Florin Stuparu

Florin Stuparu

Florin Stuparu s-a născut pe 20 mai 1961 în București. Părinții lui, Sabin și Elena Stuparu s-au străduit și au reușit să-i ofere toate condițiile pentru ca Florin să dobândească o educație aleasă, în anii ’70, în plin regim comunist. În afară de cursurile școlii primare pe care a urmat-o între anii 1968-1976, Florin a urmat cursuri de limbi străine, a luat lecții de chitară, a fost înscris la Palatul copiilor la diverse cercuri teoretice sau aplicate, căci pe lângă aplecarea lui spre studiu el avea și o îndemânare și o dragoste pentru lucrul practic bine făcut care l-a însoțit întreaga viață.

În 1980 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București, încercându-și norocul în același an, în sesiunea din vară, la admitere la IATC, unde numărul de locuri era foarte redus (5 locuri la actorie). Dorința de-a întrupa personaje care îi exprimau personalitatea și de-a intra într-o lume care îl fascina prin tot ceea ce ținea de arta actorului, a reprezentației și a comunicării nu l-a părăsit mult timp de atunci încolo. Când l-am cunoascut eu, în 1984, Florin recita în românește monologuri din personaje dostoievskiene, poeme din poeți români și universali, dar și în engleză din Shakespeare, Mark Twain sau James Joyce. A mai încercat o singură dată la actorie și apoi s-a angajat pentru un timp la Bucur-Obor ca „estetician” (se ocupa cu aranjarea vitrinelor, a pomului de „Moș Gerilă”, etc.), timp în care a devorat biblioteci municipale și naționale, cât și pe-a lui personală și pe ale prietenilor.

În 1987 devine student al Facultății de Filologie din București, Secția Română-Engleză, pe care o termină în 1991, când este angajat ca asistent de cercetare (ulterior cercetător) la Muzeul Țăranului Român din București. Aici a realizat studii antropologice (printre care un studiu despre concepția asupra spațiului, pornind de la experiența unei tabere artistice de la Galda) și lucrări de antropologie audio-vizuală. Acestea din urmă au fost realizate împreună cu Mugur Vasiliu: Comentarii, documente Foto și Filme legate de Junii Brașoveni, de Carnaval (de primăvară - la Brănești, de iarnă - la Liteni și Tescani), Filmul „Tonel și Vieru, sau despre rostul cântării”.

A fost membru fondator al Mișcării pentru România (1990-1991) și al Asociației de Antropologie Audio-Vizuală (1995-?), al grupării și revistei SCARA.

Între 1982-1992 a fost căsătorit neoficial cu Mihaela Barcan. În 1996 se căsătorește cu Lorena-Valeria (Păvălan) Stuparu, devenind ulterior tatăl copiilor Maria-Andreia (1997), Ioan-Vasile (1999), Ana-Gabriela (2001).

Dar marea cotitură în viața lui a reprezentat-o întîlnirea cu Florin Bălan, care în momentul în care a luat drumul mânăstirii pentru a deveni monahul Filotheu Bălan, renunțând la bunurile pământești -  lui Florin (despre care știa că este un cărturar) a găsit de cuviință să-i lase biblioteca lui. Iar Florin chiar a citit acele cărți (începând cu toamna anului 1998) care au schimbat radical viziunea lui asupra rostului omului pe pământ. Pe scurt, în 2000 Florin a renunțat la viața publică orășenească (dar nu și la viața de familie) și a plecat la Mânăstirea Petru Vodă. Între 2005-2010 a revenit în lume (de unde mergea des la mânăstire), iar din mai 2010 s-a reinstalat la Petru Vodă (de unde a mai venit de trei ori în București și o dată în Craiova) pentru a termina casa pe care o începuse în 2004,  pentru a realiza programul editorial pe care și-l propusese și pentru a trăi într-o lume mai curată, nutrită de rugăciunile și binecuvântările părintelui Iustin Pîrvu.. Pe data de 1 august 2011 a coborât în sat, de unde până acum încă nu s-a întors. Dar noi îl așteptăm.

O parte însemnată din sufletul și mintea lui Florin se regăsesc și în cărțile lui:

  1. “Anul 1848 la români”, 2001, nepublicată – editor și autor
  2. Rugăciunile Postului Mare, Egumenița, 2003
  3. Ceaslov, după ediția Neamț 1874, nepublicat
  4. Fericitul Theodorit al Kyrului – Tâlcuirea celor 150 de Psalmi ai Prorocului David, Mînăstirea Petru Vodă, 2003
  5. Două numere din Oglinda vremii (2007-2008)
  6. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei către Romani, Sophia, 2005
  7. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni și a Epistolei a doua către Corinteni, Sophia, 2005
  8. Rugăciunile Sfîntului Efrem Sirul, Scara, 2006
  9. Sf. Theofylact al Bulgariei si Sf. Nicodim Aghioritul – Tâlcuirea Epistolelor către Galateni, Efeseni, Filipeni și Coloseni, Sophia, 2006
  10. Cuvinte ale Sfinților Părinți la Nașterea și Întruparea Cuvântului, Sophia 2007
  11. Sf. Theofylact al Bulgariei – Tîlcuire la Faptele Apostolilor, Sophia, 2007
  12. Justin, Scara, 2007
  13. Educarea curviei, Fundatia Sfintii Martiri Brincoveni, Constanta, 2006
  14. Sîntul Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei – Tîlcuire la Apocalipsă, Sophia, 2007
  15. Cuvinte ale Sfinților Părinți la Moartea și Învierea Domnului, Sophia, 2008
  16. Mărgăritare – Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură  de Aur și ale multor sfinți și dascăli, Sophia, 2009
  17. Viețile, Acatistele și Paraclisele Sfinților Grabnic Ajutători Nicolae, Mina si Haralambie, Sophia, 2009
  18. Sf. Efrem Sirul, Plînsurile Sfintului Efrem Sirul, Sophia, 2010
  19. Cartea omului sau Un bărbat și o femeie de la facerea și pînă la înnoirea acestei lumi, Scara, 2010
  20. Cuvinte împotriva beției și pentru buna folosire a vinului, Scara, 2010
  21. Vladimir Guette – Papalitatea eretica, Scara, 2010
  22. Fericitul Theodorit al Kyrului – Zece cuvinte pentru Dumnezeiasca Pronie, Fundația Iustin Pirvu, 2010
  23. Sf. Theofylact al Bulgariei și Sf. Nicodim Aghioritul – Tîlcuirea Epistolei către Evrei, Sophia, 2011
  24. Cartea ascultării, Sophia, 2011
  25. Arhiepiscopul Nichifor Theotokis – Kyriacodromion la Apostolii și Evangheliile Duminicilor de peste an, Sophia, în curs de apariție
  26. Arhiepiscopul Evghenie Vulgaris – Tîlcuire la Pentateuh, în curs de apariție la Editura Sophia
  27. Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, traducere și note de Cuviosul Gherontie Dascalul și Sfântul Grigorie Dascălul, în curs de apariție la editura Sophia

