Să nu trăim în minciună! (3)
În numărul anterior al revistei, în partea a doua a textului, am scris despre câteva dintre condițiile prielnice pentru înrădăcinarea totalitarismului, fiind ghidați de cartea lui Rod Dreher, Să nu trăim în minciună! Un manual pentru disidenții creștini (Contra Mundum, București, 2021). Astfel, am văzut rolul pe care...

Citește mai mult

Reversul
acum timpul râde acum ziua moare acum plouă cu temeri acum renasc în chiar aceiași ochi câmpiile-alizee și gheonoaie nu e imaginea închisă-ntr-un tablou e poate ultimul apus de soare când se destramă nesfârșite umbre și cel mai mult lumina doare.
Lumini moarte
ochii privesc și nu văd. oglinzi opace. poți trimite soarele să își continue lucrul, paginile ceasurilor și toate râurile vieții – nimic nu-i mai bucură, Doamne, din ce dăruiești. nici tainele cerului, nici munții, nici setea inimii. nici măcar bucuria copiilor. noii fii de adam nu mai trăiesc, ei freamătă-n ecrane, în...

Citește mai mult

Restaurare
joc de cuvinte-ncrucișate, viața aduce la mal căi limpezi și umbrele lor, încât – fără s-o știi adesea – alergi ca pe săgețile unui trident, ademenit de-o latură și de cealaltă. numai smerita cale a păcii ți-arată mereu ce dulce este, până la urmă, înțelepciunea ei. până la urmă, chiar poate abia în ultima clipă, adică...

Citește mai mult

Să nu trăim în minciună! (2)
În cartea sa – al cărei titlu l-am preluat în titlul prezentului articol – Rod Dreher descrie, în prima parte, condițiile de instituționalizare a minciunii sistemice (trăsătura fundamentală a ideologiei totalitare), iar în partea a doua prezintă strategiile de „prevenție” și de combatere, în caz că această nefericire a...

Citește mai mult

Să nu trăim în minciună! (1)
Îndemnul din titlu nu reprezintă o simplă reiterare a unei norme deontologiste, ci sinteza unui program ce a salvat și poate salva comunități și societăți întregi, dacă va fi aplicat. Fără a exagera, spunem că ar putea salva chiar lumea, pentru că acum minciuna poate fi propagată instant aproape în orice societate. De...

Citește mai mult

În iarnă bunicul
am cunoscut odată un om întreg avea și el ca orice om armură de gânduri și răspântii era întreg pentru că nu-i lipsea durerea (uneori rătăcirea uneori căderea) de multe ori se întorcea nedumerit de la fântână sau dimineața îl găsea-nserat păsările îi simțeau atunci adâncirea și țineau la marginea hăului cuvinte ce l-ar...

Citește mai mult

Iarna din care n-ai plecat
ninge patriarhal că n-aș vrea decât să mă uit cum m-acoperă Dumnezeu în orașul cu vise de zăpadă cad fulgi dintr-o moară cât lumea se scutură timpul pe noi mâna ta rece ca prospețimea unui colind îmi șterge crivățul de pe frunte și-ar putea să mai ningă o mie de ani îmi stai în față floare de iarnă să-ți arăt de vrei...

Citește mai mult

Am trimis și eu câteva acolo
nu va fi prea greu să număr toate frunzele acestei toamne prelungite, alungite prin cuvintele tale, printre cărțile din bibliotecă, printre liniile covoarelor, ca o iederă ce cuprinde casa întreagă, omul întreg și îi aduce în dar o fărâmă din adâncul pădurii. să nu crezi că îți scriu așa pentru că aș fi trist sau...

Citește mai mult