religioase, disputată de Casa de Habsburg și Principatul Transilvaniei în perioada 1541-1867, începând cu anul 1994, lideri politici și cultici ai minorității maghiare din țara noastră, sprijiniți vectorial de segmente naționalist-extremiste ale unor organizații culturale, istorice și cultice autohtone, din Ungaria și diasporă, acționează în mod concertat în vederea „autonomizării” teritoriului românesc respectiv, localizat de cei în cauză pe aliniamentul Tisa - Apuseni - Mureș.

Acțiunea de autonomizare „Partium”, periclitând unitatea și integritatea teritorială a țării, se constituie în amenințare la adresa siguranței naționale, potrivit articolului 3, literele „a”, „h” și „I” din Legea nr. 51/1991 și reprezintă o încălcare a articolului 15, punctele 8 și 12 din Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Ungaria.

n. ns. totodată este încălcată și prevederea finală a respectivului tratat, care stipulează că, „Părțile Contractante sunt de acord că Recomandarea 1201 nu se referă la drepturi colective și nici nu obligă Părțile să acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritorială bazată pe criterii etnice”.

Pentru realizarea obiectivului propus (conștientizarea etnicilor maghiari că zona „Partium” are caracteristici istorice și demografice proprii, deosebite de alte regiuni geografice din România, în vederea realizării autonomiei teritoriale pe criteriu etnic), lideri naționalist-extremiști de etnie maghiară din România, sprijiniți de organizații etno-culturale și istorice, și de unele publicații de limbă maghiară, acționează în trei direcții principale:

I. Crearea unor structuri organizatorice autonomist-separatiste.

A. „Consfătuirea de autoguvernare din Partium”, organism care grupează primari, viceprimari, consilieri și parlamentari din județele Bihor, Satu-Mare, Maramureș și Sălaj, structurile reprezentative locale în cauză urmând a realiza autonomizarea zonei “Partium” prin trei categorii de mijloace:

1. „Inițiază dezvoltarea colaborării dintre autoadministrațiile locale ale regiunii, schimbul de informații, organizând trimestrial prin rotație, cu aportul tuturor celor patru județe din acest ținut, Consfătuirile Autoadministrațiilor din Partium”;
2. „Inițiază contactarea, în scopul schimbului de experiență și a colaborării regionale, cu consilierii și responsabilii din autoadministrațiile vecine din Ungaria și Ucraina Subcarpatică”;
3. „Inițiază colaborarea cu toate organismele autoadministrative și responsabilii organizațiilor din țară, care apreciază necesitatea înființării cât mai urgente a autoguvernărilor locale, beneficiare a unei largi autonomii, condiție indispensabilă pentru dezvoltarea democratică a României”.

n. ns. - aceste trei căi de realizare a autonomiei zonei “Partium” au fost stabilite la cea de-a doua “Consfătuire a autoguvernărilor din Partium”, desfășurată la Simian, județul Bihor, în data de 21 ianuarie 1995.

„Consfătuirea de autoguvernare din Partium”, ca organism destinat creării structurilor autonomiste, s-a întrunit până în prezent în cinci forumuri (28 octombrie 1994 - Mihăieni, județul Satu-Mare; 21 ianuarie 1995 - Simian, județul Bihor; 17 iunie 1995 - Crasna, județul Sălaj; 30 septembrie 1995 - Colțău, județul Maramureș; 20 iulie 1996 - Oradea, județul Bihor), la ultimul, primarii, viceprimarii și consilierii din zona vizată, angajându-se cu următorul jurământ:

