Haromszek, nr. 794 din 01.10.2009
Szekeres Attila
Las să fluture
Cât de mărinimos este prefectul nostru, pe care îl deranjează drapelul secuiesc: 596 deocamdată, nu trece la aplicarea de sancțiuni. Însă dacă nu va merge cu vorba bună, va fi obligat să treacă la sancțiuni. Cu alte cuvinte, să-i amendeze pe primarii care au arborat pe primăriile lor drapelul. Codrin Munteanu a învățat de la predecesori marcanți, precum Horia Grama sau răposatul Adrian Cășunean-Vlad, care și ei erau deranjați de simbolurile naționale și aplicau amenzi. Potrivit hotărârii de guvern care reglementează utilizarea simbolurilor, la intrarea în instituțiile publice trebuie amplasată stema țării. flancată de două drapele românești. Prin invocarea acestui articol a fost amendat fostul primar al municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos. Același articol îl flutură acum Munteanu, spunând că este vorba exclusiv de drapelul românesc, ca atare un oarecare drapel secuiesc nu are ce căuta pe instituție.
În acest punct, le-am atrage atenția primarilor asupra faptului că următorul alineat din norma juridică prevede că unitățile administrative care dispun de steme, le pot amplasa pe frontispiciul sediului, în stânga stemei țării. Să profităm, așadar, de posibilitatea dată de lege și să ne utilizăm simbolurile! Cei care dispun de stemă aprobate prin hotărâre de guvern, să și-o graveze pe ștampilă și să înlocuiască stema statului român cu propria-i stemă pentru că și aceasta este o posibilitate conferită de lege și, totodată, primul semn al auto-determinării.
Norma sus-amintită mai prevede în următorul alineat: în cazul în care în aceeași clădire își au sediul mai multe instituții, drapele trebuie arborate numai la intrarea principală. Ca atare, acolo unde în aceeași clădire funcționează și primăria, și casa de cultură, de pe aceasta din urmă pot fi demontate liniștit însemnele statului, ba mai mult, potrivit logicii prefectului, ele trebuie demontate. Să vedem ce va avea de spus!
Orice ar prevede legea, să nu ne lezăm reciproc simbolurile, pentru că acest lucru atinge coarda sensibilă a membrilor comunității. Iar în cazul în care utilizarea simbolurilor nu va fi dusă la extrem - prin vopsirea tomberoanelor și a băncilor pe care ne așezăm posterioarele -, să ne respectăm reciproc simbolurile naționale.
Haromszek, nr. 5794 din 01.10.2009
Fekete Reka
Învățători secui în Moldova
Mai sunt multe lucruri de făcut în satele ceangăiești
Al patrulea an de învățământ l-am început în localitatea Frumoasa, negândindu-mă la ideea că ar trebui să plec. Nu știu din ce cauză însă consider că activitatea pe care o desfășor în localitatea Coșnea îmi aduce satisfacții - acestea sunt idei exprimate de trei tineri învățători din Sfântu Gheorghe, care de câțiva ani îi învață pe copiii ceangăi din localitățile din Moldova să scrie și să citească în limba maghiară. La începutul celui de-al zecelea an de studiu din cadrul programului de învățământ maghiar din Moldova, le-am adresat câteva întrebări lui Mathe Krisztian, Tamas Tunde și Imre Eva. Cum au ajuns în Moldova, ce oferă și ce primesc în cadrul acelor comunități în care își desfășoară activitatea.
În 21 de localități din județul Bacău - în 14 școli de stat -, peste 1500 de copii învață să scrie și să citească în limba maghiară. Case ale copiilor funcționează în șase localități. În decursul unui deceniu, în Moldova și-au desfășurat activitatea cel puțin o sută de învățători maghiari, în momentul de față ocupându-se de copiii ceangăi ocupându-se aproximativ 50 de persoane.
Mathe Krisztina a absolvit secția de pedagogie, limba maghiară, b68 la Cluj Napoca. Predau în acest sat de trei ani, împreună cu Neagu Adrian.
Nu sunt salvatoarea ceangăilor, ci mai degrabă consider că în localitățile locuite de ceangăi este necesar ca cineva să-i susțină pe oameni - afirmă Tamas Tunde, care predă în județul Bacău de doi ani.
Problema limbii materne
În ceea ce privește limba maternă, nu toată lumea are aceeași opinie. Ceangăii nu spun dacă sunt maghiari sau români sau ce limbă maternă au. Pentru aceștia, importantă este mai degrabă religia catolică. În baza experiențelor acumulate la Frumoasa, Mathe Krisztina afirmă: Întrebați fiind care este limba lor maternă, elevii au declarat în unanimitate că limba lor maternă este româna. I-am întrebat apoi în ce limbă vorbesc mamele lor cu frații mai mici, cu toții au declarat că în limba maghiară. În final, copiii au ajuns la concluzia că limba lor maternă este maghiară, deoarece au început să învețe limba română doar în momentul în care au început să frecventeze grădinița. Predarea limbii maghiare în Coșnea a fost inițiată cu ani în urmă de preotul Salamon Antal, împreună cu soția sa.
