Europai-Ido, nr. 2 din ianuarie 2010
Nu avem ce discuta cu cercurile care cumpără țara și umilesc națiunea/ Interviu cu V. G., președintele Jobbik
- Credeți că actuala opoziție complotează cu guvernul? Pentru că ele se luptă reciproc…
Vona Gabor: — La suprafață se luptă, însă în ceea ce privește problemele strategice, unitatea este aproape deplină. De ce credeți că a fost atât de urgentă, cu câteva luni înainte de alegeri, distribuirea suspectă a frecvențelor radio? De ce Parlamentul a găsit de îndată un conducător pentru coordonarea Tribunalului Suprem, instituție care a prevăzut desființarea Gărzii în perioada de dinainte de Crăciun? Se poate observa că principalul obiectiv al partidelor parlamentare este obstrucționarea amplificării organizației Jobbik.
- Este posibil ca Jobbik să fie nevoit că facă unele compromisuri?
V. G.: - Este posibil dar nu este indiferent cu cine. Eu și Jobbik nu avem ce discuta cu cercurile care cumpără țara și cercurile care umilesc națiunea.
- Vă gândiți la Israel?
V. G.: - Și la Israel. În măsura în care Israelul se pregătește de cumpărarea Ungariei, va trebui să se confrunte cu organizația Jobbik și sper că acest lucru se va întâmpla în calitate de partid de guvernământ.
- Considerați că este posibil să câștigați alegerile în luna aprilie?
V. G.: - În cazul în care nu aș fi crezut în acest lucru, nu m-aș fi angajat să candidez pentru funcția de premier.
- În cazul în care ați ajunge la guvernare, aveți un program în acest sens? Ce ați face cu țara?
V. G.: - Programul nostru a fost elaborat. În data de 3 ianuarie, în cadrul ședinței Prezidiului Național, programul a fost adoptat oficial. În data de 16 ianuarie, în cadrul manifestării de deschidere a campaniei, când vor fi prezentați cei 176 de candidați, programul nostru va fi făcut public.
- Ați putea evidenția câteva elemente importante?
V. G.: - O problemă-cheie o reprezintă punerea la punct a economiei. Ar fi necesară crearea a aproximativ un milion de locuri de muncă, lucru despre care se vorbește, însă nimeni nu adaugă faptul că acest lucru nu poate fi obținut prin intermediul politicii economice neoliberale, politică reprezentată de toate partidele parlamentare. În opinia Jobbik, nu este nevoie de accesarea de noi credite, ci de rediscutarea datoriilor noastre. Un alt aspect ar fi desființarea structurii duale a economiei, mai exact implicarea concernelor multinaționale în povara comună. Nu suntem în mod fundamental împotriva concernelor multinaționale, însă susținem în primul rând firmele ungare, pentru noi primând interesele țării și ale națiunii. Dacă totul decurge așa cum trebuie, publicația Barikad se va transforma în săptămânal. Este foarte important ca publicația să fie achiziționată de cât mai multe persoane, deoarece prin acest lucru vom fi în legătură cu simpatizanții noștri. Candidatul nostru pentru funcția de președinte al statului este Morvai Krisztina. Un aspect foarte important îl reprezintă amplificarea conștiinței naționale. Dacă dorim să soluționăm problemele care ne afectează patria, este necesară amplificarea conștiinței de maghiar.
Haromszek, nr. 5882 din 16.01.2010
Szekeres Attila
Aspirațiile autonomiste ale rutenilor/Au deja imn
Poezia scrisă de Alexandr Duhnovics, preot greco-catolic, la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit imnul oficial al Ucrainei Subcarpatice, în baza deciziei adoptate în decembrie, de consiliul județean ucrainean. Poezia scrisă de Duhnovics, considerat o personalitate proeminentă în procesul trezirii conștiinței naționale a rutenilor, a fost și în trecut imn oficial al Ucrainei Subcarpatice, atunci când în prima parte a secolului trecut, terenul care purta numele de Podkarpatszka Rusz, aparținea de Cehoslovacia. Pentru a se putea înțelege importanța acestei știri, trebuie să știm cine sunt de fapt rutenii, care este situația în Ucraina Subcarpatică și care a fost calea care a dus la adoptarea imnului.
