Basarabia noastră, cea de totdeauna

Basarabia noastră, cea de totdeauna

Curtea Constituțională, în urma recursului comuniștilor, a declarat legală alegerea lui M. Ghimpu în funcția de președinte al Parlamentului, deci implicit și în cea de președinte interimar al țării. Elogiile nu mai contenesc, peste noapte acest ghimpe e făcut salvatorul națiunii de către presa „națională”. Voi reproduce un articol cu un titlu cel puțin penibil – „Mihai cel Ghimpu” (lipsea calificativul de Sfînt), oare a ajuns peste noapte acest nătăfleață să fie înălțat pe același piedestal, fie el și imaginar sau în glumă, ca și cel pe care stau Ștefan cel Mare sau Mircea cel Bătrîn? În același articol se afirmă că este primul om politic aflat în postura de președinte ce și-a declarat identitatea românească. Nu știu care e legătura între globalizarea europeană și românitate, între setea de putere și jertfa pentru Neam? Iar între a declara că sînt român și trăirea faptului în sine e o distanță la fel de mare ca între M. Ghimpu și Ștefan cel Mare.

Mihai cel Ghimpu

Biografia neromanțată a spicherului Parlamentului Republicii Moldova

Mihai Ghimpu, președintele Parlamentului, provine dintr-o familie de intelectuali, fiind fratele mai mic al poetului Simion Ghimpu și al deținutului politic din perioada sovietică – Gheorghe Ghimpu. A luptat pentru cauza românească și este unul dintre semnatarii Declarației de Independență a R. Moldova. A fost unul din fruntașii Frontului Popular din Moldova, deputat în parlament, președinte de partid, președinte al Consiliului municipal Chișinău, iar la ora actuală ocupă funcțiile de spicher și de președinte interimar al Republicii Moldova. Este primul om politic din R. Moldova, aflat în cel mai înalt post, care și-a declarat franc identitatea românească.

Odată ajunși la locul de baștină a lui Mihai Ghimpu, satul Colonița din preajma Chișinăului, întrezărim o casă albă în desișul verde al copacilor și al viei, împrejmuită de un gard verde. O femeie vopsește poarta, iar în ogradă doi muncitori lucrează la sistemul de canalizare. „De când i-a decedat mama în anul 2003, tatăl a murit mai înainte, în 1980, nu locuiește nimeni aici”, spune Cristea Negură. „Cel mai des vine soțul Valentinei (sora lui Mihai Ghimpu și mama lui Dorin Chirtoacă), care urmărește cum decurg lucrările de reparație”, spune femeia din curte. „Cred că va veni degrabă și Mihai Ghimpu, căci strugurii îl așteaptă ca să fie culeși”, continuă femeia și își vede mai departe de lucru.

Tatăl spicherului a fost învățător la primare

Președintele Parlamentului provine dintr-o familie de intelectuali, spun vecinii spicherului. S-a născut pe 19 noiembrie 1951, în familia lui Tudor Ghimpu și a Irinei (a lui Haralambie Ursu) Ghimpu, una din cele mai cunoscute din sat. „Din cei peste trei mii de locuitori ai Coloniței, circa 100 de persoane poartă numele Ghimpu, majoritatea fiind rude”, spune Claudia Oleacu, secretar la primăria din Colonița. Este mezinul familiei, părinții mai având trei băieți (Visarion, Gheorghe, Simion) și o fată (Valentina).

„Tatăl lui Mihai Ghimpu, badea Fedea (cum i se spunea în sat), a fost învățător de clasele primare”, spune mătușa Caterina, consăteancă. „Dar nu a fost mult timp învățător, căci nu avea studii pedagogice, doar șapte clase terminate la români, din acest motiv a fost dat afară și a lucrat restul vieții în colhoz”, spune Zinaida Ghimpu, o fostă colegă de clasă cu Mihai Ghimpu.