Szekely Ujsag, nr. 41 din 15-21.10.2009
Ambrus Agnes
Noua Descălecare Maghiară
Szegedi Csanad, europarlamentar Jobbik, și Kohazy Ferenc, cunoscut și sub numele Fanka Deli, au pornit împreună prin țară (n.t. - Ungaria), într-un turneu intitulat: Noua Descălecare Maghiară.
Acest turneu depășește însă granițele, având în vedere că cei doi au ajuns și pe Pământul Secuiesc, iar pe 10 octombrie, la sediul primăriei din Gheorgheni, s-au întâlnit cu cei interesați. Scopul bine definit al întâlnirii este câștigarea simpatiei tinerilor, însă pe lângă cei 50 de tineri prezenți în sala de ședințe, au participat la întâlnirea de peste două ore și aproximativ 30 de persoane mai în vârstă.
În fața sediului fostului cinematograf din Gheorgheni, oaspeții au fost întâmpinați de membrii mișcării 64 de comitate (HVIM), care fluturau drapele naționale ungare, secuiești și arpadiene. Garda de onoare din sala de consiliu a fost asigurată din membrii din Miercurea Ciuc ai Secției Secuiești a Gărzii Ungare.
Manifestarea a fost deschisă de alocuțiunea rostită de Fanka Deli Kohazy Ferenc, care purta un tricou cu inscripția: Pământul Secuiesc nu este România. El a vorbit despre pericolele pe care le reprezintă globalizarea, efectele negative asupra civiizației, și i-a îndemnat pe tinerii prezenți să reflecteze asupra situației. Fanka Deli a subliniat unitatea maghiarimii din Bazinul Carpatic, respectiv importanța solidarizării maghiarilor transilvăneni și a celor din Ungaria ciuntită.
Szegedi Csanad a pomenit de aspirațiile Jobbik, precizând că Jobbik este aripa politică 5b4 a societății care validează interese maghiare, o formațiune care, în actuala situație istorică, nu trebuie să țină cont de nimeni și de nimic, ci doar de interesele maghiare. Szegedi Csanad a accentuat că, în calitate de europarlamentar Jobbik, și-a asumat reprezentarea intereselor tuturor maghiarilor din Bazinul Carpatic, inclusiv a cauzei autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc. E datoria noastră istorică să vorbim despre autonomia teritorială a maghiarilor de peste hotare, despre tragedia de la Trianon, despre glorioasa preistorie maghiară străveche, despre scrierea noastră runică sau despre constituția Sfintei Coroane. După 1.000 de ani, trebuie să ne ocupăm din nou țara în Bazinul Carpatic, din casă în casă, din stradă în stradă, din localitate în localitate. Noi, noii descălecători maghiari, putem învinge doar prin credință maghiară pură, prin respect față de străbunii noștri, cu voință combativă hotărâtă, prin aprecierea tuturor maghiarilor și cu binecuvântarea Dumnezeului Maghiarilor - a declarat Szegedi. Acesta a anunțat că, în calitate de europarlamentar, își va deschide un birou pe Pământul 5b4 Secuiesc, respectiv la Odorheiu Secuiesc, pentru a cultiva relații mai strânse cu locuitorii din această regiune. Alocuțiunile au fost urmate de un dialog. Borsos Geza, vicepreședintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), a menționat că, în Parlamentul European, ar trebui generalizată noțiunea autodeterminării în locul celei de autonomie, având în vedere că este dreptul și sarcina unei comunități ca membrii acesteia să decidă ei înșiși cum doresc să trăiască în viitor, iar în cadrul uniunii este posibilă creșterea numărului statelor fără modificarea teritoriilor. Europarlamentarul Szegedi Csanad a promis că, în viitor, va cultiva relații mai strânse cu Consiliul Național Secuiesc.
