CRITIC, -Ă, critici, -ce, adj., subst. I. Adj. 1. Care apreciază calitățile și defectele (unor oameni, stări, fapte, opere etc.). Critică literară (și artistică) = ramură a științei literaturii care analizează, interpretează, apreciază și orientează fenomenul literar, artistic contemporan în lumina unei concepții...

Citește mai mult

„La 13 iunie, am plecat la Focșani cu mama mea, tatăl meu, frații, surorile, mireasa și socrii. Ajunși acolo, am fost găzduiți de Generalul Macridescu. Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nunții și ne-a spus că totul este aranjat și că, din celelalte orașe, sosiseră peste 30.000 oameni, care fuseseră...

Citește mai mult

Aburește a pucioasă și a smoală inima, cea plină de sminteală. Că păcatul o îmbie, chiparoasă, și ispitele din plăpumi de mătasă. Piei, Satană! Pungile rotunde zornăie-le, toarnă-le altunde. Nu mai vicleni cu îmbiere, cu vioara coapsei de muiere, cu paharele umplute cu oglindă, nici cu jocul crailor de ghindă… Vreau să...

Citește mai mult

Ce Rarău, ce iezer, care cremeni i-a rodit în pântec frați și gemeni? Tânără furtună de lumină i-a născut din coapsa ei mezină? S’au desprins dintr’un iconostas ori din șold de paloș de viteaz? Poate-au pogorât din dimineață, din azur, din pajuri, din sâneață, Poate – auroră și aiazmă – s’au fost rupt dintr’o...

Citește mai mult

Adevărul, pe cât de banal, pe-atât de răspicat, cade greu ca o sentință: naționalismul nu e o simplă doctrină de partid, după cum nu se poate limita numai la o chestiune electorală. Naționalismul — naționalismul adevărat, nu parodia lui — e un fenomen istoric și spiritual. El e înălțarea de cuget a neamului, evoluând...

Citește mai mult

Poate este cam impropriu și chiar exagerat să spun „camarad de arme”, dar o fac pentru că îmi place cum sună și pentru că perioada serviciului militar a avut o însemnătate pentru relația noastră. Are un nume care mi-e îmi sună princiar: Milan Dușan Filipovici. (Vorbesc la prezent, deoarece mi se pare îndreptățit sfatul...

Citește mai mult

Din clipa în care am primit îndemnul și binecuvântarea de a scrie o asemenea lucrare, am (re)simțit cu tărie trei simțăminte diferite, dar deopotrivă de adânci, în ordinea lor firească, uimire, bucurie și responsabilitate: uimire, fiindcă cineva s-a gândit că am putea noi, nepricepuții și nevrednicii, să fim de vreun...

Citește mai mult

Ultima problemă pe care am înfățișat-o a fost studierea particularităților cunoștinței religioase. Ați văzut că această cunoștință religioasă se sprijină pe ceea ce aș numi presupoziție obiectivistă, adică pe existența obiectivă a obiectului cunoașterii și pe posibilitatea cunoștinței de a prinde acest obiect prin...

Citește mai mult

Precum se vede, aici avem moneda de doi euro din Grecia, înfățișînd răpirea domnișoarei Europa de către taurul Zeus. Să ne amintim legenda, fiindcă, precum ne-a tot plictisit „tovarășa” în clasele mici, „orice legendă are un sîmbure de adevăr”. Întîi de toate, să zicem că etimologia numelui de „Europa” nu se cunoaște,...

Citește mai mult

Nu e pentru prima oară când remarc că, de fapt, comunismul agresiv n-a fost inventat de epoca modernă, ci doar perfecționat, după Revoluția Franceză din 1789, de către „maeștrii” iluminato-liberalo-burghezi. Totdeauna, de când e lumea-lume, mai ales de când, vorba lui Rousseau, s-a trezit unul să înconjoare o bucată de...

Citește mai mult