Traduceri din presa de limbă maghiară din România

Traduceri din presa de limbă maghiară din România

Haromszek, nr. 5846 din 01.12.2009
Sylvester Lajos

1 Decembrie

În timp ce statuia de la Reci, a honvedului decapitat, a fost excavată din curtea muzeului, un cunoscut de-al nostru, istoric și filozof, a făcut și el săpături în domeniul său de activitate, scoțând la lumină din străfundurile istoriei o serie de documente care conțin atât pasaje ce garantează drepturile minorităților cât și o interpretare prin prisma drepturilor internaționale și a celor publice. Documentele fac referire la datele de 1 decembrie 1918 și 9 decembrie 1919, acesta din urmă fiind tratatul semnat la Paris, între Puterile Aliate și România.

Pe cine lovesc ei peste gură?

Documentele de mai jos sunt importante, deoarece în toiul agitațiilor politice mârșave, legate de alegerile prezidențiale din România, dăunătorii români - mai mici și mai mari - le consideră inexistente, trecându-le sub tăcere. În ceea ce privește tematica limbajului public, predomină amestecul isteric al pornirilor tensionate și discursul manipulat, un aspect în acest sens fiind acela dacă actualul președinte de stat a lovit sau nu un copil, în urmă cu cinci ani .

În tot acest răstimp, nu se spune dacă cei doi candidați la prezidențiale dispun sau nu de programe privind minoritățile, ci doar atât că au ridicat biciul cu tricolor împotriva autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc. Există oare, pe lângă asigurarea unor funcții apropiate guvernului, promisiuni - demne de conceptul de la 1 decembrie 1919 de la Alba Iulia - de zăpăcire a maghiarilor transilvăneni, promisiuni care ulterior se dovedesc a fi mincinoase și mârșave?

Nici măcar astfel de promisiuni nu există. Ca să nu mai amintim de acele drepturi cerești prevăzute de tratatul - cu caracter obligatoriu pentru România - adoptat în data de 9 decembrie 1919. Oare Mircea Geoană ne va da pe ușă afară, așa cum a procedat în perioada încheierii alianței politice cu PD-L? Noi de fapt nu percepem ce au făcut ei cu noi.

În final, dacă nu vom fi atenți, important nu va fi copilașul de zece ani lovit peste gură, ci noi vom fi cei care vom păți acest lucru. Să ne trezim măcar în ultimul moment și să ne facem auzit glasul, nu numai pentru ciolanul cu funcții aruncat în fața noastră, ci și pentru revendicările noastre reale.

Petiția de la Alba Iulia

Ca principii fundamentale ale întemeierii noului stat român, Adunarea națională proclamă următoarele: 1. Libertate națională deplină tuturor popoarelor conviețuitoare. Fiecare individ va beneficia de utilizarea propriei sale limbi în domeniul învățământului, administrației publice și justiției. Fiecare popor va primi, potrivit procentului numeric pe care îl reprezintă, drept de reprezentanță în legislativul și la guvernarea țării. 2. Legitimițăți egale și libertate confesională deplină tuturor confesiunilor țării. (1 decembrie 1918)

Tratatul de la Paris privind minoritățile

Paragraful 11 al Tratatului de la Paris privind Minoritățile, încheiat la 9 decembrie 1919 între Puterile Aliate și România, cuprinde următoarea prevedere: România contribuie la autorizarea dreptului membrilor colectivităților de secui și sași din Transilvania de a dispune, sub supravegherea Statului Român, în probleme confesionale și educaționale, respectiv de autoguvernări locale. Potrivit paragrafului 45 al Tratatului (Dictatului) de Pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, teritoriile situate în afara granițelor stabilite pentru Ungaria în paragraful 27, sunt recunoscute de prezentul Tratat ca aparținând României.

Tratatul de Pace de la Paris, din 9 decembrie 1919, încheiat între Puterile Aliate și România, a fost semnat din partea României de generalul Constantin Coandă, fost premier.

Haromszek, nr. 5847 din 02.12.2009
Demeter J.Ildiko

Provocare de extremă dreapta la Sfântu Gheorghe

În pofida tuturor promisiunilor poliției, spiritele au fost tulburate ieri, la Sfântu Gheorghe: organizația Noua Dreaptă, care grupează tineri români extremiști, a mărșăluit provocator și vociferând prin centrul orașului și, deși populația s-a ferit cu înțelepciune din calea ei, Mișcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) a ridicat mănușa și a organizat un fel de contrademonstrație.

