Haiducul cu telecomandă

Haiducul cu telecomandă

Cum se uită un haiduc la televizor? Cu furie! Mă trezesc adesea cu telecomanda înțepenită pe Animal Planet. Pesemne că prefer să văd un leu ce doarme tihnit în savană, decât să casc ochii la știri și să văd maimuțele care fac circ inutil în politica românească. Haiducul stă în fața ecranului și privește cum se dau ciocoii în stambă sub lumina reflectoarelor. După ce jupoaie și pielea de pe noi, stăpânirea ne azvârle câteva ore de distracție falsă, ca să ne mai taie supărarea. Le fel cum vechiul țăran, jupuit de boieri, se bucura de taraful cu lăutari să–și mai înșele amarul, omul modern este încântat de umorul ieftin de la Pro Tv.

Fâlfâiala violet

Mi–ar fi plăcut să pot renunța la emisiunile de știri. Recunosc că sunt slab, și parcă hipnotizat gust din umorul de două parale al lui Băsescu. Tocmai când ce așterneam aceste rânduri, Boc în cârdășia lui Udrea se făceau de râs la știri. Au lăsat în capitală rânduirile domnești și s–au cărat mintenaș la Turda, taman la inaugurarea unei saline. Au țopăit pe „Pușca și cureaua lată”, au îngânat câteva cuvinte despre cât de bine o duc românii și și–au luat tălpășița. La plecare, cu un buchet grețos de flori violete în brațe, Udrea și–a slobozit gura. „Da violet, desigur, este culoarea mea preferată. E culoarea anului 2009”, a râs ea în nasul iobăgimii cu telecomandă. Boc zâmbea din decor, mândru de cămașa lui violet. Bașca, până și SPP–iștii afișau câte o cravată de aceeași culoare.

Carevasăzică, ocultismul a intrat de–a dreptul în politică. Tot pe la știri se vestea că un vrăjitor ubicuu, Aliodor Manolea, lucrează cu dracii. Mai precis cu doi dintre ei, Băsescu și Geoană. La început l–ar fi învățat pe Geoană că dacă face un foc violet la miez de noapte și îngroapă o șuviță de pe chelia lui Băsescu, alături de trei oase de pisică chioară d’un ochi o să fie președinte. Apoi, l–ar fi trădat și și–a mutat vrăjeala în ograda marinarului. Nu știm ce pase i–ar fi făcut, dar cert este că matelotul a pus iar laba pe domnie.

Nebunia asta cu flacăra violet mi–a împrospătat o amintire din copilărie. N–aveam nici zece ani, era în prag de Crăciun și atunci am aflat cum poate o flacără violet să schimbe starea de spirit a omului. Mama se căznea de zor cu o oală de sarmale. Înfășura de zor la ele la lumina lumânării, că ne „tăiase partidul curentul”. În schimb, era totuși bucuroasă că aveam un strop de carne și flacăra la aragaz era promițătoare, de un albastru frumos. Câteva minute mai târziu, flacăra a devenit ușor violet, semn că ne tăiau și gazul. Apoi, a devenit violet de–a dreptul, iar mama s–a înfuriat. Când flacăra violet abia mai pâlpâia, s–a resemnat și a renunțat la bătălia cu sarmalele. La fel suntem și noi acum. Când sărăcia ni se înfige în grumaz, numai de fâlfătăi violete nu ne arde. Haiducul ia drumul codrului, pune de un foc sănătos de vreascuri și viețuiește în tihnă departe de vrăjitori.

Atenție! Pericol de acnee în Parlament

Tot de la știri am aflat că alde Prigoană voiește să–și pună odrasla la deputăție. Că deh, ăla micu’ plângea de zor când a zărit–o pe mezina președintelui cum se joacă ea cu „succesuri” prin parlamente străine. Cu mecla acoperită de un strat gros de fond de ten, ca să nu i se vadă coșurile de mucos, puradelul Honorius Prigoană se forța să îngâne un soi de voroavă politică. Începuse să se plângă cât de sărac e el, pui de ciocoi. Că cică el nu–i un pițiponc, că muncește pe rupte de la 13 ani, spălând blidele lui tac’su și că asta l–a făcut un om de succes. Auzindu–l cum se miorlăie, Prigoană ăl bătrân i–a replicat: „Ești tare băi. Mai tare ca mine”. În ochiul telespectatorului era evident că prâslea e mai tare decât puriul, numa’ că–i tare de cap. În campanie a trebuit să dea nasul cu un vulpoi bătrân, Radu Stroe. Sprijinit de o armată de arnăuți de la SRI, Stroe i–a venit de hac prichindelului. Ei bine, bătut rău la vot, ăsta micu’ zice că mai stă o tură. Se mai eliberează acușica încă un colegiu electoral și vrea să se dea din nou în stambă. După spusele lui tac’su se pare că tot prin flacăra violet a încasat–o: „I–am zis: Ia–ți, măi, cravată violet! El, nimic: Batman, Batman! Ce să îi fac?”. Bașca, tot la știri l–am zărit pe Stroe cum se fălea țanțoș, îmbrăcat într–o țoală violet.

