Haromszek, ediția 5982 din 15.05.2010
Vary O. Peter
Pământul Secuiesc în Monitorul Oficial
În cadrul ședinței sale din 12 aprilie, guvernul a adoptat stema localității Ilieni, hotărârea în acest sens fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 306 din 11 mai.
Demne de atenție sunt descrierea elementelor care alcătuiesc stema, explicațiile pe marginea acestora: piatra de hotar semnifică faptul că localitatea este situată la hotarul dintre Pământul Secuiesc și Țara Bârsei, iar soarele și luna semnifică faptul că hotarul comunei este situat de partea secuiască. Până în prezent, expresia Pământ Secuiesc nu a mai figurat niciodată în Monitorul Oficial.
Szekely hirmondo, ediția 63 din 18.05.2010
Borbely Zsolt
Imnul Secuiesc în Parlamentul ungar
În parlamentul ungar s-a făcut auzit, în sfârșit, Imnul Secuiesc. Reprezentanții Jobbik au fost cei care au început să-l intoneze, după care li s-au alăturat și reprezentanții Fidesz. Unii dintre MSZP-ișiti au părăsit sala. Azi, Imnul Secuiesc scris la 1922, o creație clar iredentistă, a ajuns la rang de Imn. Pentru că în cele mai grele vremuri, maghiarii aflați în jugul robiei românești și-au asumat umilirea, torturarea, ba chiar și moartea pentru el. Pentru că maghiarii s-au identificat cu această creație, cu simbolistica și înțelesul ei.
Nu este întâmplătoare atitudinea adoptară de socialiști. Cei care la manifestările lor intonează Internaționala și care în ultimii 8 ani au fost preocupați să-și umple buzunarele și să împingă țara la o soartă de semicolonie, nu simt că istoria maghiară le aparține. Atitudinea MSZP-iștilor în momentul intonării Imnului îi califică de la sine și consolidează imaginea unui viitor pozitiv.
Haromszek, ediția 5986 din 20.05.2010
Farcadi Botond
Legea învățământului a fost adoptată / Geografia și istoria pot fi predate în limba maghiară
Proiectul legii învățământului a fost adoptat ieri de Camera Deputaților. 181 de deputați au votat în favoarea noii legi, însă au existat și 95 de voturi împotrivă, acordate de social-democrați și liberali. În urma unei dispute serioase, plenul a aprobat acel articol care prevede că minoritățile naționale pot studia în limba lor maternă geografia și istoria României.
Disputa cea mai vehementă a fost generată de articolul nr. 37 al legii, conform căruia elevii aparținători minorităților naționale vor studia toate materiile, cu excepția limbii și literaturii române, în limba lor maternă.
Ca urmare, inclusiv geografia și istoria României vor fi predate în limba minorităților, deși, până în prezent, materiile respective au fost studiate în limba română și de către elevii maghiari. Cei mai revoltați față de noua reglementare au fost social-democrații, calificându-i pe reprezentanții partidului majoritar din cadrul guvernului drept trădători de națiune. Opinii asemănătoare au manifestat și liberalii, noua normă juridică fiind apreciată drept antinațională. In momentul votului, aceștia din urmă au părăsit sala de ședințe.
Pe parcursul amplei dispute, devenite aproape isterice, s-au auzit afirmații absurde legate de predarea geografiei și a istoriei. Deputatul social-democrat Adrian Solomon, de exemplu, a atenționat: peste câțiva ani, elevii maghiari vor învăța din manualele de istorie de limba maghiară că Burebista nu a fost român, ci maghiar, numele său adevărat fiind Boros Pista. În opinia fostului ministru liberal al educației, Cristian Adomniței, Partidul Democrat Liberal a oferit spre vânzare interesele naționale de dragul puterii. Câțiva din reprezentanții partidului guvernamental majoritar nu au votat din convingere sinceră în favoarea articolului respectiv. Deputatul democrat-liberal Cătălin Voicu a precizat: geografia și istoria at trebui predate în limba română, acest lucru ar servi interesele elevilor maghiari.
Decizia adoptată de Camera Deputaților nu e definitivă, legea va intra în vigoare doar după ce va fi aprobată și de Senat.
Haromszek, ediția 5984 din 18.05.2010
Kadar Gyula
De ce nu ne place de Șaguna?
