Românul de rând n-are ce pune pe masă, iar politicienii se păruiesc pe rupte. Totul nu este decât un circ inutil, pentru ca ochii adormiți să nu zărească adevărul din spatele scenei politice. Dacă în ediția anterioară (AXA, nr. 26, „Pericolul dictaturii masonice”), vorbeam despre viitoarea guvernare care trebuie să fie masonică, acum suntem deja în fața faptului împlinit.
N-are rost să reamintesc aici scandalul politic al demiterii lui Boc, pentru că mi-e deja lehamite de el. Din toată păruiala asta, doar două nume s-au remarcat: Lucian Croitoru, preferatul președintelui pentru funcție de premier și Klaus Johannis, susținut de o coaliție PSD, PNL, UDMR, etc. Aparent, cei doi nu au nimic în comun. Ba chiar par să fie dușmani de moarte. Ei bine, adevărul este că’s cam frați. Johannis și Croitoru împărtășesc aceeași credință, care nu este câtuși de puțin în slujba poporului.
Așa cum anunțasem în articolul anterior, premierul trebuie să fie mason, parlamentul decimat, iar șeful statului trebuie să facă parte din clica francmasoneriei. Astfel, democrația va fi inutilă. Indiferent dacă următorul premier va fi Lucian Croitoru sau Klaus Johannis, masoneria câștigă în detrimentul românului de rând.
Spion pentru generalul Dumitrescu
Premierul desemnat de președinte, Lucian Croitoru, are 52 de ani și este doctor în economie, titlu dobândit după ce a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București. A fost ofițer SIE, în subordinea generalului Gabriel Dumitrescu. Deține din 2007 Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, pentru merite neștiute, dar posibil din sfera spionajului. De asemenea, mai mulți membri ai familiei Croitoru fac parte din fosta Securitate și din serviciile secrete. Lucrând împreună cu generalul Gabriel Dumitrescu, Croitoru a intrat în masonerie. Dumitrescu este de mult timp un mason de grad înalt și are relații bune cu generalii DIE Constantin Rotaru, Valeriu Ruset și cu Florin Simion.
În 2004, pe vremea când Croitoru își făcea ucenicia în masonerie, Gabriel Dumitrescu a trecut de la afacerile SIE la cele ale lui Sorin Ovidiu Vântu. A lucrat la Gelsor, unde l-a cunoscut pe Gheorghe Fulga (viitor director SIE), care la rându-i lucra la Banca de Scont (tot în menajeria lui Vântu).
După alegerile din toamna lui 2004, pentru a acoperi urmele, Gheorghe Fulga, proaspăt numit director al SIE, a desființat direcția condusă de generalul Dumitrescu, prin intermediul căreia s-a desfășurat operațiunea Bani pentru PSD. Drept recompensă, pe ultima sută de metri, fostul guvern l-a numit secretar de stat și șef al unei agenții guvernamentale de control al exporturilor și importurilor de materiale strategice. Acum, Gabriel Dumitrescu este director la Direcția Asia-Oceania din cadrul Ministerul Economiei și Comerțului, Direcția Comerț Exterior și își vede liniștit de treabă. Însă, urmașii săi prind aripi.
Sub aripa lui Isărescu
După despărțirea de Dumitrescu, Croitoru a devenit unul dintre copiii de suflet ai guvernatorului BNR Mugur Isărescu, în umbra căruia a crescut și s-a format. Atât de mult l-a iubit Isărescu pe Croitoru, încât i-a oferit până și fiica pe post de amantă.
În urmă cu un deceniu, Isărescu, pe atunci premier, l-a numit consilier principal al ministrului de finanțe Decebal Traian Remeș. Apoi, timp de patru ani, Croitoru a fost reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional, ocupând funcția de consilier senior pentru directorii executivi din cadrul FMI. S-a întors în țară și a redevenit consilierul guvernatorului BNR.
