Alexandru Mărchidan

Alexandru Mărchidan

Născut în anul 1983, în comuna Slobozia, județul Argeș. Din 1997 locuiește în Pitești. A absolvit Facultatea de Filosofie (Universitatea din Pitești), master la Facultatea de Filosofie (Universitatea din București). Din anul 2010 primește titlul de doctor în filosofie, la Universitatea de Vest din Timișoara.

Din 2006 este cadru didactic titular al Universității din Pitești, în prezent ocupând postul de lector în Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, departamentul de Psihologie, Științe ale comunicării și Asistență socială, unde predă în special discipline din domeniul eticii, dar și „Gândire critică”.

A primit numeroase premii la concursuri naționale de literatură, dintre care Premiul revistei „România literară”, la Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi”, Târgu Jiu, 2002; Premiul editurii „Paralela 45”, la Concursul Național de Poezie „Ion Pillat – Acolo unde-n Argeș…”, Pitești, 2003; Marele premiu, Festivalul Național de Poezie „Gheorghe Pituț”, Beiuș, 2004; Premiul pentru poezie la Concursul Național de Literatură „Lirismograf”, Sibiu, 2004; Locul I, Concursul Național de Creație Studențească, Timișoara, 2005; Locul I, Concursul Național de Poezie „Traian Demetrescu”, Craiova, 2005; premiul revistei „Luceafărul”, Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi”, 2006. La Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” primește Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga” (2005), Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga”, premiul revistei „Vatra” și premiul revistei „Discobolul” (2006).

Dintre cărțile tipărite:

Prezent în numeroase antologii de poezie, în diverse reviste literare și culturale, cu poezie, proză, articole, recenzii, eseuri.

Din anul 2022 este membru al Asociației Creatorilor de Ficțiune, filiala Pitești.

Comentarii

comments powered by Disqus
Antiparenting, de ieromonah Savatie Baștovoi
„Fiți copii la răutate, nu și la minte” I Corinteni, 14, 20 Antiparenting este titlul unei cărți recente de antropologie, filosofie, psihologie și educație (apărută în 2017, editura Cathisma, București), cu toată gama de științe subordonate lor, și toate acestea într-un limbaj curat, fără acrobații textuale....

Citește mai mult

Ca o duminică
copilărie ca o duminică cu trup de flori și voce de mamă, iată-te strânsă cu brațele tale de ploaie după gâtul meu, așa cum își poartă trandafirii sufletul de parfum, cum își duce o câmpie poveștile, cum își ține focul lumina. copilărie răsad de rai altoit pe inimă, nici n-aș putea să întreb unde ești când ochii nu văd...

Citește mai mult

De ce se pierd copiii în ecran?
Nu fac parte dintre aceia care aruncă la coș rezultatele cercetărilor tehnologice, pe considerentul că toate țin de „ceva rău”, dar nu mă număr nici printre semenii care au convingerea că omenirea se află într-un stadiu superior de existență datorită inovațiilor din acest domeniu. E cert că în istoria cunoscută nu s-a...

Citește mai mult

Inimi de lut și inimi de ceară
În drum spre spitalul județean, unde mergea de două săptămâni în vizită la bunicul său, Andrei a observat cum, pe cealaltă parte a străzii, o doamnă de o eleganță aparte s-a oprit puțin la marginea trotuarului unde se vedeau câteva flori și, cu mare delicatețe, a ridicat ușor în palma dreaptă cupa unui bujor, ca și...

Citește mai mult

Robi și sclavi
Robert nici nu s-a trezit bine și a început, ca de obicei, să se plângă – că e înnorat, că a întârziat coletul comandat, că n-a ieșit cafeaua cum dorea și multe altele pe care le înșira conștiincios aproape zi de zi, de parcă ar fi oficiat un ritual de exorcizare a grijilor. De fapt, nu făcea decât să își amplifice...

Citește mai mult

Lăcașul cerului
de când am plecat mama își așază noapte de noapte câte-un lucru de-al nostru sub pernă. ea nu poate dormi, nu poate să cadă la pace cu ziua care-a trecut, cu somnul care vine, dacă nu are sub pernă o bluză roșie-a Elenei, fularul Danielei, o cămașă de-a mea. știu că mama ne duce dorul când plecăm, știu că plânge pe...

Citește mai mult

Nobilii
– Spuneți-le să vină aici!, se adresă Ionuț chelnerului care întâmpina un grup de tineri pe care îi vedea intrând pentru prima dată în localul său. – Sănătate, băieți, bine ați venit! Așezați-vă care cum doriți, am rezervat masa asta de câteva ore, pentru că este ceva mai retrasă și putem discuta liniștiți. Dacă cineva...

Citește mai mult

Jertfa lui Constantin Brâncoveanu
și erau în ziua aceea un timp vechi și un timp nou față către față nimic risipind nimic amestecând dar ziua a început să se plece spre seară și-n zale de cenușă cineva a venit la omul acela să-i dea un veșmânt de durere să facă un târg cum se fac uneori pe aici iată altul să fii chip străin de inima ta încrustată cu...

Citește mai mult