Csiki Hirlap (Harghita), nr. 191 din 01.10.2009
Județul Harghita și Timiș s-au înțeles să colaboreze
Ca și prim pas al programului diaspora inițiat de către Consiliul Județean Harghita, Borboly Csaba, președintele autoguvernării, a semnat ieri la Timișoara o înțelegere de colaborare cu edilii comunității maghiare din localitate. În cadrul întâlnirii care a avut loc în Casa Maghiară din localitate, a participat Halasz Ferenc, președintele UDMR Timiș, precum și numeroși lideri ai instituțiilor reprezentative al interesului maghiar din județul Timiș. Cei prezenți au discutat în baza celor mai valoroase proiecte de programe concrete și practice ale înțelegerii, cu toate că încă în acest an, cele două județe proiectează mai multe programe comune - a informat biroul de presă al Consiliului Județean. În comunicat se scrie în continuare trecerea județelor Covasna și Mureș în programul de aderare, introducerea județelor din Diaspora în relații cu județele înfrățite din Ungaria.
În data de 23 octombrie, grupul păstrător de tradiții din cadrul Școlii Populare din județul Harghita, Centrul cultural din Lăzarea se pregătește să inaugureze Casa Comunității Maghiare, casa Geml, care a fost renovată. Va prezenta în județul Timiș expoziția intitulată Producția din anul acesta între 14 și 25 decembrie, Consiliul Județean Harghita a invitat la Festivalul Județean al Strugurilor din 17 noiembrie un grup păstrător de tradiții din județul Timiș, respectiv așteaptă reprezentanții organizațiilor de tineret din județul Timiș la Conferința Civică. Partea esențială a programului este formarea relațiilor pe baza unor vizite reciproce între clasele din școlile din Ținutul Secuiesc și Diaspora. Precum se știe, din luna august, Autoguvernarea Județeană Harghita, prin conducerea responsabilului de programe Miklossy Eniko, va porni o grupă de muncă din cadrul programului intitulat Osszetartozunk - de construire a comunității Diaspora), al Consiliului Județean Harghita, în interesul formării relației cu maghiarimea care trăiește dispersat.
Szekely Ujsag, nr. 39 din 1-7.10.2009
THOT
Autonomie, însă ce fel?
Pomenirea, tot mai des, a ideii de autonomie, este de o vârstă cu existența minorităților naționale. Minoritățile care doresc să-și soluționeze propriile probleme se ciocnesc de refuzul neînduplecat al statelor autointitulate naționale, care în general consideră autonomia ca fiind prima treaptă a separatismului. Lupta pentru autonomie s-a intensificat în anii 90, Uniunea (n.t. - Europeană) a făcut primul pas în anul 2003, când a adoptat raportul Gross.
Autonomia este un cuvânt compus, de origine greacă, format din cuvintele eautos (auto) și enomos (lege). Înseamnă decizie autonomă, legislație proprie, independență. Nu este necesar ca autonomia să fie conexată cu problematica minorităților etnice. Într-un stat de drept democratic, acest lucru înseamnă descentralizarea puterii, transferarea unor elemente ale puterii centrale în sfera unităților administrative locale, unde sarcinile cu caracter local, problemele apărute acolo pot fi soluționate în cel mai corespunzător mod.
Autonomie teritorială
Cea mai stringentă pentru noi este problema autonomiei teritoriale, pe care am putea-o formula, sintetizând, astfel: Potrivit dreptului internațional, semnificația autonomiei ar putea fi cuprinsă într-un acord prin cate minoritatea să-și poată soluționa, într-un teritoriu anume al statului, propriile-i probleme, în baza autoguvernării, fără înființarea unui nou stat (H-]. Heintze). Ceea ce înseamnă, așadar, că granițele statului rămân neatinse, având loc doar o reorganizare teritorial-administrativă pentru ca autodeterminarea să poată fi exercitată.
Autonomie a minorităților
În epoca modernă putem vorbi despre înfăptuirea autonomiei minorităților în momentul în care statul transferă atribuții ale puterii în sfera organizațiilor alese în mod democratic de către membrii minorității. Pornind de la obiectivul păstrării identității, autonomia minorităților presupune validarea următoarelor drepturi:
- dreptul utilizării limbii materne în învățământ, justiție, administrație și viața privată;
- dreptul înființării propriului sistem de învățământ; dreptul la ocuparea unei funcții publice și la servicii publice;
- dreptul la patrie; dispunerea în mod liber de bogățiile naturale, respectiv dreptul la reprezentanță politică locală și națională, autodeterminare economică.
O schimbare în Uniune, în problema autonomiei
Prin autonomia teritorială locală se realizează autoadministrarea unei minorități dintr-o regiune dată. În optica asupra autonomiei s-a produs o schimbare în anul 2003, prin apariția și adoptarea raportului Gross. Meritul raportului parlamentarului elvețian Andreas Gross este acela că nu tratează autonomia ca pe o sursă de conflict ce periclitează suveranitatea unui stat, îi distruge integritatea teritorială ci ca pe un exemplu demn de urmat, o posibilă metodă de soluționare a conflictelor pentru țările care dispun de minorități naționale. Principalul mesaj, principala recomandare a adoptării raportului: autonomia este o soluție care le asigură comunității unei regiuni, minorităților exercitarea drepturilor acestora, păstrarea identității lor naționale și, în același timp, garantează unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a statului.
