Haromszek, nr. 5780-15.09.2009; Farkas Reka
Memorandumul de la Miercurea Ciuc a fost finalizat
După aproximativ o săptămână de la adoptare, a văzut lumina zilei memorandumul adoptat în cadrul marii adunări a autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc, organizată la Miercurea Ciuc. Primarii și consilierii prezenți au acordat încredere anticipată documentului, deoarece după cum a reieșit, UDMR și CNMT - cele două grupări care au organizat manifestarea - nu au reușit să ajungă la un consens în legătură cu textul actului. Tokes și ai lui au considerat că varianta propusă de UDMR nu este corespunzătoare, iar Marko și ai lui au apreciat că există prea multe propuneri formulate de CNMT. Vineri înainte de masă, înainte de marea adunare, au avut loc dezbateri aprinse în legătură cu problema în cauză. In final au fost distribuite și propunerile de modificare ale lui Tokes și ai lui și s-a părut că voința lor va putea căpăta valabilitate. Tokes Laszlo a declarat sâmbătă că luni, înainte de masă, va trebui să se ajungă la un acord în privința unui singur punct. Situația a fost însă mult mai complicată, dat fiind faptul că textul definitiv a apărut pe site-ul UDMR-ului doar în data de 13 septembrie. Din comparație reiese faptul că propunerile CNMT au fost incluse în mare parte în documentul final, în preambulul acestuia fiind inclus și referendumul privind autonomia din anul 2007, însă în legătură cu acesta nu figurează că a fost inițiat de către CNS.
CNMT consideră că UDMR dă dovadă de prea multă slăbiciune și astfel în câteva locuri, în cazul enumerării rezultatelor, nu a fost specificată denumirea Uniunii ci doar „activitatea parlamentară și guvernamentală eficientă”.
În introducerea memorandumului - care va fi înaintat zilele viitoare, pentru a fi semnat de către peste 1800 de reprezentanți ai autoguvernărilor maghiare de pe Pământul Secuiesc, de către primari și viceprimari - se face o prezentare a regiunii și a pașilor parcurși în ultimii 20 de ani și sunt enumerați acei factori care periclitează dezvoltarea Pământului Secuiesc și identitatea specifică a locuitorilor acestuia. Se amintește de asemenea de limitele privind utilizarea oficială a limbii materne, tergiversarea descentralizării, de componența etnică disproporțională în privința oficiilor centrale ale statului, de discriminarea economică și cea bugetară, de tergiversarea intenționată a dezvoltării infrastructurale, de faptul că exploatarea și valorificarea bogățiilor subterane se află în continuare sub monopol de stat, de tergiversarea retrocedării imobilelor confiscate în mod nedrept. Se amintește de inexistența universității cu predare în limba maghiară și de existența în continuare a pericolului și practicii modificării procentelor etnice. Potrivit memorandului, pentru aceste probleme există o singură soluție juridică și anume autonomia teritorială a Pământului Secuiesc - o regiune administrativă cu statut juridic specific, o regiune de dezvoltare independentă.
Inițiatorii sunt de părere că în cazul în care memorandumul va fi semnat de către toți reprezentanții maghiari aleși de pe Pământul Secuiesc, acesta va deveni un document important, care va oglindi pe această cale voința maghiarilor care trăiesc aici și care va putea fi invocat atât la București cât și la Bruxelles.
Szekely hirmondo, nr. 37-18-24.09.2009
Roman Gyozo
Se tem de autonomie
Mă mir auzind faptul că câțiva politicieni maghiari din Transilvania - din prisma neînțelegerii autonomiei de către liderii partidelor românești - își toarnă cenușă în cap, spunând că nu li s-a explicat suficient ce cer de fapt, ce anume revendică maghiarii din Transilvania. Au trecut 20 de ani de când se vorbește despre autonomie în Parlamentul român și în tot acest timp li s-a explicat în toate felurile - bine, rău, foarte bine - ce anume dorim de fapt, însă afirm că tot acest lucru nu interesează majoritatea politicienilor și a ziariștilor români. Ei știu însă foarte bine ce anume înseamnă autonomia.
Înainte de primul război mondial, și românii din Transilvania au solicitat autonomia. Au tot solicitat-o până când în situația de după războiul mondial, a fost posibilă ruperea Transilvaniei de Ungaria și anexarea de România. Tot acest lucru a fost precedat desigur de mari promisiuni, din care nu a lipsit autonomia care li se cuvine maghiarilor. Cel de-al treilea punct al Petiției de la Alba Iulia prevede faptul că 1fiecare popor are dreptul la propria educație și guvernare în propria sa limba maternă și prin intermediul unei administrații publice proprii.”