Mamei îi plăcea să compună poezii

„Irina lui Haralambie Ursu a lucrat și ea toată viața în colhoz”, susține Fima Ciubotaru, vecină a spicherului. „Era o persoană vorbăreață, îi plăcea să compună poezii, iar când a îmbătrânit și nu se mai putea deplasa, făcea glume pe seama ei: „De la prag și până-n poartă / Asta-i toată plimbarea noastră”, spune Fima Ciubotaru. „Îmi pare rău că nu am scris aceste poezii într-un carnet căci erau interesante”, conchide femeia. Sătenii își mai aduc aminte de mama lui Mihăiță (așa îl alintă soția, diminutiv preluat apoi de toate rudele) ca de o femeie liniștită, dar severă cu copiii. „A reușit să îi dea pe toți cei cinci copii la studii, iar acum aceștia sunt așezați pe la casele lor”, subliniază Zinaida Ghimpu.

„Măi Ghimpule, ce înghimpi așa?”

La școală Mihai Ghimpu a fost un elev năzbâtios. „A fost un copil normal, ca ceilalți, făcea șotii, se fugărea după fete, le trăgea de cosițe, dar era și activ, nu a fost primul în clasă, dar nici la coadă”, susține Olga Ţoi, profesoară de istorie la Liceul „Gheorghe Ghimpu” (ce poartă numele fratelui disident antisovietic al președintelui RM) din Colonița. Alta este opinia Anei Motânga, profesoară de limba și literatura română, care susține că nu era deloc fruntea clasei. „Eu îmi aduc aminte de alți copii, care au participat la olimpiade și au luat locuri premiante, Mihai Ghimpu nu excela la învățătură și nici nu se implica în manifestările organizate în școală”, spune Ana Motângă.

Foștii colegi și prieteni ai spicherului amintesc faptul că era un băiat zglobiu. Parascovia Capsanun, colegă de clasă cu Mihai Ghimpu, spune că era un copil stăruitor, zburdalnic, năzbâtios. „Noi îl tachinam „Ghimposul” sau îi spuneam: „Măi Ghimpule, ce înghimpi așa?”, își amintește doamna Capsanun.

„Îmi doream să fiu medic, ca să-mi lecuiesc mama bolnavă”

Mihai Ghimpu visa în copilărie să devină medic ca să-și lecuiască mama mereu bolnavă. După școala din localitate a urmat studiile la Școala nr. 1 din Chișinău (în prezent, Liceul „Gheorghe Asachi” - n. r.). Dar, la finisarea liceului, s-au schimbat prioritățile, de astă dată intenționa să se facă actor. „Fratele m-a convins să dau în altă parte, pentru că actoria nu are o piață mare unde să mă dezvolt”, spune Mihai Ghimpu într-un interviu.

„Cum se obișnuia pe timpul Uniunii Sovietice, băieții erau luați la armată, nici Ghimposul nostru nu a scăpat de aceasta”, susține Ion Ghimp, prieten din copilărie. Potrivit lui, în anul 1972, după ce și-a încheiat serviciul militar, Mihăiță s-a angajat ca lucrător simplu la Uzina de Frigidere din Chișinău. Devine student al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Drept în 1974. „Până în 1980, a fost la USM, la secția frecvență redusă și lucra ca depanator gaze la o uzină din Chișinău”, își amintește Ion Ghimp.

După finisarea studiilor, s-a angajat în calitate de jurist la mai multe companii, în paralel lucra ca asesor popular (ajutor al judecătorului – n.r.). „Tot în acea perioadă, în baza dispoziției Comisiei Executive, acesta a fost și judecător, pentru perioadele de timp care era solicitat”, spune Ion Timofei, judecător la Judecătoria sectorului Râșcani. „Ce îmi aduc eu aminte de Mihai Ghimpu este că e un om ce prețuiește dreptatea, lua în mod obiectiv toate deciziile, atunci când era judecător”, continuă Timofei.

