Szekely Ujsag, nr. 44 din 05-11.11.2009
Autonomie, însă ce fel?
Mai multe țări membre UE sunt mai mici decât regiunea transilvăneană, atât din „punctul de vedere al teritoriului sau al populației, cât și din punctul de vedere al potențialului economico-spiritual. Trebuie inițiată o provocare europeană pentru ca Transilvania să devină, în calitate de parte a României, un personaj european autonom din punctul de vedere al ideilor sale de dezvoltare și al investițiilor, precum și al imaginii sale strategice de viitor. În acest scop, trebuie să ne căutăm aliați aici, acasă, și în Europa, în Parlamentul European, în Consiliul Regiunilor Europene, precum și în rândul reprezentanților regiunilor mai mari din Europa - susține europarlamentarul Tokes Laszlo.
Descentralizare sau autodeterminare?
Autonomia nu înseamnă dezmembrarea teritorială a unei țări, iar autonomia administrativă nu e egală cu cea minoritară. Puterea română vorbește despre descentralizare, județelor le promite autonomie administrativă, însă să nu ne lăsăm induși în eroare, aceasta nu e suficientă în privința menținerii identității maghiarimii. Promisiunea și invocarea anumitor aspecte, precum dezmembrarea teritorială a țării sau atingerea suveranității statului, reprezintă doar o inducere în eroare, scopul urmărit îl constituie și în prezent menținerea puterii centrale. Dacă e nevoie, grupurile naționaliste sunt dispuse chiar și să provoace conflicte de natură etnică. În ultimul timp, se pomenește tot mai des de autodeterminare. Potrivit normelor juridice internaționale, prin aceasta se înțelege că popoarele au drept de decizie în ce privește statutul lor politic, își pot alege sistemul politic în care doresc să trăiască, ajungând până la dreptul de a întemeia un stat. În lucrarea sa intitulată Problema transilvăneană, filozoful și politologul Molnar Gusztav analizează diferitele procese de dezvoltare europene, pomenind de posibilitatea organizării României ca stat federal ca fiind un răspuns optim la noile provocări determinate de situația actuală a regiunii.
State mai mici decât Pământul Secuiesc
Populația Transilvaniei de azi - împreună cu Banat, Partium, Maramureș, regiunile din Caraș Severin și zona de câmpie - are un efectiv de 7,5 milioane de locuitori, teritoriul având o suprafață totală de 57,000 kilometri pătrați. Din această suprafață, Pământul Secuiesc ocupă - fără Scaunul Arieș românizat - 10.876 kilometri pătrați, numărând 888.827 de locuitori, din care 655.422 (81%) sunt de etnie ma- ghiară și 153.405 (19%) de naționalitate română, Dacă țările membre ale UE sunt analizate în contextul acestor cifre, poate fi remarcat foarte simplu faptul că Irlanda, Cehia, Austria, Letonia, Slovacia nu întrec cu prea mult Transilvania, nici din punctul de vedere al teritoriului și nici al populației. Dacă continuăm cu analiza statelor, obținem rezultate și mai elocvente: există cinci țări independente care sunt mai mici decât Pământul Secuiesc, atât din punctul de vedere al teritoriului cât și al populației. Mala are o suprafață totală de 325 de kilometri pătrați și un număr de 350.000 de locuitori. Andora se situează pe un teritoriu de 468 kilometri pătrați și numără 71.000 de cetățeni. Liechtenstein are un teritoriu de 160 de kilometri pătrați, numărul locuitorilor este 28.000. Suprafața statului San Marino este de 61 kilometri pătrați, având 23.000 de locuitori. Teritoriul Luxemburgului este de 2.586 kilometri pătrați și dispune de un efectiv de 364.000 de locuitori, Teritoriul Sloveniei este de 20.253 kilometri pătrați, numărul cetățenilor ajunge la 1.989.000, în acest caz putem face comparații mai degrabă cu Pământul Secuiesc și nu cu Transilvania. Se pune pe drept întrebarea: dacă lor li s-a cuvenit dreptul de a întemeia un stat, de ce nu ni se cuvine și nouă măcar dreptul de a trăi într-un stat federal, adică autonomia teritorială. Având în vedere exemplele internaționale, răspunsul nu poate fi decât unul singur: ni se cuvine. Politica UE ne dă de înțeles că nici Bruxelles, nici ONU și nici NATO nu-i vor impune României să accepte vreun statut de autonomie sau federație de orice nivel. România a cuprins deja în legile sale reglementarea minimală a drepturilor minoritare propusă de Consiliul Europei. Pentru orice ce este peste aceasta, noi trebuie să luptăm, aici, acasă. Dacă ne întoarcem puțin în timp, în secolul al XX-lea, putem remarca faptul că națiunile nu au realizat nimic fără luptă perseverentă. Autonomiile, condițiile pentru menținerea identității nu li s-au dat pe gratis. Au fost derulate mereu lupte complexe, în unele cazuri apelându-se inclusiv la arme în interesul îndeplinirii scopului urmărit.
