Șeful statului urmează a fi ales la 23 octombrie
Parlamentul urmează să aprobe astăzi, în cadrul ședinței plenare, un proiect de hotărâre prin care se stabilește data de 23 octombrie pentru alegerea președintelui țării.
Potrivit Constituției, în cazul în care a intervenit vacanța funcției de președinte al R. Moldova, alegerile pentru un nou președinte se vor organiza în termen de două luni, de la data când a intervenit vacanța funcției. (Jurnal de Chișinău)
Paradoxal, însă în țara unde conducerea de la vîrf arată atîta admirație UE va avea loc summit-ul CSI. Teatrul politic european va fi schimbat de cel cu adieri nostalgice de soviete:
Medvedev, așteptat la Chișinău
Liderul de la Kremlin se va folosi de reuniunea CSI pentru a lua pulsul noii conduceri proeuropene. Summitul se anunță unul tensionat. Președintele ucrainean, Victor Iușcenko, a cerut o întrevedere bilaterală cu omologul său rus, dar acesta îl ignoră.
Summitul Comunității Statelor Independente (CSI) în timpul căruia Republica Moldova va transmite Rusiei președinția în această organizație, începe astăzi, la Chișinău. Președintele rus Dmitri Medvedev a confirmat participarea la reuniune, însă patru dintre omologii săi - din Kazahstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan - nu vor veni. Ei vor fi reprezentați de premierii sau adjuncții acestora. Gazdele summitului vor fi liderii Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), de curând veniți la putere în Republica Moldova.
Noile autorități pro-europene de la Chișinău și-au dat silința ca toate pregătirile pentru desfășurarea acestei reuniuni la nivel înalt a statelor ex-sovietice, fără țările baltice și Georgia, să se încheie la timp. Premierul Vlad Filat a cerut, săptămâna trecută, în cadrul unei ședințe a Guvernului, ca „summitul să fie organizat la standarde ridicate”, deoarece „este în joc imaginea țării”.
Săptămâna trecută a fost în „inspecție” în capitala moldoveană Serghei Lebedev, președintele Comitetului Executiv al CSI, care a primit asigurări că actuala guvernare a depus eforturi pentru buna desfășurare a reuniunii.
(Jurnal de Chișinău)
Agendă neinteresantă
Agenda summitului va cuprinde 20 de teme de discuții, printre care o reacție comună față de criza financiară mondială, o integrare mai profundă în domeniul umanitar și al securității și pregătirile pentru cea de-a 65-a aniversare a sfârșitului Marelui Război Patriotic din 1941-1945.
Nevoia de reformare a CSI
De aceste subiecte nu s-au arătat interesați cel puțin patru lideri CSI: președinții Kazahstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului. O sursă din cadrul administrației prezidențiale tadjice a declarat presei că „nu există motiv politic pentru această absență, pur și simplu președintele are altă agendă în acea zi”.
Premierul moldovean, Vlad Filat, a declarat pentru Radio Europa Liberă că „s-ar impune reformarea Comunității Statelor Independente”. „Putem spune că CSI nu mai este o structură viabilă. Deocamdată, această structură oferă posibilitatea unor discuții în cadrul summitului, dar și întrevederi bilaterale”. Filat a spus că va transmite colegilor din CSI obiectivele noii guvernări de la Chișinău. În ceea ce privește conflictul din Transnistria, liderul liberal a afirmat că țara sa va cere celor doi mediatori, Rusia și Ucraina, să respecte drepturile Republicii Moldova și statutul ei de stat independent, suveran și integru. El a precizat că va introduce pe agenda discuțiilor bilaterale cu cele două țări problema modificării statutului forței ruse de menținere a păcii dislocate în zona de securitate de la Nistru.
Iușcenko, ținut la distanță
Președintele ucrainean Viktor Iușcenko și-a declarat intenția de a se întâlni cu omologul său Dmitri Medvedev în timpul summitului CSI, încă din 30 septembrie. Dar Natalia Timakova, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, declara, ieri, că în agenda liderului de la Kremlin nu este prevăzută, deocamdată, o întrevedere bilaterală cu Iușcenko.