„Eu, prin voința alegătorilor din (localitate, județ) executor al reprezentării administrației publice, în calitate de (primar, viceprimar, consilier) mă angajez ca, în perioada însărcinării mele cu sarcini publice, respectând prevederile legilor în vigoare, punând toată forța și priceperea mea în folosul public, să reprezint cu demnitate comunitatea mea națională, susținând realizarea dezideratelor cetățenilor din localitatea mea.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

n. ns. - de remarcat, din punct de vedere psiho-istoric, încărcătura naționalist-incitatoare a „legământului”, care face trimiteri directe la „comunitatea națională maghiară” și la cetățeni (fără a specifica “români”) ceea ce, conform regulilor mesajelor propagandistice, induce automat în conștiința colectivă etnică „comunitatea invocată”. Omiterea intenționată a conceptelor de integritate, unitate și suveranitate, atribute fundamentale ale statului român, creează în conștiințele colective o amenințare de destructurare a valorilor în cauză, fenomen generator de încordări interetnice, având în vedere că lezează principii constituționale fundamentale.

B. „Casa Partium”, organizație cu caracter separatist, creată la 21.09.1996, ca for pan-maghiar regional instituționalizat, care are drept obiectiv central coordonarea luptei maghiarilor, pentru realizarea autonomiei în zona vizată. Organismul în cauză a fost creat în urma unor contacte preliminare între Varga Gabor, liderul mișcării din Bihor, Muzsnay Arpad, coordonatorul celei din Satu Mare și Szekelyhidi Agoston, președintele filialei Hajdu-Bihar (Ungaria) a „Uniunii Mondiale a Ungurilor”, una din principalele organizații neorevizioniste antiromânești (cu sediul la Budapesta) condusă de Csoori Sandor.

Astfel, la data de 21.09.1996, Varga Gabor, Nagy F. Istvan, Jakabffy Laszlo, Modog Gustav, Kiss Alexandru și Stark Laszlo, s-au deplasat la Debrecen în Ungaria, unde împreună cu o delegație a filialei locale a „Forumului Democrat Maghiar”, au semnat protocolul de înființare a „Societății organizațiilor maghiare din Partium” (n. ns. - supranumită „Casa Partium”), prin care erau reunite “organizațiile civile maghiare, care funcționează în cadrul cultelor, fundațiilor și asociațiilor culturale, istorice, etnografice”, constituite pe principiul etnic.

n. ns. prin „consens”, s-a hotărât ca în prima fază, în această organizație Să nu fie incluse „autoconducerile locale”, pentru a nu politiza excesiv acțiunile derulate în contextul unor manifestări culturale, istorice sau etnografice, în cadrul cărora inducerea sentimentelor autonomist-separatiste se produce prin educație cu tentă extremist-naționalistă.

II. Constituirea unor „centre pedagogice de învățământ superior”,

destinate pregătirii cadrelor didactice de etnie maghiară, dispuse să educe tineretul și masele în spiritul ideologiei neorevizioniste ungare.

Astfel, cu ocazia reuniunii conducerii naționale a „Asociației Pedagogilor Maghiari din România”, din martie 1994, s-a hotărât înființarea a trei centre de învățământ la nivel de țară, la Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc și Oradea.

n. ns. - Conform opiniei lui Tokes Laszlo, “constituirea acestor forme de învățământ este absolut necesară (în zona „Partium” la Oradea și în „Secuime”, la Sfântu Gheorghe și Odorheiu Secuiesc), pentru a putea fi pus în aplicare principiul dublei polarități maghiare”, care prevede realizarea unui echilibru în pregătirea ungurilor din Ardeal, în cadrul celor doi poli - „Secuime” și „Partium”.

Astfel, la sfârșitul lunii mai 1994, episcopul romano-catolic de Oradea Tempfli Jozsef a realizat o serie de contacte în Ungaria cu Csoori Sandor, președintele „Uniunii Mondiale a Ungurilor” și cu Entz Geza, fostul coordonator al „Oficiului pentru Maghiarii din Afara Granițelor”, cărora le-a solicitat sprijin material și financiar în vederea înființării la Oradea a „Centrului Pedagogic pentru Partium”.

