Basarabia noastră, cea de totdeauna

Basarabia noastră, cea de totdeauna

Un nou început – mult așteptatul?

Survolarea mirajului european continuă, vrem în UE cu toată tăria, sîntem oferiți sincer și necondiționat binevoitorilor și atotștiutorilor „frați” de la Bruxelles. Perseverența de care dau dovadă „autocrații” conducători ai destinului nostru politic merită remarcată, păcat că în alte domenii „satul arde și baba se piaptănă”.

Europa promite Chișinăului un nou început

Ieri s-a desfășurat reuniunea a XI-a a Consiliului de Cooperare RM-UE. La Bruxelles, delegația RM a fost condusă de premierul Vlad Filat, avându-i alături pe ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, și pe viceministrul de Externe, Natalia Gherman, desemnată negociator-șef din partea Chișinăului a noului Acord de colaborare cu UE.

La reuniune, pentru prima dată în istoria relațiilor RM-UE, a fost adoptată o declarație comună în care sunt susținute eforturile RM și menționate acțiunile în vederea apropierii țării noastre de UE. Printre acestea se numără lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere și, în acest context, determinarea părților de a face pași concreți în vederea creării zonei de liber schimb cuprinzător și aprofundat. De asemenea, părțile și-au declarat intenția de a lansa în anul 2010 dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. Iar declarațiile făcute ieri-seară la conferința de presă comună susținută de Vlad Filat și Frank Belfrage, Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe al Suediei, țară care, până la 1 ianuarie 2010, deține președinția UE, vorbesc despre demararea unei importante și ambițioase etape în colaborarea RM-UE. (Timpul)

Nota din catalogul european

Avînd o coaliție de guvernare atît de pro-europeană, declarația de dragoste fiindu-ne arătată din chiar denumirea ei – Alianța pentru Integrare Europeană, nu putem decît să acceptăm ca ceva firesc aprecierea pozitivă a Consiliului de Cooperare dintre cele 2 state. Apare însă o întrebare la fel de firească și desigur retorică: pozitivă pentru cine?

„Consiliul a apreciat ca pozitiv procesul politic din RM”

„Am obținut ce ne-am dorit: să existe un început, la fel ca și în cazul Serbiei. Obținerea regimului liberalizat de vize depinde de felul în care vom gestiona procesele de la Chișinău. Negocierile noului cadru contractual dintre RM și UE, care va fi un Acord de Asociere, vor fi lansate la 12 ianuarie, din care moment începe și misiunea experților de elaborare a foilor de parcurs”, a declarat Filat după reuniunea Consiliului. „Pentru prima dată constatăm cu satisfacție faptul că organul Consiliului de Cooperare a adoptat o declarație prin care se menționează că acțiunile Guvernului RM sunt pozitive.

De asemenea, a fost semnat un memorandum cu privire la asistența consultativă pentru continuarea procesului de integrare europeană (presupune delegarea de către UE a unui grup de consilieri de rang înalt în instituțiile-cheie ale RM, care vor ajuta autorităților noastre să elaboreze și să implementeze politici sectoriale în domeniul integrării europene - n.r.). Acțiunile concrete deja realizate vin să confirme angajamentul asumat al RM”, a menționat Filat, mulțumind totodată UE pentru deschiderea fără precedent față de RM, inclusiv în ceea ce privește asistența financiară acordată RM de Bruxelles.

„Sunt încântat să anunț că UE și RM se vor angaja într-un Acord de asociere, care va fi ambițios și va contribui la integrarea economică și politică a RM în UE”, a declarat, la rândul său, președintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. El a apreciat eforturile pe care noua conducere de la Chișinău le face întru asigurarea drepturilor omului, dar și deschiderea acesteia către Parteneriatul Estic (politica de vecinătate a UE, privită cu scepticism de fosta guvernare comunistă - n.r.). „Consiliul a apreciat ca pozitiv procesul politic din RM. A fost primul Consiliu de Cooperare cu noul guvern și echipa dlui Filat este angajată pe calea proceselor democratice, fapt apreciat de UE”, a spus Van Rompuy, care însă a amintit, totodată, că pentru viitorul RM este extrem de important angajamentul pro-european și pro-reformist al Guvernului de la Chișinău.