Apropierea de Isărescu i-a adus lui Croitoru un avânt neașteptat. Isărescu este un membru recunoscut al Comisiei Trilaterale, o grupare de elită a lumii masonice. Comisia din care Isărescu face parte a fost înființată în 1973 în scopul accelerării instaurării Noii Ordini Mondiale. Acest grup îi reunește pe conducătorii celor mai puternice corporații industriale și comerciale din lume, precum și ai celor mai bogate bănci, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, alături de personalități din mediul științific universitar, sindicate, presă, drept etc. Toți membrii sunt francmasoni cu grade mari în diferite loje ale sectei satanice a Francmasoneriei mondiale.
Totodată, Isărescu a avut grijă să se înconjoare doar de masoni. Cel mai evident exemplu este cel al lui George Virgil Stoenescu, membru în Consiliul de administrație al Băncii Naționale, dar și Mare Secretar General al Consiliului de grad 33 al Ritului Scoțian din România. Un alt exemplu este cel al premierului desemnat, Lucian Croitoru.
Nu se știe cu precizie când a intrat Croitoru în masonerie. Cert este că formarea sa a fost serios influențată de doi masoni: Gabriel Dumitrescu și Mugur Isărescu.
Clanul „Croitorilor”, o gașcă de securiști în slujba BNR-ului
Să nu vă așteptați că Lucian Croitoru are merite deosebite, în virtutea cărora a ajuns că cucerească poziții importante. Ca mai toate manevrele jegoase ale „fraților”, pozițiile se câștigă în familie și se moștenesc. Clanul Croitoru este unul redutabil în lumea financiar-bancară de pe la noi.
Unul alt membru al clanului ar fi Corneliu Croitoru, fost viceguvernator, timp de opt ani, între 1990-98, al BNR, mâna dreaptă a lui Isărescu, despre care se spune că îl prețuia extrem de mult. Nu doar Isărescu l-a apreciat, însă, ci și Sorin Ovidiu Vântu, care i-a dat pe mână conducerea controversatei Băncii Internaționale de Dezvoltare, cea care și-a dat duhul după o existență de-a dreptul efemeră și despre care s-a spus că a fost creată cu bani de la FNI.
Un alt Croitoru este cumnatul lui Isărescu, Mihai, creditat de mulți cu promovarea puternică, post-revoluționară, a rudei sale în structurile grele ale statului. Mihai Croitoru a fost ofițer acoperit al fostei Securități, lucrând ca diplomat în ministerul de Externe ceaușist din anii 60 până în 1978, când a fost expulzat de la Londra în urma unui incident produs de soția sa, care suferea de cleptomanie, dacă e să dăm crezare presei din ultimii ani. La fel de bine s-ar putea ca expulzarea sa să fi avut legătură cu fuga, în același an, a lui Pacepa. După 1978, Croitoru a lucrat, până în 1990, în cadrul Ministerului Comerțului Exterior și al Cooperării Economice Internaționale, unde a fost inspector principal, director adjunct și consilier al ministrului, în relații strânse, între altele, cu Dan Voiculescu. În aceeași perioadă, necunoscutul Isărescu devenea guvernator al BNR, funcție pe care o deține până azi.
Al treilea Croitor din preajma lui Isărescu este Cristian, fiul lui Mihai, care a deținut funcția de director în BNR. O firmă a lui Cristian Croitoru, MIC&Associates, din New York, se ocupa, între altele, cu promovarea imaginii BNR în Statele Unite ale Americii. Spre exemplu, firma făcea lobby intens atunci când Isărescu se deplasa oficial în SUA, fiind singurul guvernator din estul Europei care s-a întâlnit, spre exemplu, cu omologul său american de la Federal Reserve, Alan Greenspan. Tot Cristian Croitoru a reprezentat în România câteva companii americane, între care celebra Bechtel, pentru care a acordat consultanță. În plus, firma lui Cristian Croitoru a încheiat, la un moment dat, un parteneriat strategic cu CEC pentru introducerea unui sistem de transfer de bani din străinătate către România. Ziarul amintit mai scria că în această din urmă afacere „au interese foști șefi din BNR, fii de ofițeri DIE și foști demnitari americani”. În fine, un al patrulea Croitoru este actualul premier desemnat, Lucian Croitoru.