Urmare a demersurilor întreprinse, „oficiul” menționat a oferit prin Fundația “Illyes” pe care o patronează, suma de 20 milioane forinți, virată sub formă de ajutoare și donații, prin intermediul bisericilor romano-catolice și reformate din Ardeal și Ungaria.

n. ns. - la inițiativa episcopului Tokes Laszlo, în cadrul „Centrului Pedagogic pentru Partium“, funcționează și o formă de pregătire pedagogică de trei ani, curs fără frecvență, pentru formarea de cadre de naționalitate maghiară, care își desfășoară activitatea în mediul rural din „Partium”. Inițiativa în cauză a fost concretizată prin intermediul vicepreședintelui „Uniunii Pedagogilor Maghiari din România”, Nagy F. lstvan din Oradea, care, solicitând sprijinul Ministerului învățământului din Ungaria în acest sens, a obținut acordul ca această formă de pregătire să fie coordonată de către Institutul Pedagogic din Bekescsaba.

Periodic, „Centrul Pedagogic pentru Partium”, organizează cursuri de istorie pentru cadrele didactice de etnie maghiară din România, Slovacia și Iugoslavia, la aceste acțiuni de îndoctrinare ideologică neorevizionistă conferențiind profesori universitari din Ungaria și România, cunoscuți autori ai unor studii și lucrări care susțin „apartenența de drept a Bazinului Carpatic la Ungaria și superioritatea culturii maghiare, creatoare de civilizație în acest areal geopolitic” (Fleisz Janos și Pukret Geza din Oradea, Egyed Akos din Cluj-Napoca, Demeny Lajos și Tudor Kinga din București, Oborni Terez și Visi Zsolt din Pecs etc.).

n. ns. - în cadrul acestor cursuri de istorie naționalist-extremistă sunt folosite materiale didactice elaborate în acest spirit: cărți, casete video, situații statistice, studii sociologice și etnografice, hărți ale Ungariei Mari, filme „documentare” realizate de către „Uniunea Mondială a Ungurilor” etc.

III. Derularea unor acțiuni de autonomizare culturală, prin intermediul unor asociații, ligi, fundații cu caracter istoric și etnografic, destinate să inducă în conștiința etniei maghiare din „Partium” necesitatea orientării acestui teritoriu către structurile statale ale „patriei mamă”.

Principala organizație care inițiază și coordonează aceste activități este „Comisia pentru ocrotirea monumentelor și locurilor comemorative din Partium și Banat”, cu sediul la Oradea, condusă de profesorul Dukret Geza, unul din principalii lideri ai mișcării de autonomizare „Partium”, președintele „Uniunii Carpatine Ardelene”.

n.ns. - Societatea în cauză, precursoare a celei ce a funcționat și în perioada interbelică a fost realizată în 1993, când „Consiliul pentru Monumente” din cadrul Episcopiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, la inițiativa episcopilor Tokes Laszlo, reformat, și Tempfli Jozsef, romano-catolic, și-a schimbat denumirea în „Comisia pentru ocrotirea monumentelor și locurilor commemorative din Partium și Banat”. De la acea dată, „comisia” este patronată de către cele două episcopii.

Organismul în cauză are delegați desemnați în județele Bihor, Arad, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, care organizează și coordonează la nivel local acțiunile dictate de la centru.

Activitățile „Comisiei” sunt sprijinite logistic și financiar și de alte organizații constituite pe principiul „autonomizării culturale”: „Asociația Culturală a Maghiarilor din Ardeal”, „Uniunea Muzeului Ardelean”, „Uniunea Carpatină Ardeleană”, „Societatea Culturală Ady Endre” din Oradea, „Societatea pentru apărarea monumentelor istorice Kelemen Laszlo” din Satu-Mare, „Asociația Etnografică Kriza Janos” din Oradea etc..

n. ns. - fondurile financiare necesare activității „Comisiei” sunt asigurate de cele două episcopii din Oradea (reformată și romano-catolică), precum și de organizații și fundații din Ungaria („Oficiul pentru Maghiarii din Afara Granițelor”, Fundația „Illyes”. Liga „Pro-Transilvania”, „Uniunea Mondială a Ungurilor” etc).