În declarația comună, UE a recunoscut aspirațiile europene ale RM, fapt confirmat, în cadrul conferinței de presă comune, și de Frank Belfrage, Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe al Suediei. „Am adoptat o declarație prin care susținem acțiunile echipei Filat și această declarație marchează un nou punct de plecare în relațiile dintre RM și UE”. Frank Belfrage a declarat că RM se află pe calea reformelor democratice și s-a arătat convins de faptul că echipa condusă de Vlad Filat va face față provocărilor. „RM este vecinul UE și este firesc ca relația UE-RM să se consolideze”, a menționat oficialul suedez. (Timpul)

Homo premierus sapiens

Încălzit în adîncul inimii de Nașterea Domnului (să-i spunem și Noel pentru a-l aduce în extaz pe domnul prim-ministru), bucuros că a mai dat o „dovadă” a democrației prin faptul că într-o țară ortodoxă pe stil vechi Nașterea Domnului se sărbătorește oficial pe 25 decembrie, prim-ministrul ne pune în față într-un interviu arhicunoscutele sale „idei”, „realizări” și „principii”, căpătate evident după un îndelungat proces de acumulare și sintetizare al valorilor „europene” cum ar fi „toleranța”, „libertatea”, „democrația” ș.a., pe care noi micuțul neam de ciobănași le vom învăța de la dumnealui. Cînd ai așa cap, vai de picioare!

Vlad Filat, prim-ministru al Republicii Moldova: „Nu mai avem dreptul să facem un pas înainte și doi înapoi”

- Dle Filat, mă gândeam să încep cu altă întrebare, dar am intrat în guvern și am văzut pe hol niște doamne împodobind bradul de Crăciun și… de ce abia acum?

- Păi, nu sunt eu cel care decide împodobirea bradului. Important e ca în ajunul Crăciunului el să fie împodobit și să stea la locul potrivit. Așa cum e la mine acasă, de altfel, unde bradul demult e pregătit pentru a întâmpina colindătorii. Dar bradul nu e o prioritate în sine. Prioritar am considerat să oferim, în sfârșit, posibilitatea de a serba Crăciunul pe stil nou celor care doresc să serbeze la 25 decembrie. A fost o decizie asumată, chiar dacă știam că poate fi și riscantă. Dar, m-am convins nu o dată - dacă dorești să obții ceva, trebuie să-ți asumi și eventualele riscuri.

- E adevărat, unii reprezentanți ai clerului v-au și criticat pentru această decizie. O mult mai mare parte a societății a salutat-o însă… Dacă pornim de la premisa că guvernarea AIE se va menține la putere cel puțin încă doi-trei ani, putem spera că se va ajunge la oficializarea definitivă a datei de 25 decembrie?

- Indiferent de contextul politic, foarte curând vom fi puși în situația nu doar să ne declarăm aspirațiile europene, ci și să îmbrățișăm valorile europene. Și aici e vorba inclusiv de modul în care abordăm o problemă sau alta, inclusiv de felul în care respectăm libertatea persoanei. Într-o societate modernă, toleranța este condiția indispensabilă pentru o dezvoltare armonioasă. Noi, însă, se pare că doar vorbim de toleranță, de vreme ce o hotărâre atât de inocentă a provocat asemenea reacții.

(…)

- La 25 decembrie, ziua în care va apărea acest interviu, se vor face exact trei luni de la învestirea guvernului pe care îl conduceți. Chiar dacă perioada de grație pentru un executiv e de 100 de zile, vă rog să numiți astăzi trei evenimente care ne-au marcat și v-au marcat în aceste trei luni.

- Nu cred că am beneficiat de „indulgența” celor 100 de zile. Din prima zi am avut parte de o analiză foarte dură, pe care mi-a asigurat-o așa-numita opoziție, dar și unii „amici”… Dar nu cred că trebuie să dimensionăm activitatea unui guvern prin prisma unei anumite perioade de timp, mai ales că trei luni de zile este un termen prea mic pentru multitudinea de probleme cu care se confruntă RM. Însă, pot spune că obiectivele pe care ni le-am propus au fost realizate. Dacă e să identificăm, totuși, trei evenimente pe care le-am trăit nu doar ca premier și ca membru al AIE, ci și ca simplu cetățean, primul ar fi învestirea guvernului. Care n-a fost deloc ușoară, deși, probabil, aparent părea simplă.