Hargita Nepe, nr. 212 din 03.11.2009
Mihaly Laszlo
Albastru-auriu sau roșu-negru?
Consiliul Județean Harghita a alocat 12 mii de lei pentru cercetarea și popularizarea simbolurilor secuiești, potrivit concepțiilor însă, acest lucru poate să fie un factor important nu numai pentru păstrarea identității, ci și pentru dezvoltarea turismului. Grupul care desfășoară activitatea de cercetare va ține la sfârșitul săptămânii și o conferință pe această temă. Deja și patru culori ajung, pentru ca în Ciuc să se formeze o dispută aprinsă între cele două tabere. Se împart presupuneri și argumente despre faptul, cum arată drapelul secuiesc original: în timp ce unii susțin că o variantă este cea care conține motive aurii și albe pe fond albastru, potrivit altora combinația roșu-negru este cea autentică. Cel din urmă însă, a apărut doar în anii 1950 și s-a întipărit treptat în opinia publică. În schimb, situația nu este cu mult mai bună nici în domeniul utilizării blazonului, mai multe localității din Ținutul Secuiesc și-au proiectat asemenea blazoane, ale căror elemente încalcă regulile heraldice.
Ei zic că sunt deștepți, cei care sunt vreo zece, dar noi suntem mai mulți, și nouă nu ne trebuie acela! - citează argumentele edililor din mai multe localități Szekeres Attila Istvan, cercetător heraldic, prezentând cum a încercat să atragă atenția câtorva autorități locale asupra blazoanelor anti-heraldice utilizate de acestea. Apoi în toate unitățile administrative au avut loc încercări de proiectare a blazonului. În asemenea momente, profesorul de istorie din localitate, preotul, primarul, au ieșit cu un proiect, și l-au desenat cu ajutorul unui elev îndemânatic. Astfel au luat naștere aceste monstruozități, pe al căror scut figurează soarele și luna împreună cu porcul mistreț, leul, ursul, cartea, pana de gâscă, crucea, cele trei mori, pârâul, bradul și laleaua - este de părere Szekeres, stabilind faptul că, aceasta este sarcina specialistului în heraldică, care proiectează blazonul, deoarece blazonul trebuie făcut conform unor reguli stricte. Blazonul nu este o statistică de naționalitate, la fel cum nu este o carte de istorie, un atlas geografic și nu este o monografie a satului. Nu trebuiesc îngrămădite toate imaginile care reprezintă evenimentele legate de localitatea respectivă. Blazonul bun este simplu și nu este colorat în mod exagerat, Este un proverb în cadrul profesiei: acela cară cel mai mult pe scut, care are cel mai puțin - a adăugat specialistul heraldic. Specialistul din Sfântu Gheorghe este de altfel unul dintre membrii Grupului de Lucru pentru Istoria Blazonului, Ștampilei și Drapelului Secuiesc, nu demult înființat de către autoguvernarea județului Harghita și Covasna, membrii care și-au înființat gruparea, pentru a populariza simbolurile istorice secuiești de pe teritoriul; județelor Harghita, Covasna și Mureș, și să le facă cunoscute pe acestea în rândul locuitorilor. Precum cotidianul Hargita Nepe a mai publicat în trecut în legătură cu acest lucru, grupul de lucru este partener al Centrului Județean de Resurse Păstrătoare de Tradiții Harghita, s-a format la propunerea istoricului Mihaly Janos, iar specialistul în drapele din Odorheiu Secuiesc este ajutat în munca sa de Pal-Antal Sandor, istoric din Târgu Mureș, Nagy Balazs, istoric din Sfântu Gheorghe, și specialistul în heraldică Szekeres Attila, precum și Zepeczaner Jeno, istoric din Odorheiu Secuiesc. La aceasta însă, Consiliul Județean Harghi- ta a votat la ședința din 30 octombrie un sprijin de 12 mii de lei. Această activitate nu se referă doar la o muncă de strângere, ci și la utilizarea permanentă a simbolurilor secuiești, precum și prezentarea, popularizarea simbolurilor din regiune - motivează finanțarea Borboly Csaba, președintele consiliului județean, adăugând faptul că, toate acestea contribuie la păstrarea identității culturale, și poate să aibă un tol mare și în dezvoltarea turismului din Ținutul Secuiesc.