Citesc cu interes disputele legate de acordarea unor ANR de străzi și constat cu bucurie că în Sfântu Gheorghe mai există oameni curajoși care îndrăznesc să propună redenumirea străzii Andrei Șaguna, deși numele există în continuare ca denumire a pieței din fața bisericii românești situate în strada Varadi.
La vremea respectivă, când numele lui Andrei Șaguna a fost propus ca denumire de stradă, am fost consternat de știre. Opinia mea este în continuare aceea că nu este permis ca Andrei Șaguna să fe glorificat în orașul Sfântu Gheorghe, nu este permis ca străzile și piețele publice să-i poarte numele, deoarece în perioada luptei maghiare pentru libertate de la 1848-1849, acesta și-a asumat un rol care aproape că atinge granița unei provocări deschise și nu servește la conviețuirea româno-maghiară.
Când secuiul cate își cunoaște propria istorie și cultură - vede denumirea de stradă Andrei Șaguna, când vede statuia acestuia, se gândește: încă mai suntem cetățeni de rangul al doilea? Încă mai putem fi umiliți? Nu a fost suficient? Văzând acest lucru, secuiului i se amplifică sentimentul că trebuie să lupte pentru autonomia teritorială, pentru obținerea autoguvernării locale, deoarece nu se ține cont de sentimentele sale naționale. Această idee este generală, deoarece deși maghiarii de aici au fost privați, în urmă cu 90 de ani, de patria lor milenară, de cunoștințele despre adevărata lor istorie, fiecare secui știe că lupta maghiară pentru libertate a fost una din luptele superioare din Europa. Pentru înăbușirea acestei lupte s-au aliat două imperii, cel austriac și cel rus. Și poporul din Trei Scaune a participat la luptă, derulând o luptă de autoapărare fără precedent.
Aici intervine Andrei Șaguna, din cauza căruia secuii din Scaunul Sepsi, printre care și cei din Sfântu Gheorghe, au trebuit să lupte - la 3 februarie 1849 - cu cazacii. Oare cui ar trebui să i se mulțumească pentru acest lucru? Cititorul poate presupune cui. Lui Andrei Șaguna, episcopului ortodox, care s-a ocupat de organizarea și desfășurarea intervenției militare a rușilor! Inițial conducătorii români au respins intervenția militară rusă, însă Șaguna a reușit să-i inducă în eroare. Nu este întâmplător nici faptul că atunci când în aprilie 1849, guvernul ungar i-a amnistiat pe toți, Șaguna n-a beneficiat de acest lucru. Răspunsul este unanim: în primăvara anului 1849 guvernul ungar nu a putut ierta trădarea de patrie, chemarea trupelor străine în Transilvania.
Cunoscând cele de mai sus, merită formulată întrebarea: cum au ajuns în ultimii 15 ani maghiarii să aprobe la Sfântu Gheorghe - locuit în procent de 76,5% de maghiari - amplasarea unei statui dedicare lui Saguna? Iar totul a culminat și cu o denumire de stradă. Această statuie se află la câteva sute de metri de locul proclamării autoapărării zonei Trei Scaune.
Semnatarul acestor rânduri este de părere că amplasarea la Sfântu Gheorghe a statuii lui Șaguna putea fi obstrucționată la mijlocul anilor 90. Cel care afirmă contrariul, nu spune adevărul. Denumirea străzilor și instituțiilor orașului cu nume ale unor personalități cu manifestări antimaghiare și amplasarea de statui în memoria acestora nu depinde întotdeauna de naționaliștii români (extremiști), ci depinde deseori de iresponsabilitatea maghiarilor, de lipsa lor de pregătire și de cunoștințele istorice deficitare.
Să nu se înțeleagă greșit: nu mă deranjează faptul că străzi din Sfântu Gheorghe primesc numele unor personalități românești sau că acestora le sunt dedicate statui. Îmi scot pălăria în fața statuii lui Nicolae Bălcescu și am un respect față de acesta, deoarece știu că a fost un intelectual cu o gândire democratică. De ce nu ar avea o statuie un om care în anul 1849 a văzut consternat cum românii din Transilvania au fost implicați în sistemul reacționarilor austrieci și a încercat să-i convingă pe conducătorii români din Transilvania să colaboreze cu maghiarii în fața invaziei rușilor?
