Concluziile la care am ajuns în prelegerea trecută, oricât de surprinzătoare ar fi părut ele față de concepția actuală a religiei și față de rolul care se asignează acestei activități spirituale în societatea de astăzi, nu sunt așa de revoluționare cum ar părea la prima înfățișare. Noi am încercat să fundăm concluziile...

Citește mai mult

Am mai spus-o în aceste pagini, dar se cuvine zis iarăși și iarăși: libertatea și adevărul nu sînt realități sociologice sau politice, nici abstracții filosofice. Sînt realități teologice, dumnezeiești. Căci Dumnezeul Treimic a zis (și a făcut): „Să facem om după chipul și asemănarea Noastră!” – adică liber și...

Citește mai mult

În numărul trecut menționam problema țăranilor hărțuiți prin piețe pentru a deveni peste noapte persoane fizice autorizate și a-și achiziționa cântare și îmi imaginam că mișelia statului, în căutarea disperată de cârpeală bugetară, se va opri aici… evident mă înșelam! Se pare că era doar începutul… Acum ticăloșia a...

Citește mai mult

Religia a avut, întotdeauna, în cadrul sistemului public de învățământ, un rol important în procesul de formare a competențelor și atitudinilor moral – sociale. Așa cum Geografia oferă cunoașterea configurației spațiale a pământului, esențială pentru cunoașterea patriei și planetei, iar Istoria oferă cunoașterea...

Citește mai mult

Blaga spunea, în Spațiul mioritic, că românii au boicotat istoria aproape două milenii. Dar, cel puțin, s-au refugiat în SFINȚENIE - în bisericuțele de lemn și în pădurile-biserici, pădurile-temple. În CREDINȚĂ. În ORTODOXĂ CREDINȚĂ – adică Dreaptă Credință… încă înainte de 1054. Azi, însă, românii nu boicotează doar...

Citește mai mult

Imoralitatea clasei conducătoare românești, care deține „puterea” politică de la 1918 încoace, nu este cea mai gravă crimă a ei. Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus burghezia națională în folosul elementelor alogene, că s-a năpăstuit țărănimea, că s-a introdus politicianismul în administrație și învățământ, că...

Citește mai mult

Citim în dicționar: „KOGĂLNICEANU, MIHAIL (1817-1891): om politic, istoric, scriitor, ziarist și orator” și pricepem că omul a fost prea mare pentru a-l cuprinde o foaie de gazetă. Căci, într-adevăr, nu s-a întîmplat dezastru în veacul al XIX-lea românesc la care tot mai venerabilul să nu fie puitor la cale și...

Citește mai mult

Pentru haiduc, arginții n-au valoare. E mai de soi dragostea. La iobagi e altă poveste. Pentru ei totul trece prin stomac. Pe când la boieri totul se măsoară în mărimea burdihanelor ghiftuite. În vremuri de sărăcie ca acestea, iobagul este ros de foame, boierul zace de sațietate, iar haiducul fluieră vesel cutreierând...

Citește mai mult

Arhiepiscopul Hrisostomos a trimis ieri din Constantinopol un mesaj clar tuturor acelora care se opun sau reacționează într-un fel la vizita apropiată a papei în Cipru din 4 iunie. La întrebarea Agenției de Știri Bisericești Amen.gr despre vocile care își exprimă opoziția față de călătoria papei, Hrisostomos al...

Citește mai mult

În această pagină - „REVISTA PRESEI MAGHIARE DIN ROMÂNIA” - puteți citi articole selectate din ziarele care apar în limba maghiară, în România. De cele mai multe ori aceste articole sunt edificatoare pentru înțelegerea scopului pe care îl au organizațiile maghiare din România, precum și statul Ungar: autonomia politică...

Citește mai mult