A luptat pentru cauza românească din 1981

În politică a început a se implica din anul 1981, când, după cum mărturisește chiar domnia sa într-un interviu, a început lupta pentru cauza românească. A participat, împreună cu fratele mai mare, Gheorghe Ghimpu, la Mișcarea de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ‘80. „A fost printre cei care au inițiat Mișcarea Democratică, a votat actul de independență și a pus bazele Frontului Popular din Moldova (FPM)”, își amintește fostul coleg de formațiune, Valeriu Matei. „Am remarcat fermitatea și hotărârea lui cât privește valorile democratice și naționale și cred că alegerea lui în funcția de spicher este de bun augur pentru mersul de mai departe atât al Coaliției pentru Integrare Europeană, cât și al societății din Republica Moldova”, susține Matei.

Fratele lui Mihai Ghimpu, Gheorghe, a fost o persoană care, în plin comunism, a luptat deschis împotriva regimului totalitar sovietic și a suferit, fiind deținut între 1972 și 1978 în lagărele de concentrare din Siberia pentru convingerile sale politice, a arborat primul tricolor pe clădirea parlamentului, astăzi clădirea președinției, iar la 13 noiembrie 2000 a decedat în urma unui accident, circumstanțele căruia au rămas neelucidate.

Un alt frate al spicherului care s-a făcut remarcat este poetul Simion Ghimpu. În fiecare an, pe data de 1 septembrie, în școlile din republică se desfășoară careuri în cadrul cărora se difuzează cântecul interpretat de Ion Suruceanu „Iubiți învățători”, versurile fiind semnate de Simion Ghimpu. Acesta mai este autorul cunoscutelor șlagăre „Numai tu”, „Ce rost are?”, „Amor, amor”, „Lacrimă”, „Casa noastră”, iar de curând a lansat romanul „Pe muchie de cuțit”.

În anul 1990, ca reprezentant al FPM, Ghimpu a fost ales în Parlament, pentru ca în 1993 acesta să părăsească formațiunea. La alegerile parlamentare din 1994, Mihai Ghimpu accede în Parlament pe listele Blocului Țăranilor și Intelectualilor. Din 1997, Mihai Ghimpu a condus Partidul Reformelor, formațiune creată în 1993 de Anatol Șalaru, actual deputat liberal.

Ghimpul pariază cu Ghimp

Ca lider al Partidului Reformei, Mihai Ghimpu a participat la alegerile din 1998. În campania electorală din anul respectiv, în timpul unei întruniri cu alegătorii din satul Ruseștii Noi, raionul Ialoveni, Ghimpu a pariat cu un locuitor din sat, Ioachim Ghimp, că Partidul Comuniștilor nu va accede în parlament. „Pariez cu mata la un butoi cu vin, de la mama, care are cotă și face în fiecare an cabernet, un vin foarte bun, că PCRM nu va fi în următorul legislativ”, a spus Mihai Ghimpu, în cadrul întrunirii respective. „Pariul a fost câștigat de către Mihai Ghimpu, iar el nu a cerut de la mine nimic”, spune Ioachim Ghimp.

În acel an, Partidul Reformelor nu a trecut pragul electoral, iar în anul 2001 partidul nu a participat la alegeri, după cum a declarat însuși președintele parlamentului, pentru a nu asigura voturi Partidului Comuniștilor. În anul 2005, formațiunea își schimbă numele, devenind Partidul Liberal, iar la alegerile locale din 2007 îl înaintează pentru funcția pe primar al capitalei pe nepotul său, Dorin Chirtoacă, care devine cel mai tânăr primar al Chișinăului și din Europa. În urma rezultatelor obținute de Partidul Liberal în cadrul alegerilor municipale, Mihai Ghimpu a fost ales președinte al Consiliului Municipal Chișinău, funcție exercitată până în 2008.