Conducătorii minorității române locale trebuie să înțeleagă faptul că noi respectăm sentimentele românilor care s-au stabilit în Sfântu Gheorghe, însă nu acceptăm ca străzile să primească numele unor persoane care au adus jigniri la adresa locuitorilor secui indigeni. Fiecărui om lucid - indiferent de naționalitate - trebuie să-i fie clar că într-un oraș secuiesc, o piață publică nu primește denumirea de Șaguna, iar acestuia nu i se dedică statui. Nu putem face altceva decât să sperăm că membrii maghiari ai consiliului nu vor vota ca niște mici pionieri, ci se vor gândi de zece ori înainte să autorizeze amplasarea unei statui sau acordarea unei denumiri de străzi.
Szekely hirmondo, ediția 63 din 18.05.2010
Românii se organizează deja și la Trianon / Lăcătușu a intrat în acțiune
Ioan Lăcătușu, președintele Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, dorește să se adreseze ministerului de externe pentru ca autoritățile franceze să fie informate în legătură cu o manifestare vădit revizionistă și antiromânească, ce va fi organizată în luna iunie, la Trianon.
Noi, Forumul, ne adresăm opiniei publice românești și autorităților centrale, pentru ca acestea să încerce să influențeze autoritățile franceze care au autorizat manifestarea care ar trebui să aibă loc în data de 4 iunie, la Trianon, în organizarea Uniunii Mondiale a Maghiarilor, manifestare care pe lângă caracterul său revizionist și antiromânesc, va avea consecințe grave asupra întregii Europe - a declarat Lăcătușu.
El a evidențiat: autoritățile franceze au greșit atunci când au aprobat manifestarea revizonistă, care pune sub semnul întrebării stabilitatea Europei, iar ministerul român de externe ar trebui să le atragă atenția francezilor asupra acestui lucru, pe căi diplomatice.
Lăcătușu a protestat de asemenea și față de utilizarea expresiei de Pământ Secuiesc, În opinia sa, argumentele economice și turistice nu sunt plauzibile și se încearcă întipărirea în conștiința publică a unei regiuni în care românii nu își au locul cuvenit.
Haromszek, ediția 5988 din 22.05.2010
Kadar Gyula
Ce înseamnă numele lui Horea, Cloșca și Crișan?
Citesc stupefiat că într-o ședință, consilierul local Rodica Pârvan a apreciat că revenirea la vechea denumire a străzii care poartă numele celor trei persoane pomenite în titlu ar fi o provocare. La fel apreciază și Ioan Lăcătușu, care consideră că nu este un lucru bun ca atunci când vine vorba de acordarea de denumiri de străzi, să fie ignorate numele unor personalități importante pentru comunitatea românească. Este interesant să urmărim cum nici prin gând nu le trece că există nu doar sensibilitate românească ci și sensibilitate maghiară. Semnatarul acestor rânduri nu crede că denumirea unei străzi cu numele conducătorilor țărani de mai sus ar servi la conviețuirea pașnică, mai ales când această denumire ar înlocui-o pe cea care poartă numele regelui Attila. Orice român și secui cinstit, care cunoaște istoria Tării “Transilvaniei, știe că hoardele de țărani conduse de cei sus-numiți au ucis cu o cruzime de nedescris mii de maghiari transilvăneni fără apărare. Cunoscând toate acestea, pot afirma liniștit următoarele: conflictele interetnice nu sunt generate de cei care propun schimbarea denumirii străzii, ci de cei care, în scopul umilirii maghiarimii, susțin cauza unor astfel de denumiri.
Poate fi o bucurie să vezi în Sfântu Gheorghe numele unor oameni pe a căror activitate s-a uscat sângele unor maghiari nevinovați? Sunt sigur că nici românii nu s-ar bucura dacă ar cunoaște adevăratul trecut.
Haromszek, ediția 5988 din 22.05.2010
Vary O. Peter
Sfântu Gheorghe / O nouă dispută în cadrul consiliului local
Ședința extraordinară de vineri a consiliului local din Sfântu Gheorghe se anunța de scurtă durată și lipsită de dispute, doar o singură temă fiind fixată pe ordinea de zi, iar cele două fracțiuni maghiare ajunseseră deja la o înțelegere cu privire la adoptarea ei. Înțelegerea nu a avut niciun rost, disputele apărând din nou.