Comentarii

comments powered by Disqus
Sarcofagul lui „Jesus Christ”
Praznicul Învierii Domnului este întotdeauna prilej de bucurie credincioșilor și de întristare diavolului cel mare și următorilor lui, adică Evreilor celor necredincioși. Ca urmare - an de an, în Săptămîna Mare - industria minciunii ne otrăvește cu tot felul de filme de ficțiune sau așa-zis „documentare”, încercînd să...

Citește mai mult

Libertatea europeană și mielul de Paști
Precum a început să se vadă cam de toată lumea, „libertatea” pe care Europa ne silește să o primim nu are drept scop nimic altceva decît desființarea oricărei libertăți adevărate și firești. Și aducem ca pildă legislația privitoare la creșterea vitelor, acel „sistem de supraveghere și control” care, din „grija față de...

Citește mai mult

Ce este aceasta? Astăzi, tăcere multă pe pămînt, tăcere multă și liniștire de-acum, tăcere multă, căci Împăratul doarme! Pămîntul s-a temut și a alinat, căci Dumnezeu a adormit cu trupul, și pe cei ce dormeau din veac i-a înviat. Dumnezeu a murit cu trupul, și iadul s-a cutremurat. Dumnezeu a adormit pentru puțină...

Citește mai mult

Mîna întinsă a Iudei (note la ultimul împrumut al statului(!?) român)
După o prea-lungă (zic eu) vreme de pace, „lumea civilizată” (și se va vedea mai jos ce înseamnă aceasta) se clatină din înseși temeliile ei, care sunt: negustorirea banilor, cămătăria și înșelăciunea. În alte cuvinte, trăim „cea mai mare criză financiară din istorie”. Ce va urma, ar trebui să știm, fiindcă am avut...

Citește mai mult

(urmare din numărul trecut) Moscheile de pe muntele templului În 638, califul Omar ibn al-Khattab (prieten al lui Mahomed, care murise în 632) cucerește Ierusalimul de sub stăpînirea Romeilor (așa-zișii „Bizantini”) și construiește o „casă de rugăciune”: moscheea „Al-Masjid al-Aqsa”, („locul de rugăciune cel mai...

Citește mai mult

(urmare din numărul trecut) Rostul noului templu, după Evrei Pentru a înțelege cît de cît sminteala în care se află cei ce vor să reînvie Legea cea Veche, să vedem care a fost rostul slujbelor ținute în biserica lui Solomon. Întîi de toate, acela de a păstra legătura cu Dumnezeul cel adevărat într-un loc pe care Acesta...

Citește mai mult

Templul evreilor și războiul din Orientul Mijlociu
Proorocia Domnului despre nimicirea celei de-a doua biserici a Legii celei Vechi Una dintre ultimele proorocii ale Mîntuitorului Hristos este aceea privitoare la biserica Legii celei Vechi, zisul „templu al lui Solomon”, proorocie care zice așa: „Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe prooroci și-i ucizi cu pietre pe...

Citește mai mult

Așa cum am promis, subiectul de căpetenie al acestei rubrici va fi de acum înainte ecumenismul, erezia ereziilor de pînă la noi, așa cum este el propovăduit în Biserica Ortodoxă Română. În chip firesc, ceea ce se numește „ecumenism religios” sau „unitate a religiilor” nu ar trebui să fie o temă de discuție. Și aceasta...

Citește mai mult

Semnul vădit al apropiatei nașteri a Antihristului celui mare este politica ecumenistă a Ortodoxiei oficiale, ecumenism care a ajuns „dogmă” (adică adevăr neschimbător) împotriva sfintelor dogme lăsate de Însuși Hristos-Dumnezeu în vremea vieții Lui și apoi de Sfîntul Duh-Dumnezeu, prin Sfinții Apostoli și prin Sfinții...

Citește mai mult

„Și – după cum proorociile arătau fariseilor și saducheilor că Hristos venise, ei necrezînd – tot așa și astăzi: în timp ce semnele arată că vom intra în epoca lui Antihrist, omenirea doarme liniștită” (Dimitriu Scartsiuni).1 În marea Sa purtare de grijă, Dumnezeul a toate și Ziditorul nostru nu ne-a lăsat întru...

Citește mai mult