„Comisia pentru ocrotirea monumentelor și locurilor commemorative din Partium și Banat” desfășoară două categorii de activități:

1. Logistice:
   • alcătuirea unei baze informaționale de date scrise și fotografice care să susțină demonstrarea identității regionale distincte a zonei „Partium”;
   • înființarea unor asociații, ligi, fundații, care să susțină activitățile centrului în zona „Partium”.
2. Educativ-propagandistice:
   • dezvelirea de plăci comemorative și ridicarea de statui în amintirea unor „personalități culturale și istorice maghiare”, care de-a lungul timpului au luptat pentru refacerea „Ungariei Mari”;
   • reamplasarea monumentelor închinate eroilor maghiari din primul și al doilea război mondial;
   • organizarea de acțiuni închinate sărbătorilor naționale ungare: 15 martie 1848, Ziua Constituției - 6 octombrie, Ziua Ungariei Mari și a Sfântului Ștefan - 20 August etc;
   • inițierea și coordonarea unor simpozioane, colocvii, conferințe pe teme istorice și culturale, în cadrul cărora sunt susținute și „documentate”, principalele teze ale ideologiei neorevizioniste ungare;
   • mediatizarea activităților „Comisiei” și a celorlalte organizații pe care le coordonează sau cu care colaborează în acțiunile de autonomizare a zonei „Partium”, fie prin propriul organ de presă, fie prin intermediul altor publicații;
   • angrenarea tinerilor etnici maghiari în acțiunile specifice „Comisiei”, prin acordarea de premii, burse, organizarea de excursii și tabere în țară și străinătate, în special în Ungaria.

Astfel, pentru anul 1997, organizația în cauză, în colaborare cu cele menționate, angrenate în mișcarea de autonomizare „Partium”, și-a propus inițierea următoarelor activități:

1. Sub directa îndrumare a consilierului episcopal al lui Tokes Laszlo, Szilaghi Aladar, se va derula ciclul de acțiuni denumit generic „Anul Familiei din Partium”, la care vor participa active toate organizațiile angrenate în mișcare.

   Planul activităților respective va fi întocmit de către Episcopia Reformată de pe lângă Piatra-Craiului, în înțelegere cu Episcopia Romano-Catolică de Oradea. Preoții din cele două eparhii religioase au sarcina de a sprijini activ toate acțiunile etnicilor maghiari și de a selecta persoanele propozabile pentru atribuirea „Medaliei Pro-Partium”;

   n. ns. - în scop stimulativ și propagandistic, liderii mișcării de autonomizare din zona vizată, au instituit premii și decorații ce se acordă unor persoane „cu merite deosebite în acțiunile din Partium”. Este și cazul medaliei „Pro-Partium”, decernată până în prezent profesorului Dukret Geza, protopopului Virag Kalman, profesorului Ligetti Zoltan, precum și cetățenilor unguri Liptak Andras, fost rector al Universității „Lajos Kossuth” din Debrecen și Tottosi Istvanne, din cadrul „Oficiului pentru Maghiarii din Afara Granițelor Ungariei”.

2. Organizarea concursului „Oral History”, pentru întocmirea unor lucrări privind „istoria localităților din Partium și Banat”, inițiat sub genericul „Formarea și istoricul localităților noastre”.

   Acțiunea în cauză s-a derulat în cadrul sărbătorilor „Varadinum” - mai 1997, lucrările în cauză urmând a fi trimise până la data de 10 aprilie 1997, „Comisiei pentru Ocrotirea monumentelor și locurilor comemorative din Partium și Banat”, Episcopiei Reformate de Piatra Craiului sau Episcopiei Romano-Catolice de Oradea.

   n. ns. - materialele trimise vor fi publicate în revista „Partium”, iar cele considerate reprezentative vor fi susținute de autori în cadrul colocviilor istorice „Varadinum”.