În cadrul alegerilor parlamentare din 2009, Partidul Liberal se situează pe locul doi, urmat fiind de Partidul Liberal Democrat din Moldova și Alianța „Moldova Noastră”. În urma alegerile anticipate din vara anului curent, în care partidele democratice acumulează mai multe voturi decât Partidul Comuniștilor, Mihai Ghimpu devine președinte al Parlamentului R. Moldova și exercită interimatul funcției de președinte al țării, fiind ales cu votul a 53 de deputați din Alianța pentru Integrare Europeană. Contestată de către comuniști, validată de către Curtea Constituțională, alegerea lui Ghimpu ca spicher nu pare să fie totuși o surpriză pentru analiștii politici. „Era și normal ca la această funcție să fie înaintat unul din cei patru lideri ai AIE”, susține Petru Bogatu, analist politic.

A acordat ajutoare bisericii și școlii

Deși au părerile împărțite, majoritatea locuitorilor din Colonița consideră că alegerea lui Ghimpu în funcția de președinte al Parlamentului este pe merit și că va face față noii provocări. Aceasta o demonstrează rezultatele obținute în campaniile electorale. „Din cele 1.680 de persoane înscrise în listele electorale, de la alegerile din 29 iulie, 905 persoane au votat pentru Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu”, spune Claudia Oleacu, secretar în cadrul primăriei Colonița. În același timp, speră că îi va ajuta în continuare, așa cum a făcut-o până acum. „A cumpărat o icoană pentru biserica din sat, a pus termopane la școală, a dat ajutor pentru ca să fie tras sistemul de canalizare la Ciocana (parte a satului)”, enumeră Fima Ciubotaru, locuitoare din Colonița. Ana Zaporojan, directorul Liceului „Gheorghe Ghimpu” din localitate, spune că de fiecare dată când a avut nevoie de ajutor acesta a venit din partea lui Mihai Ghimpu, nu ca persoană publică, ci ca simplu cetățean.

„A cumpărat lustre în sala de festivități, de fiecare dată când am avut nevoie ne-a ajutat financiar”, spune Ana Zaporojan, directoarea liceului.

„Sunt liberal, îmi place libertatea”

Alegerea lui Ghimpu în calitate de președinte al Parlamentului și al țării îi aduce și unele inconveniente. Astfel, acesta „trebuie” să beneficieze de Mercedes-ul Serviciului pază de stat și de gardă de corp. Noul președinte al Parlamentului s-a arătat surprins când, după prima ședință a Legislativului, s-au prezentat reprezentanții serviciului de pază, spunând că sunt la ordinele lui, iar spicherul susține că nu este tentat să se bucure din plin de beneficiile garantate prin lege. În cadrul unei emisiuni televizate, Mihai Ghimpu a declarat că în weekend folosește exclusiv mașina proprie, iar lângă el rămâne doar un agent de pază. Duminica trecută, a reușit să facă piața neasistat. „Mai vedem cum vom proceda, sunt liberal, îmi place libertatea, dar aceasta este legea”, a declarat Mihai Ghimpu.

Apartamentul în care locuiește spicherul se află lângă sediul PCRM și al unui vecin mult mai important, Vova (bustul lui Vladimir Lenin). „În fiecare dimineață îl salut: Kak дела, Вова? (Cum îți merge, Vova? - n.r. ) și el îmi răspunde că e bine”, spune Ghimpu în cadrul unei emisiuni televizate. […] ( Jurnal de Chișinău)

Așa președinte, așa prim-ministru!

M.Ghimpu și-a luat tainul și urmînd cursul „firesc” al lucrurilor l-a desemnat pe colegul de coaliție V. Filat în funcția de prim-ministru. Aștept cu nerăbdare jocul de cuvinte al presei și referitor la persoana primului-ministru, sugerez o comparație între Filat – Pilat.