În urma demisiei lui Kulcsar Terza Jozsef, directorul firmei Urban Locato, era necesară desemnarea unei alte persoane în această funcție . Cu ocazia ședinței de vineri, trebuia adoptată o decizie în această problemă. Primarul Antal Arpad a anunțat că în persoana lui Szabo Maria Magdolna - care nu face parte din personalul transferat de la întreprinderea comunală, ea fiind angajată după înființarea firmei Urban Locato - a fost identificat omul potrivit pentru funcția de director. Viceprimarul Balint Jozsef a propus modificarea unui articol: directorul demisionar să fie scutit de responsabilitatea financiară, în proiectul de hotărâre fiind specificat că acest lucru se va întâmpla doar după încheierea investigației interne. Propunerea de modificate a fost însă respinsă, fapt în urma căruia viceprimarul și-a deconectat microfonul. În momentul în care trebuia votată desemnarea noului conducător al firmei, și consilierii sub culorile PCM și-au deconectat microfoanele. Au urmat dispute vehemente. Până la urmă, a fost desemnat, prin vot unanim, noul director al firmei Urban Locato, iar în momentul adoptării hotărârii în întregime, civicii și-au deconectat din nou microfoanele. A urmat o altă discuție aprinsă. La finalul ședinței, proiectul de hotărâre a fost adoptat cu câteva voturi de abținere date de fracțiunea civică.
Haromszek, ediția 5993 din 31.05.2010
dr. Szava Tibor Sandor
Dictatul de pace de la Trianon a împlinit 90 de ani
Drepturile minorității maghiare de pe teritoriile anexate României și utilizarea liberă a limbii ei materne au fost garantate înainte de toate de tratatul privind minoritățile, din 9 decembrie 1919 de la Paris și de hotărârea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1928, acestea fiind și condițiile dictatului de pace de la Trianon din 4 iunie 1920.
Atât punctele incluse în hotărârile de la Alba Iulia cât și cele incluse în tratatele privind minoritățile au avut caracterul unei legi fundamentale, iar guvernul român și-a asumat o obligație internațională vizavi de acestea, ceea ce a însemnat, din punct de vedere juridic, faptul că în acest context nu poate fi valabilă nici o altă lege, dispoziție sau măsură. Guvernul român nu le-a inclus însă niciodată în textele sale constituționale. În ceea ce privește punctele hotărârii de la Alba Iulia, un singur astfel de punct - referitor la unirea cu Transilvania - a fost inclus în lege în data de 1 ianuarie 1920. În ceea ce privește convenția privind minoritățile, aceasta a fost aprobată printr-o simplă lege în data de 26 septembrie 1920.
Statul român a emis între timp noi și noi legi și dispoziții, iar caracterul acestora a fost exclusiv antiminoritar și a anulat hotărârile cu caracter de lege fundamentală, referitoare la apărarea minorităților. Guvernul român a folosit reforma agrară în scop propagandistic, accentuând faptul că a desființat sistemul feudal al proprietăților și a creat relații de proprietate pe baze democratice.
Maghiarii din Transilvania caută de 90 de ani răspunsurile la aceste probleme. Cel care a avut curajul să abordeze aceste probleme a fost calificat drept revizionist. Probabil așa s-a întâmplat și în cazul celor 800 de maghiari care în anul 2006 s-au dus la Paris să demonstreze față de starea intolerabilă a lucrurilor, față de nerespectarea unei părți semnificative din cele incluse în dictatul de pace. În cadrul protestului nu s-a amintit de modificarea granițelor. Esența revendicării lor s-a axat pe revizuirea celor asumate în tratat.
Cu ocazia împlinirii a 90 de ani, Uniunea Mondială a Maghiarilor dorește - făcând abstracție de aspirațiile revizioniste - să obțină revizuirea celor asumate în tratatul de la Trianon și să evidențieze măsurile antiminoritare apărute după semnarea acestuia, măsuri care se află în totală contradicție cu obligațiile asumate. Ar fi timpul ca o comisie juridică comună a țărilor europene să cerceteze încălcarea tratatului. Cu ocazia împlinirii a 90 de ani, mulți au plecat la Paris pentru a atrage atenția lumii asupra acestei situații intolerabile. Sperăm că aceste cereri legitime vor fi în sfârșit auzite de liderii Europei!
AXA NOASTRĂ: ÎNTRE DUMNEZEU ȘI NEAMUL ROMÂNESC
Comentarii