Doamna Ministru al Educației a dat trei argumente definitive pentru a justifica faptul că nu avem în anul școlar 2023-2024 vacanța de Paști.1
1. Că cele 5 module în care este împărțit anul școlar ar trebui să fie echilibrate din punct de vedere al numărului de săptămâni.
2. Că în felul acesta nu ar fi împiedicată organizarea diferitelor etape ale olimpiadelor școlare.
3. Că ar fi astfel respectată egalitatea de tratament între confesiuni.
În cele ce urmează voi răspunde fiecărui argument și voi propune două variante pentru structura anului școlar viitor, în care să fie prezentă vacanța de Paști.
1. Pentru primul argument să facem un mic calcul. De la 15 septembrie până la 15 iunie sunt 9 luni, în care trebuie să încapă 5 module și 4 vacanțe inter-modulare. În paranteză fiind spus, oare când au propus anul trecut și au introdus abuziv această structură cu 5 module, ministeriabilii de aceeași natură cu cei de azi, nu s-au gândit că e mult mai greu de împărțit aceste 9 luni astfel, decât în două semestre? De ce nu s-au gândit? Iată că după acest an experimental, majoritatea profesorilor nu sunt de acord cu structura pe module, activitatea pedagogică este profund bulversată mai ales pentru elevi, deoarece de-abia se obișnuiesc cu ritmul de învățare în modul, că imediat vine vacanța următoare.
Deci cele 9 luni ale anului școlar sunt împărțite în 5 module și 4 vacanțe, unele de o săptămână, iar altele de două săptămâni, asta înseamnă că un „modul echilibrat" are în medie o lună jumătate. Dar anul acesta în județul Suceava, de exemplu, modulul 3 încheiat acum a fost între 9 ianuarie și 10 februarie, după care ei au ales să intre în „vacanța de schi". Deci acest modul a avut pentru aceste județe mai puțin de o lună, deoarece aici a fost inclusă și minivacanța de 24 ianuarie.
Anul viitor cele două date ale paștelui sunt 31 martie și 5 mai și în acest fapt s-a poticnit doamna ministru, deși este o situație firească, după cum vom explica mai jos. Cea mai simplă și cea mai firească propunere este ca în anul școlar 2023-2024 modulul 3 să se încheie pe 22 martie, cu o săptămână înainte de paștele catolicilor de pe 31 martie, modulul 4 să înceapă pe 3 aprilie și să se încheie pe 26 aprilie înainte de săptămâna patimilor la ortodocși, când elevii obișnuiesc să meargă la denii. Astfel se respectă cu ușurință perioadele de dinainte și de după ambele date ale paștelui. În continuare, modulul 5 poate începe pe 13 mai și se încheie pe 21 iunie. Deci modulul 4 va avea 4 săptămâni, după care va urma vacanța de Paști la ortodocși în care sunt incluse și zilele de 1 și 2 mai, iar modulul 5 are 6 săptămâni, astfel situația este foarte echilibrată și lipsa de echilibru se dovedește a fi în alte calcule care se fac pe la minister.
2. Cel mai absurd argument în răspunsul doamnei ministru este că nu trebuie deranjată organizarea etapelor naționale ale olimpiadelor școlare, dar se știe că absolut în fiecare an până în prezent, data desfășurării acestor etape se pliază după structura anului școlar (și nu invers), iar până la olimpiada internațională din luna iulie, loturile olimpice își pot desfășura pregătirea, indiferent dacă etapa națională se desfășoară la începutul sau la sfârșitul lunii aprilie, în vacanțele intermodulare propuse mai sus. Dacă nu a existat niciun fel de problemă în desfășurarea acestor olimpiade până acum, nu înțelegem cum de a găsit o problemă de organizare doamna ministru exact în 2024. Paștele ortodox pică mai rar în luna mai, dar în ultimii ani s-a întâmplat acest lucru în anii 2005, 2013, 2016 și 2021, iar acest lucru nu i-a împiedicat în niciun fel pe profesorii de matematică, de exemplu, să își pregătească bine loturile olimpice, astfel încât inclusiv în acești ani echipa României a fost printre primele la IMO (olimpiada internațională de matematică).
3. Data Paștelui s-a stabilit la primul sinod ecumenic de la Niceea în anul 325. Este prima duminică de după luna plină de după echinocțiul de primăvară, iar dacă data coincide cu paștele evreiesc, atunci data se amână cu o săptămână. În aceste criterii există foarte multă matematică, istorie, geografie, astronomie și bineînțeles, religie. Prin respectarea acestei date și prin dreptul elevilor de a avea vacanță de Paște, se respectă și aceste materii și pedagogia fiecăreia dintre ele.
Pe scurt, data Paștelui este legată de mersul soarelui pe cer și de anul tropic. Începând cu echinocțiul de primăvară de pe 21 martie lumina începe să crească, ziua se mărește, iar noaptea scade, de aceea Învierea Domnului se serbează după izomerie (echinocțiu) și este biruința luminii asupra întunericului. Inclusiv asupra întunericului neștiinței, al prefăcătoriei, al insinuării egalității tratamentului interconfesional. Pentru 2024 acest tratament a fost egal. Cum s-ar spune: vă suprimăm drepturile și la ortodocși și la catolici! Este singurul aspect consecvent al deciziei de la Ministerul Educației.