Dar acest act a fost precedat de sute de discuții, de compromisuri realizate, pe alocuri, acolo unde era imposibil de găsit loc pentru compromis… Un compromis este și Programul de guvernare, pe care eu mi-l imaginam altfel, recunosc, dar pe care l-am acceptat în varianta în care este pentru că anume în această variantă se regăsesc toate cele patru componente ale AIE. Este un compromis rezonabil, care permite acestui guvern de alianță să existe și mă bucur că l-am găsit. Căci acest guvern este o nouă etapă în dezvoltarea țării noastre. Am redat RM o guvernare liberal-democratică după opt ani de dictatură comunistă și prin activitatea noastră de zi de zi vrem să valorificăm această șansă.

Al doilea eveniment sunt negocierile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Spun asta având în vedere gravitatea situației economice din țară și Bugetul - dacă e posibil să-l numim astfel, la acea etapă - lăsat de comuniști. Eu nu am prea vorbit despre aceasta, dar țara, de facto, se afla în incapacitate de plată. Condițiile cu care a venit FMI au fost și rămân foarte dure, dar sunt extrem de necesare pentru a pune fundamentul unei creșteri economice sănătoase în RM - care, ulterior, să ne ofere acele venituri necesare pentru a rezolva multiplele probleme sociale. Știu, acordul cu FMI a însemnat adoptarea unor măsuri pe alocuri nepopulare.

- Cu care comuniștii au speculat atât în campanie, cât și după alegeri…

- Tocmai asta e diferența dintre noi și comuniști - ei speculează, noi ne asumăm acțiuni, gândindu-ne nu la trecut, ci la viitorul RM și al cetățenilor ei. Aceasta înseamnă să iei decizii asumate, fie și riscante. Înțelegerea pe care am realizat-o cu FMI într-un termen-record a reprezentat startul activității Guvernului în fapt, nu pur calendaristic. Acest acord a transmis un mesaj clar către partenerii noștri de dezvoltare și cei politici, dar și către instituțiile financiare, oferindu-ne astfel posibilitatea de a primi acele surse financiare care ne-au permis să ne îndeplinim angajamentele, ca stat, față de cetățenii noștri.

Din acest acord au rezultat și parametrii care stau la baza Bugetului pentru anul viitor, precedate de un șir de acțiuni pe care ni le-am asumat în cadrul Programului de stabilizare și relansare economică a RM. Desigur, nu totul ne-a reușit. Este vorba, înainte de toate, de faptul că n-am majorat salariile în sfera bugetară, pentru funcționarii publici - dar nu am avut resurse financiare pentru așa ceva. Totodată, am încrederea că, prin acțiuni concrete și printr-o administrare fiscală eficientă, în 2010 vom putea să revenim la această problemă și să asigurăm creșteri de salarii și în această zonă.

- Fiți de acord că, totuși, o eventuală neonorare a angajamentelor privind pensiile și salariile poate știrbi enorm din încrederea ce v-a fost acordată.

- Am majorat salariile profesorilor, aducându-le la nivelul mediu pe economie. A fost o datorie, dacă vreți, și personală față de acești oameni. Dar nu imaginea este scopul nostru suprem. Scopul nostru a fost să asigurăm stabilitatea în actul de guvernare și perspectivă. Și, de ce nu, să demonstrăm că o guvernare liberal-democratică nu este nici pe departe o catastrofă, precum preziceau falșii oracoli. Cred că oamenii deja resimt acest lucru. În ceea ce ține de pensii, pentru 1 aprilie viitor vom veni cu majorări, dar vom merge pe o cu totul altă filozofie - ne vom concentra, în special, pe cei care au cele mai mici pensii, pentru a echilibra situația.

- Și dacă e să ne referim la cel de-al treilea eveniment?

- Acesta a culminat, la 21 decembrie, cu Declarația comună UE-RM, pe care am făcut-o la Bruxelles. E adevărat că aceasta a fost precedată de multe alte, pe alocuri mai puțin vizibile, acțiuni. E vorba de prima mea vizită la Bruxelles împreună cu colegul meu Iurie Leancă, ministrul de Externe; de multiplele vizite întreprinse de dumnealui în capitalele europene, la diferite reuniuni; de activitățile pe care le-am avut în Chișinău cu înalți oficiali europeni, dar și de acțiunile celor care, la nivel tehnic, de experți, au muncit în toată această perioadă. Doar implicarea plenară pe toate aceste dimensiuni ne-a permis ca, luni, să obținem victoria la Bruxelles.