Grupul de lucru organizează în luna martie o expoziție itinerantă, la care dorește să prezinte publicului simbolurile secuiești. Nicicum nu pot fi expuse toate materialele - a explicat Szekeres. Din partea mea mă grăbesc să prezint cât mai multe blazoane și dezvoltarea acestora. Am efectuat cercetări în arhivă, dar sunt puține localități care au avut blazoane, astfel blazoanele vechi vor reprezenta un sfert - o treime din expoziție, restul vor fi blazoane noi. În ceea ce privește ștampilele, acestea sunt mai diversificate, și vor fi prezentate copiile mărite ale acestora, Am brodat copiile a 12-15 drapele istorice secuiești, iar prezentarea acelora va avea loc în cadrul marșului de la Șumuleu Ciuc.
În ceea ce privește de altfel utilizarea permanentă a simbolurilor secuiești, specialistul în heraldică este de părere că, nu toate blazoanele trebuie să conțină soarele și luna, pentru a fi un blazon al Ținutului Secuiesc, în timpul proiectării blazonului trebuie aspirat la faptul, ca pe scut să nu fie prezentate imagini de stemă străine, dar totuși să fie diferite. Nu sunt adeptul ostentației, ca pe fiecare stâlp să arborăm drapelul secuiesc. Dar se poare arbora pe primărie, în biserică, la fel și blazonul secuiesc - a adăugat specialistul.
Haromszek, nr. 5841 din 25.11.2009
Farkas Reka
Pământul Secuiesc a fost și va fi pământ românesc
Reprezentanții partidului românesc extremist Noua Dreaptă ar dori să mărșăluiască și la Sfântu Gheorghe, însă această intenție a lor este respinsă atât de politicienii români cât și de cei maghiari. PCM îi cere primarului orașului, Antal Arpad, să nu autorizeze acțiunea.
Reprezentanții partidelor românești se delimitează de acțiunea Noii Drepte, iar maghiarii se opun. Dan Manolăchescu - liderul filialei PDL Sfântu Gheorghe, a declarat că se delimitează total de acțiunea extremiștilor și consideră că o astfel de acțiune nu le face decât rău comunităților românești și maghiare care trăiesc aici. El a adăugat că un marș de acest gen distruge valoarea sărbătorii naționale românești și că ei oricum vor sta departe de această acțiune. Opinia lui este împărtășită și de consilierul orășenesc Mădălin Guruianu, care, în calitate de membru al comitetului organizatoric, îi cere primarului să nu autorizeze acțiunea. Este adevărat că nu li se poate interzice să participe la festivități, însă o acțiune separată poate fi și trebuie să fie interzisă - a subliniat Guruianu.
PCM Trei Scaune și PCM Sfântu Gheorghe i-au cerut și ele primarului să nu autorizeze acțiunea - au arătat în cadrul unei conferințe de presă Gazda Zoltan și Fazakas Tibor. În același timp, i se cere comunității maghiare locale să nu participe la un posibil protest care ar putea fi organizat în pofida interdicției.
Haromszek, nr. 5828 din 10.11.2009
Kovacs Andras
Parlament pe Pământul Secuiesc
Marile adunări ale autoguvernărilor, desfășurate la Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, au răsfrânt o lumină puternică asupra viitorului secuiesc și transilvănean, conturând posibilitatea apariției unei strategii mult mai eficiente decât cea de până acum în edificarea socială și națională maghiară. Strângând laolaltă forțele în interiorul unei colaborări de tip parlamentar, comunitatea noastră ar putea deschide o nouă epocă în istoria ei și, ieșind din limitele banalității sale de până acum, s-ar putea apropia mai mult de obiectivul ei, egalitatea în drepturi colective. Solidarizarea efectivă va fi indispensabilă în lungul marș pornit pentru autonomie și în special în atingerea țintei, însă nu sistemul politic multipartit maghiar transilvănean trebuie învinuit pentru opreliștile de început și eșecurile de tranziție, deoarece acesta a luat ființă pentru așezarea disputelor pe noi baze. Azi nu mai este un secret faptul că actuala elită conducătoare a maghiarimii noastre ne judecă situația și obiectivele din cel puțin două dacă nu mai multe poziții ideologice fundamentale divergente. Pornind de la acest lucru, și diferențele tactico-politice dintre cele două tabere sunt mari. Că acest lucru este sau nu costisitor într-o situație minoritară a fost decis de însăși realitate, în momentul în care al doilea partid maghiar a luat ființă din sâmburele opoziției interne a primului, reușind să-și câștige, cu prețul unei lupte de mai mulți ani, până și recunoașterea juridică, ba mai mult, la ultimele alegeri locale, s-a constituit într-o organizație regională. După cum se știe, aproximativ 40% din totalul consilierilor provin tot din rândurile sale.
