Theodor Codreanu

Theodor Codreanu

A fost nascut la 1 aprilie 1945 in satul Sarbi, com. Banca, jud. Vaslui. Parintii sai, Iordachi si Tinca erau tarani. Dupa studiile medii, a terminat cursurile Facultatii de Filologie, sectia Limba si literatura romana, la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iasi (1965-1970). Este profesor de limba si literatura romana, titular la Liceul Teoretic "Cuza Voda" Husi, jud.Vaslui si in invatamant de peste 30 de ani. Si-a dat gr. didactic I si doctoratul in filologie in 2001. Este casatorit si are 2 copii : Teolin si Dragos.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, membru al Societatii Scriitorilor "C.Negri" din Galati, membru al Academiei Internationale "M.Eminescu" din India cu sediul la Calcutta, membru al Centrului Academic International "M.Eminescu" din Chisinau, Republica Moldova.

Este un reputat cercetator in literatura beletristica, istorie si critica literara, publicistica, istorie, filosofie. Activitatea sa in didactica si cercetare metodico-literara este recunoscuta.

A functionat la scolile din mediul rural Orgoesti (com. Bogdanesti - Vaslui) si Dodesti (com.Viisoara - Vaslui), apoi, prin concurs, la Liceul "Dimitrie Cantemir" Husi si din 1978 pana in prezent, la Liceul teoretic "Cuza Voda" Husi. De-a lungul anilor, a fost sef de catedra, iar dupa 1980 - responsabil al Cercului Pedagogic nr.1 din zona Husi al profesorilor de limba si literatura romana si metodist din partea Inspectoratului Scolar al judetului Vaslui. A facut parte, in doua perioade, din Comisia Nationala a Concursului de limba si litaratura romana "M.Eminescu".

Autor a zeci de articole pe teme pedagogice si metodice publicate in "Tribuna Scolii", "Cronica", "Astra", "Luceafarul", "Vremea noua", "Ateneu", "Tribuna", "Scanteia", "Convorbiri literare", etc.

Autor de editii in colectii scolare din opera lui I.L.Caragiale si G.Bacovia, la editurile Porto-Franco, Galati si Institutul European din Iasi.

Volume publicate : "Marele zid" (roman, Ed. Junimea, Iasi 1981); "Eminescu - Dialelctica stilului" (eseu critic, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1984); "Modelul ontologic eminescian" (Ed. Porto-Franco, Galati,1992);"Istoria Husilor" (Ed. Porto-Franco, Galati,1995); "Provocarea valorilor" (Ed. Porto-Franco, Galati,1997); "Dubla sacrificare a lui Eminescu" (trei editii 1997-1999); "Varvarienii" (roman, Ed. Porto-Franco, Galati,1998); "Eseu despre Cezar Ivanescu" (Ed. Macarie, Targoviste, 1998); "Controverse eminesciene" (Ed. Viitorul Romanesc, Bucuresti-2000); "Fragmentele lui Lamparia" (Fundatia Scrisul Romanesc, Craiova-2002); "Complexul Bacovia" (Ed. Junimea, Iasi-2002).

Colaboreaza cu presa in peste o mie de articole, studii, cronici, recenzii, eseuri, in majoritatea revistelor din tara si in publicatii din Republica Moldova, Iugoslavia, S.U.A.;

A primit numeroase premii, medalii, distinctii:

  • Medalia jubiliara Eminescu - 150, acordata prin brevet si decret prezidential semnat de presedintele Emil Constantinescu in anul 2000;
  • Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova si Premiul Societatii Scriitorilor "C.Negri" din Galati pentru volumul "Modelul ontologic eminescian";
  • Premiul National "M.Eminescu" - Suceava, 2000, pentru volumul "Dubla sacrificare a lui Eminescu";
  • Premiul revistei "Literatura si arta" din Chisinau, anii 1998-2000;
  • Diploma de Onoare pentru merite in invatamant inmanata de Inspectoratul Scolar Vaslui 2001;
  • nominalizat "Om al anului international-2001" de catre The International Biographical Centre din Cambridge, Marea Britanie, pentru 30 de ani de activitate cultural-literara si inclus in Dictionarul personalitatilor contemporane - Who is Who in the 21st Century.
  • Este Cetatean de Onoare al Municipiului Husi, din 2001.

Comentarii

comments powered by Disqus
Viitorul stat al  țiganilor?
Nimeni nu mai poate ignora, astăzi, că țiganii au devenit o problemă a Europei, cu atât mai mult cu cât sunt considerați minoritatea cea mai numeroasă din această parte a lumii. O minoritate nomadă care, tocmai de aceea, nu a avut niciodată un stat național. Din acest punct de vedere, țiganii se diferențiază și de...

Citește mai mult

Un text despre înțelepciunea teologică a lui Petru Rareș
Grigore Ureche aprecia astfel cele două domnii ale lui Petru Rareș (1483 - 1546): „cu adevărat era ficior lui Ștefan vodă cel Bun, că întru tot simăna tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia, lucruri bune făcea, țara și moșiia sa ca un păstor bun o socotiia, judecată pre direptate făcea”....

Citește mai mult

Limba — „Stăpâna noastră”
Știut este că în Basarabia doi arhei etnici au lucrat, în adâncuri, pentru ca românitatea dintre Prut și Nistru să nu dispară în pulberea vremurilor: Ștefan cel Mare și Mihai Eminescu. Primul a conservat forța modelului istoric, celălalt – puterea spirituală a limbii, iradiind în cultură. Eminescu nu numai că a...

Citește mai mult

Românitate și occidentalizare
(urmare din numărul trecut) Una dintre armele câștigătoare ale pașoptiștilor a fost ceea ce s-ar putea numi bătălia folclorului. Neștiind nimic despre români, apusenii solicitau dovezi de creativitate a acestui popor pentru care militau tinerii intelectuali pașoptiști. Era nevoie de probe că nu aveau de a face cu o...

Citește mai mult

Românitate și occidentalizare
Toynbee susține că trecerea de la o civilizație la alta, considerată superioară (altfel aculturația nu-și are sens) este asociată întotdeauna cu înflorirea unei religii superioare. Occidentalizarea fostului spațiu bizantin, cel al lumii ortodoxe, contrazice asemenea lege. Condițiile sunt, de astă dată, cu totul...

Citește mai mult

Punere în temă În ultima parte a anului 2007, am asistat la o ciudată polemică între doi dintre cercetătorii ultimilor șase ani din viața pământească a lui Eminescu, controversații ani 1883 – 1889. E vorba de N. Georgescu și Călin L. Cernăianu, autori care deja au elaborat și publicat mii de pagini pe respectiva temă....

Citește mai mult

Reacționarul Eminescu
La întrebarea dacă Eminescu a fost sau nu „reacționar” răspunsurile s-au dat de multă vreme, încă din timpul vieții scriitorului, când presa ostilă gândirii sale a hotărât că publicistul are toate păcatele unui gânditor potrivnic „progresului” etc. De atunci încoace, destui antieminescieni i-au pus poetului fel de fel...

Citește mai mult