Chiar dacă Declarația e redactată într-un limbaj foarte diplomatic, ea transmite un mesaj clar privind opțiunea noastră europeană. Deja la 12 ianuarie, la Chișinău, va începe negocierea Acordului de Asociere RM-UE. La început de februarie așteptăm prima misiune de evaluare a UE, ca ulterior să pornim mult așteptatul dialog privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. Toate acestea ne spun că avem perspectivă și înțelegere în UE. Urmează să muncim acasă, ca să obținem într-un final acest statut de țară europeană, pe care sunt convins că îl merităm. Mi-a dat mari speranțe și discuția pe care am avut-o cu președintele UE, Herman Van Rompuy, care și-a reiterat, deschis și sincer, angajamentul de a sprijini RM.

- Confirmă asta presupoziția că integrarea europeană a RM este, în definitiv, o chestiune de voință politică a Europei?

- Este o chestiune de voință politică a RM, înainte de toate. Viteza și consistența procesului de integrare depinde de voința și faptele noastre, a celor de la Chișinău. Și atitudinea UE față de noi va depinde în totalitate de consecvența noastră.

- Aș vrea să revenim puțin în septembrie. Aveam pe atunci senzația că ați prefera să fiți altceva, nu premier. Totuși, v-ați asumat riscul și… guvernarea. Cum e să fii premier într-o țară post-comunistă?

- E adevărat că, într-un fel, pe atunci mă gândeam și la funcția de spicher. Dar nu am condiționat - și atunci când spun „eu”, vorbesc de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Am fost în situația în care să cedăm și am cedat, pentru că unitatea celor patru partide din AIE era mai importantă. De fapt, forța noastră e în unitate.

Cum e să fii premier într-o țară post-comunistă și mai ales în RM?.. Nu-mi place să mă tângui și să pun pe umerii altcuiva responsabilitatea pentru eșecurile mele. Dar de această dată o să vă spun că e greu. Această situație, însă, mă motivează și mai tare. Am muncit foarte mult la viața mea, în ultimii ani am luptat foarte mult și în prim-plan au stat angajamentele pe care mi le-am asumat față de oameni, și pe care țin cu tot dinadinsul să le respect. Poate că și vârsta e un element care mă face să-mi păstrez tempoul, căci nu privesc la viață doar sub aspectul zilei de mâine. Sunt abia la 40 de ani… Astăzi, la Comrat, în cadrul festivităților prilejuite de cea de-a 15-a aniversare a UTA „Gagauz-Yeri”, m-am întâlnit cu fostul președinte al Turciei, dl Suleyman Demirel. La 85 de ani, emană o energie extraordinară… Și am înțeles încă o dată: până la urmă, după noi rămân faptele.

- În ce măsură la depășirea acestui „greu” se implică membrii Guvernului?

- Într-o măsură definitorie. Suntem o echipă și succesul sau insuccesul Guvernului derivă din activitatea noastră comună. Bineînțeles, pe unele domenii am putea identifica mai multe reușite, pe altele mai puține, dar rezultatul e al întregii echipe.

- Economia, Justiția, Mass-media… Care sunt cele mai „dureroase” zone?

- Toate sunt dureroase și, mai ales, interdependente. Dacă e să vorbim de obiectivul nostru principal, care este integrarea europeană, aceasta presupune ajustarea RM și a instituțiilor ei la valorile și principiile europene. Și nu poți să ai o economie europeană fără un sistem financiar modern, și nici o justiție europeană fără niște mass-media care să se bucure de libertățile de care se bucură presa în UE. Toate domeniile sunt prioritare și ele trebuie administrate eficient în acest sens. Nu poți să obții un rezultat, dacă te miști haotic. Dacă reformezi un domeniu și-l ignori pe altul, acesta din urmă te trage înapoi. Nu mai avem dreptul să facem un pas înainte și doi înapoi. Și nici să facem declarații europene și administrare… moldovenească.

(…)

- Cum va fi anul 2010?