Esența autonomiei nu poate fi formulată mai compact - acest lucru ar trebui să li se reproșeze în permanență. În ultimii 90 de ani s-a uitat de acest lucru. În conștiința politicienilor români dăinuie încă intens faptul că tocmai revendicarea autonomiei a deschis porțile înființării României Mari. Există temerea că în urma unei noi răsturnări a istoriei, acest lucru se poate întâmpla și invers.
Nu este întâmplător că în momentul în care se ridică problema autonomiei Pământului Secuiesc, posturile de televiziune îi invită de îndată la dezbateri pe cei mai naționaliști politicieni, care se străduiesc să știrbească cât mai mult drepturile națiunilor. Participarea la dezbateri cu aceștia este egală cu o frecție la picior de lemn. Situația este deteriorată de faptul că mai mulți politicieni maghiari nu au o cultură a dezbaterilor. Aceștia încep să-și exprime opinia cu tipul de gândire de genul „le voi spune eu care este de fapt situația” și încep să explice lucrurile din perioada intrării lui Arpad, deși ar trebui să explice motivele actualelor revendicări, în mod frapant și comprimat. Aproape că niciodată nu ajung la această fază.
Haromszek, nr. 5782-17.09.2009
Europarlamentarii maghiari transilvăneni pentru drepturile maghiarilor
În cadrul Uniunii Europene este nevoie de o lege a ocrotirii minorităților
În opinia europarlamentarului Sogor Csaba, în cadrul Uniunii Europene ar fi nevoie de o lege unitară privind ocrotirea minorităților, cu caracter obligatoriu pentru fiecare stat membru. Sogor a declarat în cuvântarea sa susținută în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European din această săptămână: ideologia extremei stângi, ideologia extremei drepte și cele două dictaturi din Europa secolului XX reapar în Uniunea Europeană a secolului XXI.
Haromszek, nr. 5781-16.09.2009; Farcadi Botond
Punerea în aplicare a hotărârilor
Ieri s-a reunit pentru prima oară, la Sfântu Gheorghe, Comisia Provizorie a Marii Adunări a Autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc. Comisia formată din 7 persoane, înființată în cadrul marii adunări de la Odorheiu Secuiesc, consideră că sarcina sa cea mai importantă constă în pregătirea și organizarea următoarei mari adunări de pe Pământul Secuiesc, aceasta insistând totodată și asupra punerii în aplicare a hotărârilor adoptate în data de 5 septembrie.
În cadrul ședinței de ieri s-a convenit asupra faptului ca autoguvernările să fie îndemnate în sensul utilizării simbolurilor Pământului Secuiesc - drapelul, imnul și stema. S-ar dori ca pe clădirile fiecărei primării și a instituțiilor subordonate să fie arborat drapelul Pământului Secuiesc - a declarat Farkas Csaba, președintele organismului. S-ar dori de asemenea urgentarea adoptării hotărârilor de consiliu referitoare la referendumului privind autonomia, dat fiind faptul că se pare că procesul în acest sens a încetinit.
Comisia a convenit și asupra faptului că în zilele viitoare să fie elaborat un proiect de hotărâre care va fi înaintat autoguvernărilor județelor Harghita și Covasna. Prima parte a acestuia este memorandumul de pe Pământul Secuiesc, adoptat în data de 4 septembrie la Miercurea Ciuc și care a fost recent finalizat, iar cea de-a doua parte se referă la sprijinirea memorandumului - realizat în anul 2008, de către Consiliul Național Secuiesc - înaintat adunării generale parlamentare a Consiliului Europei. Europarlamentarilor maghiari li s-ar solicita ca în baza acestei însărcinări să reprezinte cazul Pământului Secuiesc în cadrul forurilor europene. Potrivit lui Arus Zsolt, membru al comisiei, adoptarea hotărârii ar dovedi faptul că marea adunare de la Miercurea Ciuc și cea de la Odorheiu Secuiesc ar trebui considerate ca un proces unitar. În opinia lor, esența hotărârii constă în următoarele: consiliile să își asume documentele, lucru care ar reprezenta un semnal atât în privința autoguvernărilor cât și în privința celor de afară și astfel acestea ar fi practic atacate în zadar, deoarece nu ar avea consecințe juridice. Membrii comisiei permanente ar dori ca proiectul de hotărâre amintit să figureze și pe ordinea de zi a ședinței comune a autoguvernărilor din județele Harghita și Covasna.
