Față de noile declarații iresponsabile și provocatoare, de incitare a populației de etnie maghiară din Arcul Intracarpatic de a obține prin forță autonomia teritorială a așa-zisului „ținut secuiesc”, formulate recent de pastorul László Tőkés la Tușnad, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș îi transmite europarlamentarului „român” următorul răspuns:
Situația din zona Covasna, Harghita, Mureș nu are nimic comun cu cea din Kosovo, nici din punct de vedere istoric, nici al poziției geografice, sau al implicațiilor geopolitice, nici al structurii etnice și confesionale a locuitorilor, ca să nu mai vorbim de cadrul legislativ și instituțional al asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
Din punct de vedere istoric, încă de la așezarea lor, în curbura interioară a Carpaților, secuii și maghiari au trăit și trăiesc înconjurați, din toate părțile de români, cu care au avut relații firești, atât la nivelul liderilor, cât și la cel al oamenilor de rând. Generații de secui și de maghiari din Arcul Intracarpatic, și-au găsit rosturi profesionale, împlinindu-și destinul în Moldova și Muntenia, iar apoi în Regatul României, bucurându-se de ospitalitate, înțelegere, sprijin și de o percepție foarte bună din partea românilor. La rândul lor, datorită faptului că trecătorile din Carpați au însemnat întotdeauna „drumuri cu două sensuri de circulație”, mulți români stabiliți în această parte de țară, de-a lungul timpului, și-au adus contribuția la prosperitatea comunităților locale și a binelui public.
Continuarea demersurilor pentru obținerea autonomiei teritoriale și formarea unei enclave etnice, în inima României, conduce inevitabil la reactivarea în mentalul colectiv românesc a dimensiunilor procesului de asimilare la care au fost supuși, de-a lungul vremii, românii din zonă, proces care a condus la dispariția a zeci de comunități românești și la transformarea așa-zisului „ținut secuiesc” într-un adevărat „cimitir” al românilor, realitate consemnată de documentele de arhivă și pusă în evidență de zecile de biserici ortodoxe și greco-catolice dispărute. La toate acestea se adaugă epurărilor etnice și celelalte momente de teroare și maximă intoleranță, față de români, în perioada administrației maghiare, instalată după Dictatul de la Viena, în timpul experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare și în perioada ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989. Mult trâmbițata autonomie secuiască, în toate timpurile, a însemnat pentru românii din zonă asuprire, umilințe, intoleranță, și în cele din urmă asimilare.
Din punct de vedere economic, de sute de ani, economia locală a celor trei județe, este complementară cu cea a localităților de peste Carpați. Sunt cunoscute efectele dramatice asupra locuitorilor zonei, cauzate de războiul vamal, intervenit între Regatul României și Austro-Ungaria, la sfârșitul secolului al XIX-lea, sau pierderile incalculabile ale stațiunilor balneare locale, în lipsa turiștilor de peste munți, ca să dăm doar două exemple.
Întreg sistemul economic, de transport, comerț, turism și prestări servicii este legat „ombilical” de complexul economic național; de la sistemul energetic, la rețeaua de căi ferate și drumuri naționale, la cea de alimentare cu gaz metan, de la sistemul bancar, la sistemul de sănătate și asigurări sociale.
Să reamintim faptul că funcționarea unităților administrației publice locale este asigurată de o importantă susținere financiară de la bugetul central de stat, în lipsa căreia activitatea instituțiilor publice locale nu ar fi posibilă.
Din perspectivă politică, „modelul românesc de relații interetnice”, este unanim apreciat la nivel internațional, deoarece se bazează pe legislația și practica europeană care promovează ideea de conviețuire, în sensul de valoare socială constând în acceptarea alterității și promovarea înțelegerii și cooperării. Actualul cadrul legislativ și instituțional românesc asigură persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la învățământ, cultură și religie în limba maternă, drepturi care asigură păstrarea și afirmarea identității naționale specifice. Acceptarea funcționării și participării la viața publică românească, a „uniunii culturale” – UDMR și a partidelor pe criterii etnice, a condus la existența de facto a autonomiei pe criteriul etnic, în județele cu populație de etnie maghiară numeric majoritară, județe în care românii numeric minoritari au nevoie de asigurarea cadrului necesar păstrării și afirmării identității lingvistice, culturale și confesionale. Dacă și până acum autoritățile publice locale controlate perpetuu de liderii maghiari au avut acest comportament discriminatoriu și discriminant față de români, întrebarea legitimă este care ar fi situația acestora după statuarea autonomiei pe criteriul etnic.