Îmi vine să–l iau la pumni

Mă întreba deunăzi un prieten cu ce vedetă de la televizor mi–ar plăcea să mă bat. Haiducul din mine a sărit ca ars: „Mircea Badea”. Așijderea ca toți infatuații de pe micul ecran, mă enervează.

Mă scoate din sărite când gesticulează ca un zănatec care vrea să–și ia zborul. Cum se alintă arătându–și musculatura și cum emană înțelepciuni de cartier care încep și se termină cu „Bă, prietene”. De ce l–aș bate pe Badea? Pentru că nu crede în nimic. Dacă peste starea de nervi pe care mi–o provoacă pot trece cu ușurință, aiureala din scăfârlia lui necesită o corecție. La început era simpatic, apoi, ca toți vătafii a început să–și slujească stăpânul cu un zel scârbos de–a dreptul. Recent, făcea caterincă de Dumnezeu, de dragul audienței. Tot de dragul audienței, s–a dezbrăcat pe stradă ca să vadă lumea ce pene are pe dedesubt. I–aș arde una haiducească, ca să–i meargă fulgii.

Senzațional!

Românii nu–și mai spală rufele la râu, nici la mașina de spălat. O fac în direct la Dan Diaconescu. N–am răbdare să casc ochii la OTV, că–mi crește brusc tensiunea. Așa mi–am dat seama cum de au toate pensionarele tensiunea mărită, pentru că–și petrec nopțile urmărind–o pe Elodia, piticul paranormal și baba porno. OTV–ul a devenit un grajd unde–și rumegă prostia toate dobitoacele de la marginea lumii. Diaconescu n–a găsit–o pe Elodia, dar a găsit–o pe Nuțica Udrea. Aidoma întregii „intelectualități” pedeliste, blonda își spală și ea rufele (violet) tot în mașina OTV. Că tot vorbeam de flăcări violet. Duduia se scuza în fața românilor, vorbind despre felul în care și–a ales rochia violet din seara confruntării dintre matelot și prostănac. „Cu totul la întâmplare ca să nu mai spun că era singura care îmi mai venea bine”. Evident că–i stătea bine ca oricărei alte matroane. MATROANĂ s.f. (Ist.) Femeie matură, respectabilă; mamă a unei familii numeroase și respectabile. [< lat. matrona, cf. germ. Matrone, it. matrona, fr. matrone].

FABRICA DE ISTERIE

LA TELEVIZOR AM MAI VĂZUT CÂRDURI DE BABE CARE–ȘI BĂGAU CU ZEL VACCINURI, CA SĂ NU DEA ÎN GRIPA PORCILOR. TELEVIZORUL ÎMI SPUNEA CĂ TREBUIE SĂ FAC LA FEL, CĂ DE NU, RISC SĂ MOR. UN PERSONAJ SIMPATIC CARE VORBEA CA UN RABIN GRIJULIU, ADRIAN STREINU CERCEL, LANSA TEORII APOCALIPTICE ȘI IACĂ AȘA A APĂRUT O ISTERIE FĂRĂ PRECEDENT. TOT LA TELEVIZOR AM AFLAT APOI CĂ TOTUL A FOST O VRĂJEALĂ IEFTINĂ ȘI CĂ STĂPÂNIREA DIN EUROPA I–A ADUNAT PE TOȚI SPECIALIȘTII CA SĂ–I IA LA ÎNTREBĂRI. WOLFGANG WODARG, DIRECTORUL COMISIEI DE SĂNĂTATE DIN CONSILIUL EUROPEI, SPUNEA PE UN AER CALM CĂ S–AU ÎNȘELAT ȘI CĂ EFECTELE GRIPEI PORCINE AU FOST EXAGERATE. BA MAI MULT, CICĂ NU ERA NECESARĂ PRODUCEREA UNUI VACCIN NOU. N–AM MAI STAT PE GÂNDURI ȘI AM ÎNCHIS TELEVIZORUL ȘI AM PUS MÂNA PE O CARTE. FACI ȘI TU LA FEL?

Comentarii

comments powered by Disqus