- Va fi foarte greu, dar, cu certitudine, mult mai bun decât 2009 când, prin chin și jertfe umane chiar, am schimbat un regim autoritar cu unul democratic. Vom munci ca să oferim perspectivă și speranță cetățenilor noștri. Și la sfârșitul lui 2010, chiar dacă vom avea alegeri în toamnă, sunt convins că vom discuta despre mai multe succese, decât nereușite. Le doresc cetățenilor RM să aibă parte de cât mai multe realizări frumoase, ca toți cei dragi să le fie sănătoși și sper că 2009 va fi anul când confrații noștri vor începe să revină acasă. La mulți ani tuturor!

„Aleșii poporului” despre „aleșii sorții” sau serialul ”Afaceri între vechii și noii rechini”

Încercînd o metaforă „subtilă” premierul Republicii Moldova își declară pasiunea pentru stomatologia subacvatică, menționînd că este deranjat de colții „rechinilor” din mediul de afaceri. Salut această atitudine, însă îmi mențin poziția sceptică referitor la rezultatul „amputării dinților lor ascuțiți”, nu de alta dar simt că din prea mare obsesie și studiu îndelungat al acestor specimene sus-numitului prim-ministru au început să-i crească cu o viteză remarcabilă în locul dințișorilor „clean&white” cîteva mii mult mai ascuțiți, proces realizat evident în același spirit „metaforic”, evident generalizat la „gașca europenilor veseli”.

Vlad Filat: Mediul de afaceri mai este încolțit de „marii rechini”

„Sunt mari, cu dinți ascuțiți, plutesc, dar la ora actuală plutesc haotic”, a răspuns premierul Vlad Filat, fiind întrebat în cadrul emisiunii „Bună seara!” dacă a avut vreo convorbire cu „marii rechini”, cei care au preluat și dețin controlul asupra mediului de afaceri din R. Moldova.

Premierul a mai fost întrebat dacă a avut vreo covorbire cu Oleg Voronin sau cu Vladimir Plohotniuc.

„Cel puțin, trebuie să constatăm că acești rechini sunt, și Oleg Voronin, și Plohotniuc, și mai sunt câțiva. Sunt mari, cu dinți ascuțiți, plutesc, dar la ora actuală plutesc foarte haotic, că nu-și găsesc locul. Acești bani reprezintă la ora actuală o rezistență enormă față de ceea ce facem noi. Se încearcă diferite formule. Să nu creadă dânșii că eu nu văd, văd exact ceea ce se întâmplă, unde reacționează. Oamenii doresc să vadă și un rezultat al tuturor afirmațiilor pe care le-am făcut vizavi de faptul că cei care au încălcat legea trebuie să răspundă public, nu pe sub masă, nu la mica înțelegere. Oamenii doresc să înțeleagă de ce anumite procese care țin de mediul de afaceri, de monopolizări nu au finalitate. Acest proces este unul mult prea complicat,  încât să avem efect într-o perioadă atât de scurtă. Avem rezultate și acțiuni care sunt în definitivare. Nu ne dorim însă ca aceste acțiuni să fie privite ca o revanșă. Este important ca legea în RM să fie una care guvernează”, a spus premierul.

În cadrul aceleiași emisiuni, Filat a declarat că nu a ezitat nici o clipă atunci când s-a pus problema să devină premier, să-și asume această responsabilitate, mai ales conștientizând situația dificilă în care se află R. Moldova. (Timpul)

Amețiți de anul alegerilor, pășim în cel nou – al altor alegeri. Democrația în mișcările-i josnice își execută menirea – curăță sufletul de „excedentul” național, îl „eliberează”, îl ridică pe culmile nebănuite ale „omului – unic stăpîn al destinului său” pentru ca apoi să-i dea lovitura de grație – ucigîndu-l. Murdăria materialismului ne este impusă. Uneltele meschine și perfide ale minciunii stau în fruntea țării – cu emfază proclamîndu-și prin discursuri incoerente și ilogice „românitatea” și „dorința de bine absolut”. Mă mir de nepăsarea poporului, care poate fi atît de ușor de înșelat prin aceleași falsuri, de aceleași nulități. A devenit viața un simplu reflex necondiționat, a murit sufletul românesc?

Comentarii

comments powered by Disqus