Intensificarea demersurilor separatiste și autonomiste ale liderilor maghiari, nu pot rămâne fără urmări negative asupra maghiarilor din cele trei județe și din întreaga țară, urmări dintre care amintim: consecințele negative asupra aprovizionării și desfacerii produselor firmelor comerciale din zonă, în relațiile acestora cu firmele partenere, din întreg spațiul românesc; prezența și activitatea numeroșilor funcționari și înalți funcționari publici de etnie maghiară, stabiliți în București, în urma participării UDMR-ului la guvernarea țării; crearea unor situații de disconfort pentru miile de studenți de etnie maghiară care studiază în principalele centre universitare ale țării; funcționarea normală a extensiilor universitare din București, Cluj-Napoca, Brașov, Sibiu ș.a. existente în principalele orașe din cele trei județe, a căror principali beneficiari sunt tinerii de etnie maghiară din aceste județe; situația „delicată” a cetățenilor de etnie maghiară care locuiesc în celelalte județe din România, în relațiile cu vecinii și colegii lor de muncă – populație care reprezintă peste jumătate din numărul total al cetățenilor români de naționalitate maghiară, din întreaga țară; buna conviețuire a membrilor familiilor etnic-mixte, familii care numai în județele Covasna, Harghita și Mureș, depășesc cu mult 10.000 de cupluri.
Nu trebuie neglijată nici reacția societății românești, forța solidarității românilor din țară și din străinătate și nici reactivarea forțelor naționaliste din societatea românească care sunt hotărâte să dea replica cuvenită susținătorilor proiectelor autonomiste, iredentiste și secesioniste.
Situația din județele Covasna, Harghita și Mureș, nu se aseamănă cu cea din Kosovo, nici din punct de vedere demografic. Astfel, potrivit datelor Recensământului populației din 2002, în județele Covasna, Harghita și Mureș, populația de naționalitate română și de alte etnii decât cea maghiară, reprezintă 40% din totalul populație celor trei județe, la care se adaugă aproape 50.000 de persoane membrii ai familiilor etnic mixte și persoane cu dublă ascendență identitară, fie de naționalitate română și care aparțin „bisericilor istorice maghiare”, fie de etnie maghiară și care aparțin bisericilor tradiționale românești. În aceste condiții orice proiect politic care vizează viitorul acestor județe nu poate face abstracție de voința celor 400.000 de români din județele Covasna, Harghita și Mureș.
Din perspectivă geopolitică, constituirea unei enclave în zona Covasna – Harghita – Mureș nu va fi benefică pentru maghiari și niciodată acceptată de români. Niciun partid politic românesc, nu va accepta ca în mijlocul României să se formeze o enclavă etnică, în care patrimoniul cultural românesc, istoria și limba română, valorile și simbolurile românești, să fie periclitate, iar românilor să le fie încălcate drepturile fundamentale.
Într-o Europă, în care libertatea de mișcare a persoanelor este o realitate cotidiană și un mare câștig pentru toți cetățenii continentului, Statul Român nu va putea accepta niciodată ca, în enclava etnică a așa-zisului „ținut secuiesc”, românii să fie discriminați și marginalizați, imputându-lise vina că urmăresc „schimbarea structurii etnice” și „românizarea pământului secuiesc”.
Realitățile istorice și cele actuale, din această parte de țară, ne arată că maghiarii de aici nu se vor afirma împotriva românilor, ci numai cu acordul lor și împreună cu ei. Este în interesul tuturor locuitorilor din această parte de țară ca, atât liderii politici cât și societatea civilă și mass-media să acționeze pentru transformarea zonei dintr-una apreciată ca având „deficit de stabilitate”, într-o regiune cu o capacitate de absorbție geopolitică în care caracterul multietnic și pluriconfesional să asigure atenuarea asperităților de orice fel și valorificarea superioară a resurselor și potențialului uman și material din zonă, în interesul tuturor locuitorilor acesteia și a generațiilor viitoare.
Domnule cetățean român, europarlamentar român și vicepreședinte al Parlamentului European din partea României, chiar nu vă arde Ordinul Steaua României de pe piept? Chiar doriți să porniți un război între maghiari și români?
Domnule pastor creștin László Tőkés, ați uitat ce ați învățat la facultatea de teologie despre legea lui Isus Hristos? Chiar nu vă mai amintiți care este aceasta Sau slujiți altui stăpân?
Președinte,
Dr. Ioan Lăcătușu
Comentarii