Relațiile bilaterale dintre Rusia și Ucraina, tensionate în ultimii ani, s-au deteriorat și mai mult când Medvedev a criticat aspru, la 11 august, atitudinea „antirusă” a Kievului. Liderul ucrainean a respins acuzațiile, iar șeful administrației sale a denunțat „complexele imperialiste ruse”. Șeful statului rus a lăsat să se înțeleagă că relațiile bilaterale nu se pot îmbunătăți decât în cazul unei schimbări a puterii ucrainene după alegerile prezidențiale din 17 ianuarie.
Ghimpu: „Viitorul Republicii Moldova e în UE”
Gazdă a reuniunii de vârf a Comunității Statelor Independente (CSI), președintele interimar moldovean, Mihai Ghimpu, susține că organizația nu soluționează problemele statelor membre, iar viitorul Republicii Moldova este în UE. „Este greu să spun care va fi viitorul CSI-ului, dar e clar că viitorul nostru este în UE”, a declarat liderul liberal Mihai Ghimpu într-un interviu acordat NewsIn.
Șeful interimar a statului moldovean este dezamăgit că problemele reale, acute cu care se confruntă țara sa – cum ar fi retragerea trupelor ruse sau reglementarea transnistreană – nu sunt pe ordinea de zi a reuniunii.
„Ar fi fost bine dacă pe lângă situația legată de criza economică globală, summitul ținându-se la Chișinău, să fie abordate și unele dintre problemele cu care se confruntă Republica Moldova. De la bun început s-a declarat că CSI a fost constituit pentru a soluționa problemele statelor membre. Însă, atât timp cât problemele acestora rămân în afara reuniunilor la vârf ale acestei structuri, apar semne de întrebare – are oare organizația viitor sau pur și simplu șefii de stat fac reuniuni pentru a avea prilejul de a se vedea și a schimba impresii?”, se întreabă Ghimpu.
„Ce ne-a dat nouă CSI-ul, e greu de spus. Practic, nu am câștigat nimic. Pentru noi este important că am avut și un embargo la produsele noastre impus de Federația Rusă, partenerul principal din CSI, am avut și un conflict armat pe teritoriul nostru și continuăm să avem problema transnistreană, care nu este soluționată”, a subliniat Ghimpu.
Georgia a părăsit CSI
Georgia s-a retras din Comunitatea Statelor Independente (CSI), la un an de la războiul cu Rusia. Viceministrul georgian de Externe, David Jalagania, declara, la jumătatea lunii august, că țara sa a încheiat procesul de retragere din această organizație din care făceau parte fostele state sovietice, în afară de țările baltice. Procedura a durat un an.
El a precizat că Georgia va continua să respectele unele dintre tratatele cu CSI, mai ales cele privitoare la comerț și la circulația persoanelor în interiorul fostei URSS. „Georgia va continua să facă parte din unele tratate internaționale semnate în cadrul CSI, inclusiv cele privitoare la excluderea regimului de vize și acordurile de liber-schimb între statele din Comunitatea Statelor Independente”, a explicat oficialul de la Tbilisi. Președintele Mihail Saakașvili a anunțat în august 2008 că țara sa se va retrage din CSI. (Jurnal de Chișinău)
Din uniune în uniune
După 20 de ani de la ieșirea din Uniunea Sovietică se pare că destinul țării va fi decis de urmașa ei, nu doar prin denumire – Uniunea Europeană. Politicienii extaziați din Republica Moldova se întrec în laudele, scenariile și bucuria că țara se apropie de această „mașină de tocat” neamuri și oameni. UE cu aerele sale de regină aruncă din cînd în cînd cite un os și cîte o declarație de dragoste posesivă pe care politicienii o primesc în delir:
Vlad Filat: „Mizăm foarte mult pe sprijinul Europei”
Din discursul prim-ministrului RM ținut în Parlamentul European
Dacă îmi permiteți, o să vorbesc în limba română. RM a parcurs o etapă nu atât de lungă, însă dramatică în felul său. Ați menționat că este primul guvern democratic instalat la Chișinău. A mai fost un guvern, însă pe o perioadă foarte scrută, din care am avut și eu onoarea să fac parte. A fost un prim guvern care și-a asumat în programul de activitate integrarea europeană a RM. Ne-am asumat reforme profunde la acel moment și le-am implementat.