Între cele două tabere s-au postat două cordoane de jandarmi. La un moment dat, și-au făcut apariția și trupele de intervenție însă nu a fost nevoie să intervină, cele două tabere mulțumindu-se cu vociferările reciproce. Membrii Noi Drepte - aproximativ 150 - sosiseră înainte de masă, cu mai multe autobuze și autoturisme și au fost direcționați de jandarmi direct către parc. Între biserica unitariană și cea catolică s-au organizat pe rânduri. Își fluturau drapelul verde cu cruce celtică, dar și tricolorul românesc și hărți ale României Mari, scandau lozinci și cântau, îndreptându-se către biserica ortodoxă.

Au mărșăluit pe trotuar, însă nu chiar ca niște vizitatori civili ai orașului. Strigau texte de genul: „Pământul Secuiesc - pământ românesc, trebuie unitate națională, noi suntem români, Harghita și Covasna sunt părți ale României”. La mică distanță de ei, în parc, aproximativ 20 de tineri maghiari încercau să-i huiduiască și deși era clar că cei vizați nu înțelegeau, s-a scandat de mai multe ori „Să piară Trianonul”. Pentru câteva momente, tinerii români îmbrăcați fals elegant, cu cravată roș-galben-albastră și tinerii maghiari cu pantaloni de camuflaj și bocanci, aflați fiecare pe câte un trotuar în fața Casei cu Arcade, s-au privit ochi în ochi și au făcut declarații presei: unii au spus că au dreptul cetățenesc de a sărbători oriunde și că aceasta nu este o acțiune politică ci una națională, pentru susținerea românilor asupriți și a secuilor maghiarizați, iar ceilalți, că extremiștii nu au ce căuta aici, că au venit doar pentru a provoca și a jigni și că ar fi mai bine să-și consume energia pentru a-și dezvolta mediul lor mai restrâns, deoarece maghiarii nu merg acolo să facă ordine. Oaspeții neinvitați, apreciați de către politicienii români și maghiari și de către autorități ca fiind nedoriți aici, au intrat apoi în biserică, iar după ce au ieșit, au încercat din nou să vocifereze pentru a acoperi glasul tinerilor secui, puțini la număr. S-au postat apoi în spatele masei de aproximativ 300 de persoane care sărbătoreau, pornind - scandând, cântând și fluturând un drapel de 10 metri - către statuia lui Mihai Viteazul. În acest răstimp, tinerii maghiari au intonat, în fața statuii pașoptiste, imnul secuiesc. Cetățenii pașnici participanți la festivități erau conduși de preoți ortodocși. În piață defilau câțiva călăreți îmbrăcați în costume populare și mai multe formațiuni militare. A luat cuvântul prefectul Codrin Munteanu, care a evocat evenimentele unirii de la 1918 și a făcut referire la drepturile minorităților, promise la adunarea de la Alba Iulia. În opinia sa, România a îndeplinit cu măreție promisiunile făcute atunci, stabilind astfel în Europa unul din cele mai înalte etaloane, modelul din țară fiind considerat un exemplu. Consilierul orășenesc Rodica Pârvan a dat apoi citire unui text foarte bombastic despre însemnătatea marii uniri. Au depus apoi coroane aproximativ 50 de instituții și oficii, partide și organizații civile și chiar și formațiile populare care au evoluat. Pe lângă simpatizanții Noii Drepte, sosiți din mai multe județe, au fost și delegații din Buzău, Sibiu, Brașov și Suceava. Cu excepția subprefectului Gyrogy Ervin nu era nici un conducător maghiar de instituție. Pe la mijlocul manifestării, tinerii patrioți români au plecat relativ în liniște, însoțiți de jandarmi, iar spectatorii au așteptat să se încheie programul folcloric . După două ore, doar câteva stegulețe de hârtie aruncate mai semnalau că centrul județului Trei Scaune nu a trăit o zi obișnuită la data de 1 decembrie 2009.