3. Editarea „Ghidului de Călătorie Ardelean”, în urma completării de către etnicii maghiari implicați în mișcarea „Partium”, a unui „Chestionar”. Lucrarea, elaborată prin prelucrarea chestionarelor difuzate, va fi publicată de către editura „Erdly Hirado Lap” - Foaia Ardeleană de Știri, din Oradea.

Analiza direcțiilor de acțiune, trasate de către liderii „mișcării Partium”, permite desprinderea următoarelor concluzii:

1. „Autonomie”, „autonomizare”, „separatism”, reprezintă concepte complexe cu conotații anticonstituționale, care nu pot fi documentate ca atare deoarece ele sunt rezultantele unor activități desfășurate în planuri concrete (organizatorice) și ideatice (ideologic-propagandistice), acțiunile în cauză putând fi ușor disimulate datorită unei anumite incoerențe legislative.
2. Conceptele în cauză nu pot fi realizate în practică decât prin derularea în timp a unor procese organizatorice, ideologice și propagandistice, compuse din acțiuni care pot fi situate la limita unei legislații insuficient de clare în definirea infracțiunilor din acest domeniu.
3. În acest context legislativ, „mișcarea Partium” acționează în trei segmente, în aparență disparate:

   1. segmentul etno-cultural și istoric, cunoscut cu puternice valențe educative și propagandistice, ușor de manipulat către scopuri neorevizioniste și incitatoare, impactul asupra conștiințelor colective fiind cu atât mai puternic, cu cât în derularea acțiunilor sunt implicate masiv potențele intelectuale și religioase.

      Prin acest angrenaj, care se adresează conștiinței naționale existente în fiecare etnic maghiar, falsificarea istoriei poate crea stări colective de spirit: astfel, diferendul pentru zona „Partium”, teritoriu cu granițe instabile, izbucnit în evul mediu între Casa de Habsburg și principele Transilvaniei Ioan Sigismund Zapolya, în numele disputării coroanei fostului regat ungar dispărut în 1526, a fost transpus în contemporaneitate falsificat și orientat către scopuri neorevizioniste, fiind definit ca „o entitate etno-culturală transilvană, distinctă de celelalte teritorii românești”.

      n. ns. - de altfel, Kiss Karoly, redactor la cotidianul „Jelen” din Arad, analizând fenomenul „Partium”, sugera că acest teritoriu de 22.000 km pătrați, cu personalitate distinctă, situat la granița româno-ungară, ar putea reprezenta „posibilitatea reală a îndreptării greșelii de la Trianon”, prin strămutarea secuilor în această zonă și stabilizarea românilor în teritoriu secuiesc.

   2. Segmentul învățământ-educație, în care acționează cu predilecție „cele trei centre de învățământ” (Partium - Oradea, Sfântu Gheorghe și Odorheiu-Secuiesc, subordonate unor instituții similare din Ungaria), orientate către „educarea educatorilor tinerei generații”.

      De altfel, în ultima perioadă, liderii mișcării „Partium”, preocupați de înființarea unei „Universități a Partium-ului”, au întreprins demersurile necesare pentru transformarea Institutului Reformat „Sulyok Istvan” din Oradea într-o asemenea unitate de învățământ care ar urma să fie separată de biserică și să aibă în componență un număr de 14 facultăți.

   3. Segmentul organizatoric include deja organismele locale reprezentative din „Partium”, care prin forumuri zonale, gen „Conferința pentru Autoguvernare” și naționale, cum este „Casa Partium”, pot crea sub pretextul „cooperării regionale sau transfrontaliere”, structuri autonomist-separatiste nedeclarate ca atare, dar funcționale.