Szekely Ujsag, nr. 37-17-23.09.2009
Ambrus Agnes
E nevoie de autodeterminare în învățământ?
Pedagogii așteaptă noua lege a învățământului. Adică nici nu prea o așteaptă, mai degrabă își exprimă temerile față de aceasta, iar în urma afirmațiilor făcute se poate constata că ar fi preferată vechea lege. Evident, există și o cauză a temerilor, și nu putem afirma că pedagogii nu doresc schimbarea. Există, în general, două întrebări fundamentale: se va menține statutul de titular și cine îi va desemna pe conducătorii de instituții? Majoritatea pedagogilor se tem de descentralizare, nu doresc ca directorul să-i nominalizeze pe cadrele didactice care urmează să predea în instituție sau ca administrațiile locale să dispună de vreun rol în desemnarea conducătorilor de instituții. Dacă ar fi așa, directorii și primarii i-ar angaja sau disponibiliza pe pedagogii după bunul lor plac, adică i-ar desemna sau destitui pe șefii de instituții. Însă trebuie să ne oprim aici, pentru un moment, mai ales noi, pedagogii care predăm în școlile transilvănene. Trecutul învățământului din Transilvania constituie un exemplu pentru modul în care comunitatea care dispunea de autodeterminare a reușit să asigure funcționarea în deplină concordanță cu legile țării și a normelor sale proprii. Putem remarca și exemplul situației în care, într-o comunitate capabilă să funcționeze, nimeni nu poate proceda după bunul său plac, legile și regulile sunt respectate, iar persoana care le încalcă poate fi trasă la răspundere. Însă, probabil, nu exemplele au fost căutate, nici măcar de noi, și nu se va efectua, nici acum, acea schimbare în învățământ care să asigure adevărata calitate. Niciuna din organizațiile noastre de apărare a intereselor nu a avut curajul de a afirma că menținerea statutului de titular e anacronică, stopează mișcarea spontană din învățământ. Nu cumva credem că, în instituția de învățământ, dreptul de a adopta decizii îi revine doar unui singur om? Nu cumva admitem că, în instituțiile noastre de învățământ, stăpânește dictatura. Mai mult decât atât, nu cumva am fi capabili să acceptăm situația respectivă? Dacă n-o acceptăm, nu trebuie să avem temeri că cineva va lua decizii după bunul său plac în problemele care reprezintă cauza comunității.
Haromszek, nr. 5786-22.09.2009; Kadar Gyula
Împreună pentru autonomia secuiască
Dat fiind faptul că elita politică românească nu a renunțat nici un moment la românizarea Pământului Secuiesc, locuit în bloc de maghiari, la discriminarea etnică, poporul secuiesc, care numără 700.000 de oameni, trebuie să lupte unitar pentru autonomia teritorială. Secuimii i se cuvine (și) dreptul înființării Tării Secuiești independente, deoarece acest popor dispune de propria sa istorie, de sistem juridic și cultură proprii, de care se leagă o spiritualitate și o tradiție specifice. Dreptul națiunii secuiești băștinașe la propriul său stat este susținut nu numai de dreptul istoric, ci și de cel etnic. Tocmai din această cauză putem afirma: a fost strigător la cer și a fost o nesimțire crasă ca regiunea istorică locuită în procent de 80% de către secui să ajungă - prin intermediul dictatului de pace de la Trianon - sub dominație străină prin invocarea principiului autodeterminării. Acest dictat nu a fost unul legitim, potrivit normelor internaționale, deoarece nu a fost încheiat în baza unei înțelegeri încheiate între părți, în baza referendumului și prin asigurarea dreptului la autodeterminare.
Nu trebuie uitat faptul că Pământul Secuiesc - în cadrul Ungariei, Țării Transilvaniei, Austro-Ungariei - a dispus aproape timp de o mie de ani, până în anul 1876 de autonomie și, ca urmare, secuii au fost o națiune independentă. Poporul secuiesc nu a aderat la maghiari cu statutul de subordonat, ci ca și conațiune. În cazul în care România va asigura autonomia teritorială a secuimii într-un mod ce poate fi comparat cu autoguvernarea extinsă existentă în Ungaria și va recunoaște statutul de conațiune, atunci acest grup etnic se va mulțumi și cu autoguvernarea teritorială. Desigur aceasta nu este identică cu autonomia Caracalului, pomenită cu îngâmfare. Secuii știu faptul că granițele sunt deschise și că în întreaga Europă autonomiile teritoriale funcționează în mod deosebit, în zone unde în urma deciziilor adoptate la nivel local, nivelul de trai crește semnificativ.