Data Paștelui mai trebuie să fie după luna plină, deoarece paștele evreiesc se serba la lună plină și atunci a fost și Răstignirea Domnului. Dar anul lunar nu coincide cu anul solar, perioada repetării fazelor lunii este de aproximativ 29,5 zile, iar perioada anului tropic este de aproximativ 365,25 zile și calculele nu sunt deloc simple, după cum vom vedea.
În sfârșit, deoarece Învierea Domnului a fost duminică dimineața, și data Paștelui trebuie să fie tot duminica. Cele șapte zile ale săptămânii nu se încadrează nici în ciclurile lunii, nici în numărul zilelor anului, adică împărțirea nu se face exact, de aceea calculul datei a fost dificil și se făcea în secolul IV la Alexandria, unde erau observate pe acea vreme cel mai exact echinocțiul de primăvară și fazele lunii. Mai târziu, în secolul VII, Sfântul Maxim Mărturisitorul a reușit să transpună aceste observații în niște tabele (în lucrarea Computus Ecclesiasticus). A urmat în secolul al VIII-lea Sfântul Ioan Damaschin, care a făcut o legătură între împărțirile care trebuie făcute în fiecare an pentru a stabili din timp data paștelui și cele 14 falange și 21 de noduri ale mâinii. Prin numărarea de mai multe ori pe mână a celor 7 zile ale săptămânii, a celor 28 de cruguri ale soarelui și a celor 19 cruguri ale lunii, se stabilește slova pascală, adică una dintre cele 35 de date în care poate să cadă data paștelui. Acest calcul pe mâna Sf. Ioan Damaschin îl făceau deunăzi și deținuții politici din închisorile comuniste, care de ani de zile nu aveau legătura cu calendarele tipărite afară. După secolul XVIII a apărut algoritmul de calcul al matematicianului Karl Friedrich Gauss, care l-a simplificat în șase pași, luând resturile împărțirii cu 19 (pentru fazele lunii), cu 4 (pentru an bisect) și cu 7 (pentru duminică), apoi cu 30 (pentru stabilirea lunii aprilie sau mai), din nou cu 7 și în al șaselea pas iese exact data paștelui.
Data Paștelui ortodox poate varia între 4 aprilie - cel mai devreme și 8 mai - cel mai târziu, respectiv 22 martie și 25 aprilie pe stilul vechi. Calculele se fac în funcție de calendarul iulian, adică pe stilul vechi în toate bisericile ortodoxe din lume, deci se poate folosi până astăzi algoritmul lui Gauss, deoarece Gauss era protestant și nu adoptase calendarul Papei Grigorie.
Revenind la situația noastră din anul 2024, Doamna Ministru al Educației nu are nevoie să facă atâtea calcule, dar are obligația să se informeze și mai ales să nu dezinformeze sau să manipuleze. Dumneaei are la un clic distanță multe tabele cu data paștelui pentru ortodocși si pentru catolici și poate vedea că aceeași situație a mai fost și va mai fi, dar ea nu trebuie să constituie un pretext pentru suprimarea vacanței de Paște, un drept pe care societatea civilă l-a câștigat cu sudoare pe vremea miniștrilor lui Ion Iliescu. Diferența de 35 de zile se va repeta și în anul 2027. Aceasta este o excepție, deoarece, după cum știm, în majoritatea anilor diferența este de 7 zile. Nu ar fi trebuit ca această situație specială din anul 2024 să o determine să elimine vacanța de Paști.
Dacă tot a scăpat argumentul egalității interconfesionale, atunci îi propunem o a doua variantă de structură pentru anul școlar viitor.
După cum fiecare județ are dreptul să își stabilească vacanța de schi în ce perioadă dorește, tot așa fiecare județ sau chiar fiecare unitate școlară să aibă dreptul să își stabilească vacanța de Paști. Altfel, este un nonsens să existe dreptul de a stabili independent vacanța de schi, așa cum a fost în acest an, dar vacanța de Paști să nu existe deloc. Da, este o propunere și aceasta, ca fiecare unitate școlară să își aleagă cum dorește vacanța de Paști, după cum au dreptul să își aleagă de sine stătător săptămânile „Școala altfel" și „Școala verde" fără ca să fie vreo problemă de corelație între unitățile de învățământ.
Adică școlile confesionale catolice sau cele din zone cu populație catolică să își aleagă vacanța în perioada 24 martie - 7 aprilie, iar restul majorității ortodoxe în perioada 28 aprilie - 12 mai și în felul acesta se va respecta și „egalitatea de tratament între confesiuni", așa după cum pretinde doamna ministru.
În concluzie, anularea vacanței de paști a elevilor, părinților și profesorilor nu se justifică în niciun fel, argumentele doamnei ministru sunt praf în ochii societății românești care așteaptă ca Ministerul Educației să revină asupra acestei decizii.
Note
1 https://www.edupedu.ro/de-ce-nu-a-dat-ligia-deca-vacanta-de-paste-in-2024-pentru-egalitate-de-tratament-intre-confesiuni
Comentarii