Johannis, înconjurat de masoni
Premierul susținut de PNL, PSD și UDMR joacă și el la masa masoneriei, dar la un nivel cu mult mai mic. Klaus Johannis nu a recunoscut niciodată apartenența sa la masonerie, însă s-a înconjurat de masoni. Nicolae Nan, Ioan Berghezan, Ioan Tușinean, Andreas Huber și Steffan Mildner persoane cu influență la Sibiu și francmasoni recunoscuți. Mai mult, Johannis face el însuși parte din clubul Lions Sibiu (grupare de sorginte masonică) și a fost chiar președintele acestuia, între anii 2004-2005.
După instalarea sa în poziția de primar Klaus Johannis la cârmuirea orașului Sibiu, masoneria germană a devenit tot mai prezentă. Printre aceștia au apărut în centrul atenției masonilor și Steffan Mildner, coordonatorul biroului de consultanță româno-germană GTZ din Sibiu, al cărui nume a fost conectat la ramificațiile afacerii retrocedărilor din centrul istoric al Sibiului către Consistoriul Evanghelic German. Motivația masonică a acestui gest o reprezintă faptul că de numele GTZ se află legat importanți finanțatori care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Federal de Interne German, în interiorul căruia activează importanți lideri masonici în frunte cu Otto Schilly.
Nan, nașul influenței sibiene
Principalul mason sibian, Nicolae Nan, fost președinte de Consiliu Județean, este poreclit „Nașul”. Titulatura i s-a format în timp, după ce și-a creat relații de rudenie cu mai toți ucenicii săi în masonerie.
Primul a fost Dan Nanu, consilier local, pe care „Nașul” Nicu Nan l-a cununat anterior, și care a reprezentat un argument decisiv. În această direcție, sprijinul acordat lui Dan Nanu a venit datorită faptului că fratele său, Florin Nanu, este procuror, iar tentaculele acestuia se întind până la instituțiile centrale ale magistraturii din București. De asemenea, o altă susținere a fraților Nanu pentru masonerie a venit din partea procurorului Silaghi, care a întărit recomandarea făcută de Nan.
A doua proptea recomandată de Nașul Nan pentru masonerie este Ioan Tușineanu de la SC Construcții SA. A intrat în vizorul masonilor datorită faptului că a pornit de jos, de la mătură, ca simplu funcționar în primărie, atrăgând atenția asupra influenței masive pe care acesta o exercita la nivelul județului, în cadrul afacerilor cu licitații. Senatorul Nicolae Neagu nu putea scăpa tentaculelor masonice, datorită faptului că, din 1990 încoace, el însuși și-a cultivat relația cu Nașul Nan prin afacerile derulate la nivelul județului, calul Troian fiind Metalcar SA, ale cărei afaceri au fost gestionate de acesta direct până în anul 2004 și apoi din umbră, după ce acesta a devenit parlamentar de Sibiu. De menționat faptul că senatorul Neagu a fost acceptat în ultimul val masonic de la Sibiu.
Beghezan, masonul care învârte mersul justiției
Un alt nume impus în galeria masonilor apropiați de Klaus Johannis este Ioan Beghezan, procuror-inspector în cadrul Curții de Apel Alba. În perioada în care acesta a ajuns în atenția masonilor, Ioan Beghezan își căpătase deja reputația unui om care și-a demonstrat capabilitatea de a-și întinde tentaculele până la instituțiile decizionale de la București, printre care cele cu puterea cea mai mare erau: Înalta Curte de Casație și Justiție și chiar instituția Procurorului General al României. Aceleași relații de rudenie prin alianță s-au făcut cunoscute și în cazul procurorului Ioan Beghezan în cadrul masoneriei, acesta recomandându-l pe procurorul Mănicuț, originar din Poiana Sibiului, datorită potențialului financiar pe care îl avea acesta. La rândul lui, procurorul Mânicuț se află în relații apropiate cu Ioan Ghișe, actualul proprietar al lanțului de afaceri Ana Oil, care și-a întins plapuma afacerilor peste zone importante de afaceri din Sibiu și Mureș. Element notabil, procurorul Berghezan este nașul procurorului Mănicuț, ca și în cazul lui Nan, relația de rudenie prin alianță având o pondere importantă pentru segmentul masonic.
Comentarii