Din păcate, peste un an și ceva, Partidul Comuniștilor (care au fost comuniști doar ca denumire) a venit la putere în Chișinău cu o majoritate constituțională. Opt ani de zile, RM a fost guvernată de PCRM, avându-l în fruntea partidului și ca președinte al RM pe generalul de miliție sovietică Voronin. Perioada de timp guvernată de acest partid, de acest cetățean a dus la o situație foarte gravă în țara noastră, înainte de toate, în ceea ce ține de respectarea drepturilor și libertăților cetățenești. Economia a fost monopolizată, nu a existat libertatea presei. Peste un milion de cetățeni, în această perioadă de timp, au fost puși în situația de a pleca din țară, să-și caute un loc de muncă pentru a-și întreține familia și pentru a se întreține pe sine însuși.
În această perioadă am ratat, din păcate, multe perspective deschise RM, inclusiv prin prisma apropierii de spațiul valoric european. Însă trebuie să mai menționez un lucru important ce ține de guvernarea comunistă - mă refer la românofobie, la acea atitudine ostilă față de România. Și nu am în vedere numai introducerea regimului de vize pentru cetățenii români, deși, probabil, cea mai dramatică perioadă a fost cea de după alegerile din 5 aprilie, atunci când protestele pașnice de la Chișinău au fost deturnate și transformate în acțiuni ce s-au soldat cu victime omenești, cu sute de persoane arestate, torturate. Aici țin să aduc sincere mulțumiri și recunoștință Parlamentului European (PE) pentru reacția promptă de care a dat dovadă. Vreau să vă spun că acea Rezoluție a PE a reprezentant un punct de sprijin pentru societatea de la Chișinău, care ne-a oferit posibilitatea să rezistăm.
Sigur, a trebuit să trecem prin alegeri anticipate care au costat și vor costa RM, dar numai sub aspect economic. Am avut alegeri anticipate și, drept urmare, pe 29 iulie, în urma alegerilor care au fost monitorizate și de organizațiile europene, în RM a apărut o majoritate parlamentară democratică, formată din patru partide necomuniste ce au constituit Alianța pentru Integrare Europeană. (…) Mai avem o etapă de parcurs pentru a finaliza constituirea instituțiilor ce urmează să guverneze RM - alegerea președintelui… Până în prezent, nu am reușit să avem o comunicare, cel puțin, cu cei din PCRM, ceea ce creează o situație foarte tensionată și planează pericolul unor alegeri anticipate… Avem un deficit bugetar fără precedent, moștenire a guvernării trecute - conform estimărilor noastre, s-ar cifra la sfârșit de an la 12,5% din PIB. Urmează să ne concentrăm asupra surselor și finanțării acestui deficit bugetar, pentru a nu permite restanțe la pensii, la salarii și pentru a nu le permite celor care au guvernat RM opt ani să iasă victorioși și să spună cetățenilor: „Uitați-vă care e valoarea celor ce guvernează democratic”. Mizăm foarte mult pe sprijinul Europei și nu mă refer doar la depășirea deficitului bugetar, ci și la mesajul adresat cetățenilor RM - de a vedea perspectiva aderării la UE. (Timpul)
Europa sprijină noua guvernare de la Chișinău
Actuala opoziție de la Chișinău ar trebui să aleagă dialogul și să nu submineze noua putere, iar din partea Uniunii Europene (UE) este necesară punerea în aplicare a unui plan de ajutor economic masiv pentru R. Moldova. Acestea au fost principalele puncte asupra cărora au atras atenția parlamentarii europeni, în ședința de ieri a Comisiei Afacerilor Externe a Parlamentului European (PE), la care a participat primul ministru Vlad Filat, însoțit de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă.
În discursul său, premierul a ținut să aducă la cunoștința europarlamentarilor europeni etapele dificile prin care a trecut R. Moldova, ca să ajungă să aibă o guvernare democratică. „Am ratat multe perspective europene de-a lungul ultimilor opt ani. Noi înțelegem că procesul de integrare europeană presupune reformarea profundă a instituțiilor, lucru care este necesar nu atât Europei, cât cetățenilor țării pe care o reprezint”, a menționat V. Filat.
Primu-ministrul a mulțumit PE „pentru atitudinea promptă” pe care ați avut-o după evenimentele care au precedat alegerile parlamentare din 5 aprilie. „Rezoluția pe care ați adoptat-o a reprezentant un punct de sprijin care ne-a oferit posibilitatea să rezistăm”, a spus Filat. În acest context, premierul a amintit că, pentru încheierea tuturor dificultăților de ordin politic, urmează ca R. Moldova să mai treacă de o etapă - alegerea șefului statului.