Săptămâna viitoare vom avea un nou guvern

Joi, președintele interimar al R. Moldova, președintele parlamentului Mihai Ghimpu, a semnat decretul de numire a lui Vlad Filat în funcția de prim-ministru. Vineri, Filat urmează să prezinte în legislativ un discurs, iar la începutul săptămânii viitoare să vină cu echipa și programul de guvernare. Potrivit lui Filat și Ghimpu, săptămâna viitoare ar putea fi învestit și noul executiv, în cadrul unei ședințe speciale a parlamentului. Tot joi, șeful interimar al statului a semnat decretul de suspendare a hotărârii de guvern din 8 aprilie a.c. prin care a fost introdus regimul de vize pentru cetățenii României. Documentul intră în vigoare de vineri.

Joi-dimineață, Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv sesizării parlamentului prin care se constata vacanța funcției de președinte al RM și numirea lui Mihai Ghimpu președinte interimar. Astfel, hotărârea parlamentului prin care a fost numit Ghimpu președinte interimar, din 11 septembrie, este legală. Conform deciziei CC, „demisia lui V. Voronin poate fi calificată drept circumstanță voluntară și subiectivă, apărută ca urmare a inițierii proprii”.

Guvernul va fi restructurat

Tot joi, parlamentul a votat, în primă lectură, restructurarea guvernului și a luat act de demisia guvernului Greceanâi 2. Apropo, nici de data acesta fostul premier nu a venit să-și prezinte demisia în fața deputaților. Potrivit lui Ghimpu, întrucât Zinaida Greceanâi a ales mandatul de deputat, iar în locul ei prim-ministru interimar a fost numit Vitalie Pârlog, era cazul ca cel din urmă să vină în plenul parlamentului. „Refuzul de a veni în parlament este o sfidare a organului legislativ și vine în contradicție flagrantă cu bunul-simț”, a spus Mihai Godea, deputat PLDM. „Înseamnă că nu respectați statul, Constituția, nici pe cetățenii care v-au votat”, le-a spus și Mihai Ghimpu comuniștilor.

Conform proiectului de modificare a guvernului, executivul va avea 16 ministere, ca și guvernul precedent, dar numai opt agenții guvernamentale, în loc de 13, câte sunt acum. Vor fi desființate două ministere - Ministerul Administrației Publice Locale și Ministerul Reintegrării. Funcțiile primului minister vor fi preluate de Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale, iar ale celui de-al doilea - de un Birou național, care va face parte din Cancelaria Guvernului, și va fi condus de un viceprim-ministru pe problemele reintegrării țării. Ceilalți doi viceprim-miniștri se vor ocupa de segmentele sociale și, respectiv, economice. De asemenea, vor fi înființate Ministerul Tineretului, Sportului și Turismului și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Potrivit lui Ion Pleșca, președintele Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Serviciul Vamal va fi trecut în subordinea Ministerului Finanțelor, Camera de Licențiere - în subordinea Ministerului Economiei, Agenția „Apele Moldovei” - la Ministerul Mediului, iar Agenția „Moldova-Vin” - la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Aparatul Guvernului va fi restructurat în Cancelaria de Stat a Guvernului, care va fi condusă de un ministru de stat. Celelalte opt agenții, care vor rămâne guvernamentale, sunt: Biroul Național de Statistică, Agenția Relații Funciare și Cadastru, Biroul Relații Interetnice, Serviciul Grăniceri, Agenția „Moldsilva”, Agenția Rezerve Materiale, Agenția Proprietăți Publice și Centrul pentru Combaterea Infracțiunilor Economice și Corupției.

Un viceprim-ministru va fi responsabil de reintegrarea RM

Comuniștii au criticat restructurarea guvernului. Unele remarci au vizat desființarea Ministerului Reintegrării, ca pe „un semn că noua guvernare nu dorește rezolvarea conflictului transnistrean”. „Dragi colegi, trebuia să fiți atenți. Această problemă se plasează pe o treaptă superioară, întrucât viceprim-ministrul responsabil de acest domeniu va putea da indicații oricărui ministru. Ce a făcut vechiul minister? Nu a promovat niciun proiect de lege. Noua guvernare vine cu o viziune principial diferită”, a declarat Alexandru Tănase, deputat PLDM. „Ce ați făcut, dle Voronin, în cei opt ani? Zilele trecute, ați declarat că vreți să faceți republică transnistreană în cadrul R. Moldova. Asta înseamnă reintegrarea sau destrămarea RM?”, a întrebat, la rândul său, Dorin Chirtoacă (PL).