Ucraina Subcarpatică
Din cele 12,5 milioane de locuitori ai Ucrainei Subcarpatice, 10 milioane s-au declarat ucraineni, iar 152.000 — maghiari. Acolo mai trăiesc și ruși, români, țigani, slovaci, bieloruși și evrei.
Rutenii sunt cei mai vechi locuitori ai Ucrainei Subcarpatice. Cu ocazia recensământului din anul 2001, puțin peste 10.000 de locuitori s-au declarat ruteni. Potrivit poziției oficiale de la Kiev, rutenii sunt ucraineni cu o anumită caracteristică etnoculturală. Rutenii se declară ca fiind o etnie oarecum independentă. Cei 20.000 de ruteni care trăiesc în Ungaria dispun de o autoguvernare minoritară.
Așa cum ne-am obișnuit în cazul maghiarilor rămași în afara granițelor Ungariei, rutenii din Ucraina Subcarpatică nu au doar o singură organizație de reprezentare a intereselor, ci două, însă în ultimul timp acestea încearcă să se solidarizeze în interesul obiectivului comun: autonomia.
Fostele autonomii
În urma celui de-al doilea război mondial, Ucraina Subcarpatică a fost acaparată de Uniunea Sovietică. Autoritățile sovietice au soluționat problema rutenilor prin instrumente administrative și au anunțat că fiecare rutean este ucrainean. S-a dispus închiderea școlilor lor, li s-a interzis să-și utilizeze limba, iar cei care s-au opus au fost executați sau persecutați. Biserica greco-catolică a fost asimilată de biserica ortodoxă.
Lupta pentru autonomie
În urma dezmembrării Uniunii Sovietice, în anul 1991 s-a organizat un dublu referendum. 92% dintre locuitori au votat ca teritoriul să aparțină de Ucraina independentă, iar potrivit răspunsului acordat la o altă întrebare, 78% din cei chestionați au votat pentru autonomia Ucrainei Subcarpatice. Această problemă nu a fost fixată pe ordinea de zi a parlamentului nici până în ziua de astăzi.
Între timp rutenii, au început să ceară autonomia. După revoluție, în anul 2005, unele partide ucrainene și-au formulat îngrijorările: Ucraina Subcarpatică se poate rupe de Ucraina.
În anul 2007, Consiliul Județean din Ucraina Subcarpatică i-a recunoscut pe ruteni ca fiind o naționalitate independentă, însă în pofida acestui fapt, parlamentul ucrainean insistă asupra poziției sale: nu există ruteni, ci doar ucraineni. În organismul format din 92 de persoane, 71 au votat împotriva adoptării hotărârii.
Koszeghy Elemer, vicepreședintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din Ucraina, membru al consiliului județean, a răspuns: din cele 71 de voturi, 11 sunt acordate de maghiari, iar celelalte voturi probabil că sunt acordate de ruteni. Drept explicație, el a mai adăugat că există ruteni care nu au curajul să își declare naționalitatea, însă proporția lor se observă cu ocazia votului secret.
La sfârșitul lui octombrie 2008, la Munkacevo a avut loc al doilea Congres European al Rutenilor, care a pus în vedere în hotărârea sa declararea Ucrainei Subcarpatice ca stat independent, acordându-i Kievului un ultim ultimatum în acest sens.
Redactorul ziarului rutean, Ludvig Ivanovicz Filip, a vorbit despre o comunitate de o jumătate de milion de persoane. El a declarat că autonomia este dreptul lor istoric. În anul 1918, guvernul Karolyi le-a asigurat autonomia, însă nu a mai existat timp pentru realizarea acesteia. În cadrul referendumului din anul 1991, un procent de 78% din locuitori au cerut statut autonom. Filip a comunicat că s-au adresat în scris președintelui republicii și președintelui consiliului superior, cerând asigurarea autonomiei pentru Ucraina Subcarpatică, însă nu au primit un răspuns. În momentul de față se lucrează la elaborarea constituției Republicii Rutene.
În luna decembrie a anului trecut, Consiliul Județean al Ucrainei Subcarpatice a fixat pe ordinea de zi adoptarea imnului oficial al județului. Membrii blocului lui Julia Timosenko au părăsit sala, iar cei rămași în sală au adoptat hotărârea.