Szekely Ujsag, nr. 40 din 8-14.10.2009
Autonomie, însă ce fel? (2)
Obținerea statutului de autonomie este un proces mai îndelungat, fiind rezultatul negocierilor purtate între majoritate și minoritate. Acest proces durează până când puterea centrală înțelege că autonomia nu periclitează nici suveranitatea și nici integritatea teritorială, după cum nici existența altor grupuri etnice. Urmează apoi însărcinarea populației dintr-o regiune cu exercitarea puterii într-o sferă mai extinsă. Următorul pas ar fi stabilirea și distribuirea atribuțiilor, a formelor de conducere, a problemelor economice și a responsabilităților.
Cadrul juridic al autonomiei
Autonomia, în diferitele sale forme - culturală sau teritorială -, poate fi înfăptuită și prin adoptarea normelor juridice ale statului, adică prin proceduri judiciare. Autonomia poate fi cuprinsă în constituție doar după înfăptuirea sa și după ce ea devine funcțională. Exemple în acest sens sunt formele de autonomie care funcționează în Spania.
Și în Moldova vecină există o autonomie realizată într-un mod asemănător, statul, prin legile sale, definind autonomia regiunii Găgăuze drept autonomie teritorială cu statut specific, parte componentă a Moldovei. Legea mai menționează: în cazul în care statutul independent al Republicii Moldova se va modifica, cetățenilor din Găgăuzia trebuie sâ li se asigure dreptul la autodeterminare.
Un exemplu al consemnării în constituție a drepturilor minorităților care trăiesc pe un teritoriu autonom este Republica Autonomă Crimeea, întemeiată în 1992, înființarea acesteia presupunând modificarea anumitor articole din constituția ucraineană. În concluzie: având în vedere că regiunile autonome modifică structura administrativă a statului, drepturile stabilite trebuie precizate și în constituție.
Autonomia teritorială
După cum indică și denumirea, în cazul autonomiei teritoriale, teritoriul populat de minorități dispune de un statut specific. Statul specific poate fi asigurat de constituție și prin legi. În acest caz, comunitatea teritorială beneficiază de o sferă de competențe în autoguvernare, aplicarea acestora find asigurată de un organ de conducere care are ca sarcină adoptarea deciziilor importante, respectiv supravegherea modului de aplicare a acestora. Distribuirea atribuțiilor între guvernul care conduce țara și organul director al autonomiei se realizează după o gamă variată. Minoritatea poate dispune doar de o sferă de atribuții mai restrânsă: de exemplu, aceasta poate adopta decizii doar în anumite probleme de ordin economic. Însă ar fi posibil ca minoritatea să fie însărcinată cu o sferă mai largă în adoptarea deciziilor privind problemele politice, economice și culturale care o vizează.
Autonomia poate fi întemeiată și fără ca teritoriul autonom să se încadreze în structura administrativ-teritorială a statului. În urma descentralizării, autonomia poate fi înfăptuită și prin asocierea cu statul a minorităților cu drepturi specifice. Desigur, condiția principală este acceptarea de către stat a unei astfel de organizări mai specifice. Există mai multe exemple al autonomiei înfăptuite într-un mod ce diferă de structura administrativ-teritorială a statului, Aici trebuie amintite statuturile obținute de cei din Scoția, Corsica sau Tara Galilor. Aceste autonomii teritoriale sunt entități politice care nu se încadrează în sistemul administrativ obișnuit al țării, dar, în cadrul unui sistem juridic specific adoptat, formează o unitate cu acesta.
Având în vedere că marcarea autonomiei teritoriale nu se întâmplă din punctul de vedere al locuitorilor ci al regiunii, nu se pune problema cine aparține de autonomie. În cazul marcării teritoriului trebuie avută în vedere garantarea existenței unei populații majoritare în interiorul teritoriului respectiv. În ceea ce privește autonomia teritorială minoritară, trebuie îndeplinite două condiții principale: minoritatea trebuie să locuiască, în măsura posibilităților, pe un teritoriu închis și să reprezinte majoritatea populației existente în regiunea respectivă. Nu se poate realiza demarcarea autonomiei teritoriale într-un mod în care aceasta să cuprindă fiecare membru al minorității și să excludă oricare din membrii majorității. Autonomia teritorială va cuprinde minorități care sunt grupuri aparținătoare națiunii majoritare a statului, cărora le trebuie asigurat un statut special pentru a-și menține identitatea națională și dezvoltarea economică.
Comentarii