Haromszek, nr. 5847 din 02.12.2009
Gazda Jozsef

Promisiuni neonorate/Gânduri de 1 decembrie

Întâi decembrie… Sărbătoare mare! Sărbătoare națională! Sărbătoarea nașterii României Mari. Ziua procreării copilului. Sau cum mai este pomenită altfel: Alba Iulia. Sau mai pe larg: marea adunare de la Alba Iulia, sau și în alt fel: adunarea națională de la Alba Iulia. Da, adunare națională. Adunarea națională a românilor transilvăneni. La care s-au strâns 1.228 de oameni din toate colțurile Transilvaniei, cu ajutor din partea statului ungar (Jaszi l-a liniștit pe Maniu, care urma să plece la Budapesta la finele lunii: guvernul ungar nu va împiedica organizarea unei adunări naționale, dimpotrivă, MAV a alocat, la ordin de sus, trenuri separate pentru românii care se vor deplasa la adunarea de la Alba Iulia, de la 1 decembrie, în felul acesta, referendumul va putea fi, probabil, evitat), și unde a fost proclamată unirea Transilvaniei cu țara-corn de până atunci, în limbaj popular, cu Regatul. (Tot în paranteză fie spus: la 22 decembrie a avut loc la Cluj o contra-mare adunare, la care s-a încercat exprimarea dreptului valabil, și pentru maghiari, la autodeterminare - în interiorul Ungariei unitare și neciuntite, revendicăm egalitate deplină în drepturi, libertate și autoguvernare pentru toate națiunile de aici -, căreia forța armată română opresivă i s-a opus cu vehemență. Organizatorul marii adunări - la care au participat 40.000 de oameni, printre care și șvabi și români din Banat, care votaseră pentru rămânerea lângă Ungaria -, Apathy Istvan a fost și el condamnat la moarte, deși ulterior sentința nu a fost dusă la îndeplinire.)

Revenind la Alba Iulia, la data de 1 decembrie, în această zi s-au prefigurat lucruri istorice. Va lua naștere statul român, Mare, unitar, statul național, în care vom fi și noi, maghiarii din Transilvania, din Regat. Așa, fără nume, neobservați, la foc de veghe. Tolerați ceva timp. Pentru că încă de pe atunci eram o națiune vinovată, căreia, drept pedeapsă, a trebuit să îi fie ciopârțiță țara, patria noastră veche de mai bine de 1.000 de ani, cea mai veche țară din Europa.

Și pentru ce?

Există legende. Antanta i-a promis-o României în schimbul atacării, la 1916, fără nici o declarație de război, a monarhiei până atunci aliate. Așadar târguiala s-a făcut. Dar a existat și un alt motiv. Să-i spunem și acestuia pe nume. Românii nu se simțeau bine sub domnie ungară. Domnia austriacă au acceptat-o cum au acceptat-o . Ura sălășluia în sufletele lor (Românii evaluau istoria popoarelor transilvănene prin prisma unor puncte de vedere exclusiv naționale românești. În această viziune, poporul român transilvănean apărea ca unul care, în pofida originii sale nobile, gâfâia sub oprimarea maghiarilor barbari, iar împotriva tiraniei acestora, poporul român a protestat în permanență prin revolte naționale).

Ce am făcut să merităm toate acestea? Viziunea Sfântului Ștefan - respectă-i pe străini deoarece ei sunt giuvaerele coroanei tale - este un fapt istoric. Tot un fapt istoric este și acela că adunarea națională de la Turda a fost prima - din lume - care a proclamat, la 1568, legea libertății conștiinței. Iar această lege le-a asigurat drepturi egale bisericilor greco-catolică și ortodoxă.

Ură! Doar ură! Când s-a stabilit la Alba Iulia Libertate națională deplină pentru popoarele conlocuitoare. Fiecare popor are dreptul la educație și guvernare în propria-i limbă, la administrație proprie, la indivizi aleși din propriile-i rânduri (punctul II al Rezoluției), e de mirare că toate au rămas doar pe hârtie? Contravin modului românesc de gândire, concepției românești. Și în Transilvania este validat următorul principiu: Pentru copiii cetățenilor români, este posibil exclusiv învățământul în limba română. Deși au trecut 91 de ani, încă mai avem școli iar principiul este și azi principiu. Iar promisiunea cu fiecare popor are dreptul la educație și guvernare în propria-i limbă, la administrație proprie, la indivizi aleși din propriile-i rânduri, a rămas doar o promisiune. Președintele Băsescu a spus la Budapesta: Niciodată! Niciodată nu va avea maghiarimea din România autonomie, cu alte cuvinte: niciodată nu vor respecta această promisiune făcută la Alba Iulia. Cel puțin așa gândește primul om - în aceste momente - al țării. Și la fel gândesc și cei care se vor afla la putere. Să se dea drepturi? Pentru ce?

Au trecut 91 de ani de la acel 1 decembrie. Groaznice vremuri! Și de atunci, mergem tot înapoi. Pentru că mai degrabă ne îndepărtăm decât să ne apropiem de îndeplinirea celor hotărâte pe atunci de crema românimii transilvănene. Deși vremurile au avansat! Iar spiritul care a caracterizat Monarhia Austro-Ungară tot va trebui să triumfe mai devreme sau mai târziu, pentru că era un spirit mai înalt, mai drept și mai uman. Însă pentru ca el să triumfe, depinde de noi, de lupta noastră. În lupta noastră am putea lua ca exemplu lupta de odinioară a românilor transilvăneni. Nici ei nu au primit gratis Transilvania. Nici ei nu au primit gratis România Mare. Au luptat pentru ele.

