În țara cu mănoase lanuri
Restriști și caznă și blestem
Plâng triste păsările'n ramuri
Codrii se frâng și șoapte gem.
Că'n temnița cu ziduri grele
Stă Căpitanul ferecat
În ocna lui printre zăbrele
Nici cer, nici stele nu răzbat.
Refren: Căpitane, Căpitane
Neamul plânge cu amar
Căpitane, Căpitane
Țara mi te cheamă iar.
Au tras la ușe drugi zăvoare
În beci de piatră sub pământ
Cuțit e gerul, lanțul doare
Și pare temnița mormânt.
Stă în nedreaptă, grea osândă
Drag Căpitan de legionari
Vin temnicerii răi la pândă
Și îl cheamă ca pe tâlhari.
Refren: Căpitane, Căpitane
Neamul plânge cu amar
Căpitane, Căpitane
Țara mi te cheamă iar.
Dar, de ce-mi zace'n suferință
Și'n ger Viteazul Căpitan?
Ei pentru sfânta lui credință
Și pentru sfântul lui elan
L'au asvârlit în închisoare
Ca să mi-l frângă chinul greu
- C'a vrut din neam să facă soare
- Din țară, verde curcubeu.
Refren
Ascultă plânsul, Căpitane
Te cheamă dragi legionari.
Din pumnul greu, tu fă ciocane
Și sfarmă zidurile tari.
Cătușa sparge-o, lanțul frânge
Și te înalță șoim în zbor
Și mergi pe veac biruitor.
Refren
Comentarii