Doar asigurarea autodeterminării poate fi baza solidă a reconcilierii istorice secuiesco-române. În cazul în care elita politică românească va lua în serios crearea acesteia, atunci va include în lege dreptul secuimii la autonomia teritorială și va dispune, prin supraveghere internațională, organizarea referendumului privind autonomia.
În cazul în care poporul secuiesc va obține autodeterminarea teritorială cu drepturi depline, în cadrul granițelor României, atunci va fi garantată și egalitatea în drepturi a minorității românești care trăiește aici în procent de aproape 20%. Programul privind autonomia secuiască va prevede sub forma unei legi fundamentale aceleași competențe ale limbii române cu cele ale limbii maghiare, participarea românilor, conform procentului lor, la viața socio-politică. Și românii care trăiesc aici sunt interesați ca beneficiarii bunurilor produse la fața locului să fie tocmai localnicii și nu din centre îndepărtate să se stabilească ce anume este bun și ce nu în privința celor care trăiesc aici. S-ar putea economisi mulți bani prin desființarea unor instituții de prisos cum ar fi de exemplu prefectura, s-ar putea diminua aparatul colonizat pe Pământul Secuiesc, cum ar fi de exemplu efectivul polițiștilor. Românii de pe Pământul Secuiesc nu pot avea interesul - ca în interesul celor câtorva mii de privilegiați - să trăiască într-o parte de țară distrusă, fără infrastructură. In cazul în care cei de pe Pământul Secuiesc se vor solidariza - indiferent de limba pe care o vorbesc - și vor lupta împreună pentru autodeterminarea regiunii, pentru autonomia teritorială, atunci Pământul Secuiesc se va putea relansa din punct de vedere economic, infrastructura se va putea dezvolta, iar sărăcia va putea fi desființată, în această zonă minunată, prin lansarea turismului.
Szekely hirmondo,
nr. 38-25.09-01.10.2009
Kustan M. Attila și Tinca Teddy
Cum ați reacționa dacă ar ieși la iveală că strămoșii dvs. au fost români?
Szilagyi Ilona, 47 de ani, consilier:
Eu îi recomand acestui domn Lăcătușu să studieze câteva cărți de istorie, să se uite împrejur prin toată Transilvania și să recunoască: sunt greșite toate afirmațiile sale referitoare la noi. Despre mine nu ar putea reieși că strămoșii mei sunt români, deoarece îmi cunosc arborele genealogic. Iar dacă totuși aș fi, viața mea nu s-ar schimba deloc, deoarece dacă am vorbit în limba maghiară până acum, așa voi continua să vorbesc. Așa sunt eu. Iar cel care nu poate accepta această realitate, va avea multe nopți nedormite, deoarece nu se poate face dispărută maghiarimea de pe Pământul Secuiesc, mai ales cu asemenea metode stupide, în care nici ei nu cred.
Kovacs Lehel, 25 de ani, sociolog:
În locul dragilor mei prieteni români aș fi interesat să-i cunosc pe cei 1,5 milioane de maghiari băștinași care trăiesc în țara mea, decât să subminez identitatea lor cu astfel de teorii lipsite de suport real. Exclud în totalitate posibilitatea ca în venele mele să curgă vreo picătură de sânge românesc, din câte știu sunt secui get-beget. Dacă s-ar afla altceva cu privință la naționalitatea mea, nu m-ar interesa. Este deja târziu, și nici nu are rost să mă schimb.
Toth Etelka, 66 de ani, pensionar:
M-am născut secui, și așa vrea să și mor. Domnul Ioan Lăcătușu nici nu se născuse, când familia mea era deja secui. Nu știu pe ce se bazează teoria domnului. Cred că toate națiunile trebuie lăsate să trăiască conform propriilor tradiții.
Szilagyi Attila, 29 de ani, polițist comunitar:
Nu este adevărat ceea ce afirmă acest om, respectiv că secuii sunt maghiari românizați, deoarece noi suntem aici în Transilvania din timpuri străvechi. Avem dreptul la Pământul Secuiesc ca și catalanii la pământul lor natal din Spania. Condamn inițiativa de românizare a județului nostru. Pământul Secuiesc să rămână așa cum a fost: curat. Afirm acestea în calitate de soț al unei românce. Iar copiii mei nu vor fi nici românizați, nici maghiarizați, ci vor cunoaște și vor susține ambele culturi, astfel fiind mai bogați din punct de vedere spiritual.
Comentarii