Haromszek, nr. 5858 din 15.12.2009
Farkas Reka

Vor prefect maghiar

În cazul asumării unui rol la guvernare, UDMR și-ar dori un prefect maghiar în Trei Scaune și o reprezentare maghiară mai bună decât în urmă cu un an în conducerea instituțiilor județene - a declarat președintele filialei județene a UDMR, Tamas Sandor. Duminică, UDMR și PD-L au negociat din nou la București, însă deocamdată nu au ajuns la acest nivel.

Ca prim pas, vor purta discuții pe marginea componenței guvernului, după care vor vorbi și despre prefecții și conducătorii maghiari de instituții. În județul Covasna, insistă asupra numirii unui prefect maghiar și ar dori ca în cazul conducătorilor de instituții să fie validat principiul proporționalității etnice (75% maghiari, 25% români), un obiectiv de perspectivă fiind ca acest lucru să fie prevăzut și de o lege, cum se întâmplă în Tirolul de Sud. Le este clar că acest lucru nu este posibil imediat, însă și-ar dori să obțină un procent ceva mai bun decât a fost cel de anul trecut, înainte de destituirea conducătorilor maghiari de instituții.

Tamas Sandor a mai declarat că joi a fost prezent la București, la consfătuirea consultativă a președinților teritoriali, în cadrul cărora au fost formulate propuneri. Președinții teritoriali au definit reorganizarea regională corespunzătoare, accelerarea descentralizării și modificarea legii învățământului drept cele mai clare și mai imporante condiții ale participării la guvernare.

Szekely Ujsag, nr. 48 din 04-10.12.2009
Kadar Edit

Ședința de bilanț a Ordinului Istoric al Vitejilor

Statul-major din Transilvania al Ordinului Istoric al Vitejilor, înființat de Horthy Miklos, și-a convocat la Miercurea Ciuc ședința de bilanț din acest an. La întrunire au fost prezenți viteazul Hunyadi Laszlo - căpitanul căpităniei Ordinului Istoric al Vitejilor, viteazul Lazar Elemer - căpitan de stat major, viteazul Kocsis Laszlo - căpitan de stat major, conducătorii scaunelor transilvănene .

Ședința a fost deschisă de v. Lazar Elemer, căpitan de stat major pe țară. Acesta a prezentat evenimentele din 2009 și planurile pentru 2010. Conducătorul Ordinului a atras atenția asupra îndeplinirii misiunii asumate în interesul națiunii, al secuimii. Ordinul trebuie să se afle în slujba progresului maghiarimii, protecției tradițiilor maghiare, respectiv restabilirii conștiinței morale . Noi trebuie să creăm o imagine pozitivă de viitor, a subliniat v. Lazar Elemer.

Au urmat raporturile de bilanț prezentate de conducătorii din Scaunul Sepsi, zona Sovata-Ocnele, Scaunul Odorhei, Scaunul Gheorgheni, Scaunul Ciuc,. Scaunul Mureș și Scaunul Brăduț-Micloșoara. V. Benko Emoke, căpitanul Scaunului Brăduț-Micloșoara, a insistat asupra amplasării unui stâlp funerar în memoria lui Kerekes Izsak, erou de baladă. V. Kadar Edit - locotenent - a prezentat drapelul vitejilor din Scaunul Brăduț-Micloșoara.

V. Hunyadi Laszlo a atras atenția asupra valorilor Transilvaniei și a subliniat că își asumă în continuare stimularea respectului de sine al poporului din Transilvania.

În opinia viteazului Kocsis Laszlo - căpitan de stat major din Transilvania de Nord, Ordinul Istoric al Vitejilor reprezintă pulsul națiunii, atât ordinul, cât și întreaga națiune trebuie să se supună unei schimbări morale.

V. Lazar Elemer a pomenit despre proiectul porții secuiești ce urmează a fi amplasată în localitatea ungară Kenderes. Poarta e sculptată de meșterii secui din Bazinul Baraolt, din respect față de guvernatorul Horthy Miklos. Amplasarea porții secuiești se află sub patronatul Ordinului Istoric al Vitejilor. Acțiunea a fost susținută și de Asociația Horthy Miklos, Uniunea Marinarilor și Autoguvernarea din Kenderes.

Comentarii

comments powered by Disqus