Alexandru Mărchidan

Alexandru Mărchidan

Născut în anul 1983, în comuna Slobozia, județul Argeș. Din 1997 locuiește în Pitești. A absolvit Facultatea de Filosofie (Universitatea din Pitești), master la Facultatea de Filosofie (Universitatea din București). Din anul 2010 primește titlul de doctor în filosofie, la Universitatea de Vest din Timișoara.

Din 2006 este cadru didactic titular al Universității din Pitești, în prezent ocupând postul de lector în Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, departamentul de Psihologie, Științe ale comunicării și Asistență socială, unde predă în special discipline din domeniul eticii, dar și „Gândire critică”.

A primit numeroase premii la concursuri naționale de literatură, dintre care Premiul revistei „România literară”, la Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi”, Târgu Jiu, 2002; Premiul editurii „Paralela 45”, la Concursul Național de Poezie „Ion Pillat – Acolo unde-n Argeș…”, Pitești, 2003; Marele premiu, Festivalul Național de Poezie „Gheorghe Pituț”, Beiuș, 2004; Premiul pentru poezie la Concursul Național de Literatură „Lirismograf”, Sibiu, 2004; Locul I, Concursul Național de Creație Studențească, Timișoara, 2005; Locul I, Concursul Național de Poezie „Traian Demetrescu”, Craiova, 2005; premiul revistei „Luceafărul”, Festivalul Național de Poezie „Tudor Arghezi”, 2006. La Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” primește Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga” (2005), Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga”, premiul revistei „Vatra” și premiul revistei „Discobolul” (2006).

Dintre cărțile tipărite:

Prezent în numeroase antologii de poezie, în diverse reviste literare și culturale, cu poezie, proză, articole, recenzii, eseuri.

Din anul 2022 este membru al Asociației Creatorilor de Ficțiune, filiala Pitești.

Comentarii

comments powered by Disqus
S-ar fi vrut o rugă pentru fratele fratelui meu
fire de nisip în țara furtunilor ne plimbă peste tot. corăbiile timpului, pâinea și sarea au fost pregătite și ascunse în așteptarea unor oaspeți de rang, noi prea des am ales dulceața unei otrăvi pe care acum o vrem uitată. unde ne sunt cuvintele curate cu gustul lor de cer? (din vol. 33 de cuvinte pentru Luiza și...

Citește mai mult

Mărturie
venim și noi ca amintirile ca să dăm mărturie despre o realitate mai înaltă, așa cum frunzele mărturisesc puterea copacului, cum norii fac vizibilă adâncimea cerului. (din vol. 33 de cuvinte pentru Luiza și alte câteva poeme, 2017)
Germinație
și-a venit dimineața în fire, noi cheia cuvintelor spre lumină o am întors. pământul e cald, ploaia aproape, tăcerea cea bună a fost semănată. lucrând, așteptăm flămânzi de Dumnezeu. (din vol. Hesychia, poezie și fotografie, 2015)
Conversii
căderile bune îți doresc cu fața spre lumină, rătăcirile care te adună din atâtea călătorii fără capăt și pierderile ce îmbogățesc pe pierzător. (din vol. Hesychia, poezie și fotografie, 2015)
Sensuri
însingurări ale zilei, însingurările binecuvântate ale celui alungat de vocile care nu spun nimic. se adună singurătatea ca apa rece în burdufuri și ține pentru încă o jumătate de sahară, între timp timpul devine prieten chiar și când știi că e prieten și cu nisipurile. omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului așa...

Citește mai mult

Rugăciune
Dumnezeule Doamne, dă drumul celei scări de un capăt și lasă să urc o vreme fără furtună fără sabie fără soare cu dinți – n-am învățat încă să le frâng în mine. (din vol. Hesychia, poezie și fotografie, 2015)