De atunci, mai multe organizații ucrainene au cerut revocarea hotărârii. Kiev acuză adunarea generală județeană de separatism, iar autoritatea privind siguranța națională a pus în vedere demararea unei proceduri penale.
În pofida acestor lucruri, problema autonomiei rutenilor a trecut dincolo de hotare: duma de stat din Rusia va fixa în primăvară pe ordinea de zi dezbaterea problemei rutene.
Haromszek, nr. 5895 din 01.02.2010
Farcadi Botond
Profităm oare de drepturile noastre lingvistice?
Trebuie să profităm de drepturile lingvistice pe care le avem și să cucerim altele, noi — atenționează mai multe organizații civile maghiare transilvănene în petiția privind respectarea bilingvismului, la care au aderat zilele trecute tot mai mulți. La Sfântu Gheorghe a fost organizat, în fața unui supermarket, chiar și un protest-fulger pentru inscripții, servicii în limba maghiară, pentru respect față de comunitatea locală.
Se pare, așadar, că sfera civilă este cea căreia îi revine sarcina punerii în practică a legilor care asigură utilizarea limbii materne, după ce sfera politică a reușit să obțină legiferarea acestor drepturi. Așa ar și trebui să decurgă lucrurile: politicienii să lupte în legislativ, iar sfera civilă în practică, pentru atingerea acelorași obiective — cum ar fi extinderea utilizării limbii materne, a învățământului în limba maternă sau diferitele forme de autonomie.
Totul ar fi în regulă dacă ar exista o colaborare între politică și sfera civilă, în interesul comun al maghiarimii. Mă tem însă că inițiativa civililor a fost un fel de semnal de alarmă. Care ne atenționează că din comoditate, obișnuință sau teamă renunțăm deseori la drepturi care ni se cuvin, nu vorbim în limba maghiară atunci și acolo unde am putea-o face, privim cu pasivitate cum ne năpădesc inscripțiile în limba română, denumirile produselor din magazine figurează deseori numai în limba română, ne rezolvăm în limba statului diferite probleme administrative. Și atenționează și sfera politică: liderii noștri nu au voie să dea înapoi, pentru că mai sunt multe de făcut, trebuie urmărit și procesul de control de după adoptarea cadrului legal, în consiliile, instituțiile locale trebuie încetățenit bilingvismul efectiv, trebuie cucerită răspândirea învățământului în limba maternă, iar pe termen lung, prin intermediul autonomiilor culturale și teritoriale, trebuie asigurată accederea la putere a oricărui cetățean.
Ar fi bine, așadar, ca sfera politică să audă de această dată strigătul civililor, deoarece în caz contrar, lupta sferei politice și a celei civile s-ar putea solda cu un eșec.
Szekely Ujsag, nr. 3 din 21-27.01.2010
Ambrus Agnes
De ce imnul ungar?
De ce sărbătorim intonând imnul ungar? — suntem întrebați deseori, noi, membrii comunității maghiare din România și conducătorii organizațiilor acesteia.
Acest lucru s-a întâmplat și duminică, atunci când vicepremierul Marko Bela, președinte al UDMR, a fost întrebat, pe un post de televiziune, despre guvernare, despre perioada de 20 de ani parcursă de organizație și despre relația Uniunii cu partidele românești.
Cu această ocazie, am aflat că în ultimii 20 de ani, relația UDMR cu toate partidele românești a fost deosebită și că nu există nici un fel de rețineri în privința colaborării. După cum am mai aflat, cu ocazia aniversării a 20 de ani de existență a UDMR, imnul ungar a fost difuzat deoarece membrii formațiunii aparțin de comunitatea maghiară din România. Este bine să știm faptul că această creație (n.t. — imnul ungar) a fost imnul înaintașilor noștri care au trăit pe pământul Transilvaniei încă pe vremea când acest pământ nu făcea parte din România Mare. Imnul a fost transmis din generație în generație. Nici măcar activitatea de intimidare, bine organizată, a Securității nu a putut influența acest proces. Am intonat imnul chiar și atunci când au existat națiuni care glorificau, prin imnurile lor, socialismul.
Ar fi trebuit spus: relația comunității maghiare din România este specifică imnului ungar. Ca să înțeleagă toată lumea: maghiarii care trăiesc aici au parcurs, ca parte a națiunii maghiare, trecutul maghiar comun și tocmai din această cauză nu sunt dispuși să facă compromisuri în privința viitorului prin care s-ar putea înfăptui autodeterminarea.
