Sunt
maree de incandescente amintiri, simfonie de pulsari și nesfârșitele câmpii dintre ei. mereu sub sonarul timpului (lupta se dă pentru a fi prezent), mă fac vinovat de tristețea nevăzutului păzitor (uneori plâng cu el). chipul slavei Tale celei negrăite sunt, deși port rănile păcatelor! Poeme nepublicate în volum,...

Citește mai mult

Totdeauna după aceea
sunt lucruri ce țin timpul în loc. de nenumărate ori caut o nișă dinspre caruselul acesta de prefăcută bucurie, strălucire și nesfârșită beteală către fața vie a timpului, ca atunci când te afli într-o încăpere plină unde nu se întâmplă în esență nimic până când îngerul aruncă din fugă o rază pe fereastră, amintindu-ne...

Citește mai mult

Un soare în plus
de-atâtea ori prin răspântiile păcatului ca un copil fugit de-acasă. dulci otrăvuri se găsesc mereu pe cale (ce dureros să crezi că le știi pe toate). neînfrânți la timp puii de balaur adaugă an de an câte un rând de capete. pe cele mai întortocheate drumuri Dumnezeu așază (din rana Sa) un soare în plus. Poeme...

Citește mai mult

Pelerinii 2
odată ce ajungi plângând în această lume ar fi prea nechibzuită așteptarea ca cele mai frumoase drumuri ale ei să ți se deschidă după plac și cu toate astea nimeni nu poate spune că răsăritul zilei nu îți aparține precum nu poate spune cât înseamnă ca o parte din timp să poarte veșnic pecetea vieții tale. odată ce...

Citește mai mult

Oglindiri 2
o mamă are trei inimi: a copilului, a bărbatului, a ei. copilul are inima mamei bărbatul are inima mamei. Între ei cuvintele pot fi sau nu rostite – oricum îngerul le-a sădit în poemul ce-i ține laolaltă. Poeme nepublicate în volum, scrise între 2020-2023.
Un gând
Bunei care a plecat un veac parcă a trecut de când nu mai ești pe-aici. va veni curând prima primăvară fără tine. să stai liniștită – vom avea grijă de toate florile tale, de cuiburile rândunicilor, de marginile lumii pe care-ai iubit-o. vom avea grijă de toate. și tu, ca totdeauna, ne vei purta de grijă. (din vol. Iar...

Citește mai mult

Contra mundum
lume-a regilor prinși în cochilii al căror regat e rugina, a căror pâine-i pământ, umbră și vis trăiți pretutindeni, răsăritul acesta precum și clipa ce desface sufletul de ternul veșmânt. și de va ploua, de va cădea soarele-n fântână, de-am rămâne, de-am pleca, toate, pentru voi, regișori triști și goi, sunt umbră și...

Citește mai mult