Alte critici au vizat desființarea Ministerului Administrației Publice Locale, dar și integrarea Serviciului Vamal în cadrul Ministerului Finanțelor. „Vreți să faceți din Ministerul Finanțelor o structură militară? Să le scoateți epoleții angajaților de la Vamă?”, i-a apostrofat pe deputații din coaliția majoritară deputatul comunist Vadim Mișin. „E firesc să nu fiți de acord cu aceste modificări. Ele vin în contradicție directă cu interesele voastre economice. Mai sperați că veți păstra influența în aceste structuri prin pahoane? Nu va fi așa”, i-a asigurat Vlad Filat pe deputații comuniști. (Timpul)

Clovnul Voronin

Chiar dacă i-a trecut timpul, V. Voronin nu dispare fără să ne facă să zîmbim:

Găinaț pentru Voronin, 2 tone nu îi sînt destule. Vrea 4 tone!

Deși nu mai este președinte, Vladimir Voronin continuă să se comporte ca atare, cel puțin în raport cu foștii săi subalterni. Zilele acestea reprezentanții săi au telefonat la Baza auto a Guvernului solicitând o mașină cu o capacitate de transportare de circa 4 tone. Au fost informați că mașina cu cea mai mare capacitate de transportare e de circa 2 tone. Totuși, ieri reprezentanții săi au venit să se încredințeze la fața locului că nu vor găsi ceea ce căutau. În discuție cu angajații de la baza auto acestora le-a scăpat că au nevoie de o mașină pentru a transporta 4 tone de găinaț de găină de la o întreprindere avicolă, îngrășământul organic fiind destinat peștelui din iazul lui Voronin.

Conform legislației, fostul președinte poate beneficia de un automobil la comandă conform limitei stabilită de Guvern. Atunci când are nevoie de acest serviciu solicitantul trebuie să facă legătura cu directorul garajului Guvernului, pentru a face rezervare din timp. Surse din cadrul Bazei Auto a Aparatului Guvernului ne-au informat că după expirarea mandatului de președinte, foștii președinți ai Republici Moldova, deși beneficiază de acest privilegiu, foarte rar s-au folosit de el. „De aceleași avantaje beneficiază Mircea Snegur și Petru Lucinschi, ei însă foarte rar au apelat la noi. Nu sunt atât de săraci să nu-și poate permite luxul de a merge cu propriul transport”, și-a dat cu părerea sursa noastră.

Conform legislației Vladimir Voronin se va mai bucura încă patru ani de pază de corp plătită din banii contribuabililor, de asistență medicală pe viață și de tratament balneo-sanatorial gratuit o dată pe an. (www.jurnal.md)

A rămas o singură funcție pentru a schimba la 180 de grade direcția politicii și conducerea țării, cea de președinte al țării. Cum R. Moldova e o republică parlamentară – președintele e ales de către parlament, iar aici coaliția nu are suficiente mandate, fiindu-le necesare cel puțin 6 voturi din partea comuniștilor. Se vor împăca lupul, capra și varza?

Glasul Neamului ne cheamă, însă cine îl mai aude, cine mai simte românește? Sigur nu cei din fruntea țării, avizi de putere și lacomi după „banul-rege”, acești stîrvari sfîșie carnea de pe trupul țării. Vom rămîne niște cadavre ambulante așteptînd ca ei să sugă și ultima picătură de suflet românesc din noi sau vom renaște din propria noastră cenușă mai puternici și mai drepți ca niciodată?

Comentarii

comments powered by Disqus