„Până în prezent nu am avut o comunicare cu cei din PCRM, astfel putem spune că planează pericolul alegerilor anticipate, care pot avea loc anul viitor. Acest lucru ar costa mult țara, deoarece avem un deficit bugetar de aproape 12% din PIB”, a declarat Filat. Totodată, primu-ministrul a spus că, în această situație, se mizează foarte mult pe sprijinul UE și al Comisiei Europene: „Mă refer aici și la mesajul adresat cetățenilor de a vedea beneficiul de la aderarea la comunitatea europeană”.
La rândul lor, parlamentarii europeni l-au felicitat pe noul premier cu ocazia învestirii sale în funcție, dorindu-i ca acest mandat să fie unul de succes pentru R. Moldova. Monica Macovei, președinta delegației UE-RM, a precizat că așteptările sunt foarte mari din partea cetățenilor, dar și din partea Europei. „Am fost impresionată de convingerea oamenilor cu care m-am întâlnit și cred sincer că cetățenii RM merită această schimbare. Sigur ar fi foarte neplăcut pentru o țară care are o situație economică dificilă să treacă din nou prin alegeri anticipate. Dar pot să spun ferm că, dacă veți ajunge acolo, veți câștiga detașat… Cred că un prim pas din partea UE ar fi să schimbăm regimul de vize pentru RM, ca cetățenii să poată circula liber în spațiul european. Este absolut aberant să credem că s-ar începe un exod al cetățenilor peste hotare. Dimpotrivă, cred că ar fi un semn prin care cetățenii ar fi purtători ai valorilor europene”, a spus Macovei. (Timpul)
„Fratele mai mare” nu încetează să ne dea sfaturi
RM riscă să piardă Transnistria dacă se va uni cu România, acesta este mesajul transmis marți de Aleksei Ostrovski, președintele Comitetului pentru relațiile cu CSI din Duma de Stat, în cadrul conferinței video Moscova-Chișinău „Vectorii politicii externe a RM față de Rusia și CSI”.
„Guvernarea RM trebuie să înțeleagă că românizarea populației băștinașe va pune cruce pe soluționarea diferendului transnistrean”, a adăugat oficialul rus. El a fost susținut de Vladimir Frolov, președintele ONG-ului „Recunoaștere” din Rusia, care s-a arătat îngrijorat de eventuala „pierdere a neutralității RM” și de desființarea Ministerului Reintegrării.
Potrivit experților, dar și politicienilor, declarațiile celor doi pot fi lejer calificate drept imixtiune în treburile interne ale RM, mai ales că ONG-ul lui Frolov are fixat în statut dezvoltarea relațiilor culturale, științifice și sportive ruso-ucrainene, și nu expertiză privind situația politică din RM. „Persoane care nu au nimic cu politica externă a RM fac niște declarații citind „Omega” și ziarul „Comunistul”, a spus Dumitru Diacov, deputat PDM.
Totodată, prezent la conferința video, deputatul Andrei Popov, membru al Comisiei parlamentare pentru politică externă, a declarat că noua putere de la Chișinău va avea drept scop „consolidarea statalității și a suveranității RM, și restabilirea integrității sale teritoriale”, iar „temerile de unire a RM cu alt stat sunt exagerate, deoarece acest lucru doar complică situația”.
Iurie Leanca, ministrul desemnat al Afacerilor Externe și Integrării Europene, consideră că declarațiile unui simplu deputat din Dumă nu coincid neapărat cu poziția oficială a executivului de la Moscova, ceea ce nu obligă ministerul de la Chișinău să ceară explicații de la reprezentanții corpului diplomatic rus din RM. „Sunt niște intoxicări ale oamenilor care promovează și alimentează anumite curente din Rusia”, a precizat Leancă.
Totuși, societatea civilă este mai categorică. „Nimeni nu are voie să se amestece în treburile interne ale țării, declarațiile trebuie tratate cu atenție, iar executivul de la Chișinău merită să fie atent, căci astfel de afirmații ar putea servi comuniștilor pentru a destabiliza situația politică din RM”, ne-a spus Eugen Revenco, expert la Asociația pentru Politică Externă.(Timpul)
Între Scylla rusească și Caribda europeană se află Basarabia. Cum vom ieși din aceste ciocniri? Ne lăsăm în voia destinului sau ni-l vom lua în mîini și vom merge pe acea unică, mîntuitoare cale, străjuită de Dumnezeu și sufletul românesc?
Comentarii