Viața politică maghiară transilvăneană nu se poate forma decât în cadrul trasat de dialogul, solidarizarea și lupta acestor două, eventual mai multe partide. Pluralismul este scena pe care pășesc ambele. Suntem însă departe de așa ceva, iar unul din principalele motive este faptul că nici unul din cele două partide nu este mulțumit de actuala sa situație.
Unul ar dori să-și restabilească monopolul distrus, iar celălalt este interesat de egalizarea raporturilor de forță. Nu se poate mulțumi cu rolul de vioară a doua, ar dori să provoace noi încercări de forță și, luând o poziție de apărare, se străduiește să flituiască acea campanie de presă care îl condamnă.
Necesitatea edificării sociale minoritare și recunoașterea modificării periodice a raporturilor de forță vor duce la crearea acelei unități de acțiune fără de care o comunitate națională nu prea și-ar putea cuceri drepturile colective, nu le-ar putea face acceptate de către majoritate.
Aceste două partide ar trebui să înființeze în Transilvania un parlament maghiar, iar pe Pământul Secuiesc, un parlament secuiesc. Acum au loc durerile facerii, mulți se comportă nedemn față de acest obiectiv, însă alții par a ști cu adevărat care este sarcina. Ar fi însă păcat să pierdem timpul cu calomnierea celuilalt, cu demoralizarea electoratului. Prin cucerirea policromiei politice, maghiarimea - în alte părți, societăți asemănătoare numeric sunt considerate popor, ba chiar națiune - și-a demonstrat dreptul la un viitor mai bun.
În momentul de față, suntem martorii durerilor facerii parlamentului maghiar transilvănean și parlamentului secuiesc de pe Pământul Secuiesc, iar acestea vor avea succes doar dacă cele două părți se vor așeza, consolându-se cu certitudinea pluralismului, la masa tratativelor. Cadrul este parlamentul. Principalul mijloc al cuceririi egalității noastre în drepturi va fi, din momentul acela, colaborarea celor două părți.
Un avantaj aparte al sistemului bipartit este că prin intermediul lui poate fi soluționat lucrul pe care nici o organizație de până acum nu a fost capabilă să-l facă: poate fi, simultan, validată opoziția față de majoritate și ținută în frâu disputa dintre cele două partide maghiare.
Haromszek, nr. 5830 din 12.11.2009
Farcadi Botond
Mare adunare a autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc
Următoarea ar putea fi una unitară
Sunt șanse reale ca următoarea mare adunare a autoguvernărilor de pe Pământul Secuiesc, planificată a avea loc în 12 martie anul viitor, posibil la Sfântu Gheorghe, să fie una unitară, la care să participe reprezentanți ai tuturor partidelor maghiare. După ședința de ieri, de la Sfântu Gheorghe, a comisiei provizorii alese la Odorheiu Secuiesc, Farkas Csaba a declarat: în calitate de președinte al acestei comisii, a participat la recenta ședință a Forumului Maghiar de Mediere din Transilvania (EMEF). În documentul înaintat de echipa de lucru autonomia este formulată propunerea ca marea adunare să fie organizată de comisia amintită.
La ședința de ieri, membrii comisiei au decis ca în cadrul EMEF să li se propună partidelor ca și ele să desemneze reprezentanți în echipa organizatorică. Scopul este ca următoarea mare adunare să nu se transforme într-o victimă a confruntărilor politice dintre partide - a mai adăugat Farkas Csaba. Decizia finală va fi luată în cadrul următoarei ședințe a EMEF.
Organismul a analizat și stadiul punerii în aplicare a hotărârilor adoptate la Odorheiu Secuiesc. După cum a declarat Arus Zsolt, asocierile autoguvernamentale scăunale vor fi înființate sub forma unor asociații de dezvoltare comunitară, prima urmând să fie înființată probabil în scaunul Gheorgheni. Au fost înregistrate la consiliile județelor Covasna și Harghita proiectele de hotărâre a căror esență este ca cele două organisme să adopte - pe cât posibil în cadrul unei ședințe comune - proclamația adoptată la marea adunare de la Miercurea Ciuc și memorandumul înaintat anul trecut de CNS adunării parlamentare a Consiliului Europei. Arus consideră că cele două proiecte trebuie fixate rapid pe ordinea de zi de către autoguvernări.
În legătură cu utilizarea simbolurilor secuiești, s-a arătat că acest proces a demarat în cadrul mai multor autoguvernări, însă s-a constatat cu surprindere că autoguvernarea județului Harghita a suspus unei dezbateri publice hotărârea cu privire la drapelul județului și că această hotărâre propune practic spre aprobare drapelul secuiesc.
Comentarii