Imnul ungar este o parte firească a sărbătorilor noastre, la fel ca și existența noastră pe acest pământ. Așa va și rămâne. Pentru totdeauna.
Haromszek, nr. 5883 din 18.01.2010
Marko: în cele două decenii, UDMR nu a renunțat la independența sa
Condiția stabilității UDMR a fost, în cele două decenii, aceea de a se menține independentă — a afirmat sâmbătă, la Cluj, Marko Bela, președintele uniunii.
Cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea organizației, la Cluj-Napoca a fost organizată o festivitate. Au fost așteptați președinții partidelor politice românești din cadrul Parlamentului României, reprezentanți ai Guvernului Ungar și conducători ai partidelor ungare, precum și ai organizațiilor maghiare din Bazinul Carpatic. A fost invitat și Tokes Laszlo, conducătorul CNMT, fostul președinte de onoare al UDMR, care n-a reușit să participe la festivitate. Ulterior, s-a dovedit că se poate menține identitatea de maghiar în România — a spus Marko, potrivit căruia, comunitatea maghiară și-a dat seama încă de la început că doar printr-o uniune vor avea șanse, iar lupta politică trebuie să-nceapă imediat și în mod unitar. L-a amintit și pe Tokes Laszlo, care și-a asumat un rol la Timișoara, dovedind că în România, nici dictatura nu poate fi distrusă și nici democrația clădită fără maghiari. Fără prezența UDMR, nu pot fi făcute schimbări semnificative în țară — a precizat Marko Bela. Am fost în coaliție de mai multe ori, ne-am respectat înțelegerile și le vom respecta și în continuare, însă suntem legați de o singură persoană: comunitatea noastră. Mesajul premierului Emil Boc a fost citit de către Ioan Olteanu, vicepreședinte PD-L. Premierul a subliniat că UDMR a fost unul dintre cei mai buni parteneri, a avut o politică echilibrată și a jucat un rol semnificativ în procesul de democratizare a României. Salutul premierului Bajnai Gordon a fost transmis de către Gemesi Ferenc, secretar de stat din cadrul Oficiului Premierului. A precizat: fără UDMR n-am prea putea vorbi azi despre instituții de limbă maghiară, despre învățământ în limba maghiară, despre noua eră a conviețuirii româno-maghiare, despre ședințe comune de guvern. Potrivit lui Gemesi, UDMR a avut un rol marcant în ceea ce privește relația româno-maghiară, a dat un exemplu pentru toți maghiarii din Bazinul Carpatic. Disponibilitatea UDMR la compromisuri a fost subliniată și de către Lendvai Ildiko, președinta MSZP. Harrach Peter, vicepreședintele parlamentului, și-a exprimat, în numele Fidesz și KDNP, speranța că UDMR va avea în continuare puterea de a purta dialog cu societatea românească, de a-și asuma cauza unității naționale, cu respectarea normelor europene.Doar o țară-mamă puternică este capabilă să sprijine părțile naționale de dincolo de hotare, să realizeze unitatea națională -a subliniat Harrach Peter.
Haromszek, nr. 5882 din 16.01.2010,
Farkas Reka
Marton Arpad: este posibil să urmeze o perioadă favorabilă / Pași pentru autonomie
În opinia deputatului UDMR de Trei Scaune, Marton Arpad, în următorii ani s-ar putea obține progrese în problema autonomiei, chiar și din două motive: multe elemente ale autonomiei se regăsesc în programul guvernamental comun, iar la nivel declarativ, și în programul PD-L. El a amintit în acest sens descentralizarea și subsidiaritatea. Descentralizarea ar însemna extinderea autonomiilor autoguvernărilor locale, iar subsidiaritatea — apropierea de cetățeni a actului decizional. Aceste două aspecte reprezintă principii de bază și la nivelul Uniunii Europene — a declarat deputatul.
El a evidențiat că Uniunea Europeană va adopta probabil în viitorul apropiat un document care va reglementa sistemul de relații între națiunile majoritare și minoritățile istorice, oferind soluții pentru problemele controversate. În opinia lui Marton Arpad, toate aceste condiții politice interne și externe fac posibilă și facilitează adoptarea unor pași importanți în interesul autonomiei.
Comentarii