Crisalide
să te privești în fiecare dimineață ca pentru ultima dată, să vezi lumina ascunsă-n durere, viața în toate plecările, pacea înainte de jertfă. zilnic să refaci călătoria în care n-ai pus toți talanții, să dărâmi eșafoduri înălțate din cuvinte și gesturi, zilnic să devii bucurie a Învierii. Poeme nepublicate în volum,...

Citește mai mult

Răscruce
mă aflam pierdut cum te afli câteodată în visul ce face din reflexia ta în pământ o ființă mai vie decât cel ce visează iată suflete la ce întâlnire ți-a fost dat să vii dintre pod şi armătura de lacrimă a căderii pe locul în care unii se laudă cu carele lor alții cu marmelada lor alții cu măritişul frunzei iată...

Citește mai mult

Fericitul Iov
seară de seară las gândurile să coboare în piept. îngerul știe câți călători sunt pelerini, greutatea umărului stâng a umărului drept, știe ce drumuri urcă și câte duc în deșert. seară de seară inima și mintea fac o răscruce și-n punctul lor de întâlnire parcă se sprijină tot cerul și bate ca-ntr-o ușă Dumnezeu. (din...

Citește mai mult

Portret din mers
veneam lumină în pâlpâire în amurgul acela veneam de ceasuri întregi de la facerea lumii parcă de la Adam. de la tatăl meu la bunicu la tatăl bunicului la tatăl străbunicului locul de unde venim se face mereu mai departe podul de veacuri pe podul de oase podul de lacrimi pe podul de oase în pasul nostru de lumină...

Citește mai mult

Exil în inimă
se va coace grâul şi nici anul ăsta nu-mi voi afunda picioarele în căldura lui mereu îmi spun poate la anul… copii din praf de pâine jucându-ne cu vara… un grâu nou se coace în mine acum când sunt tot mai convins că tata şi mama îmbătrânesc şi ei ca toți oamenii mereu îmi spun poate la anul voi aduce cu mâna mea grâul...

Citește mai mult

Înnoi-se-vor ca ale vulturului tinerețile tale
I casă îmbrăcată în hainele unor aripi vechi de când străbunicul s-a-ntors de la război cu urme de gloanțe pe creștet asemenea alaiului unei nunți de furnici. împrejmuind grădina salcâmii unde seara se-ntorc ciorile. trunchiul de dud banca bătrânei care veghea toți puii de pe pământ de păsări și de oameni. drumul spre...

Citește mai mult

Ca și când ți-aș spune acum, privindu-te în ochi
încep mereu, de la capăt mereu începutul. eu doar întârzii ca de obicei adunându-mi sufletul de prin ierburi, unde se ferește de ciocurile bontoroage ale păsărilor – pe ele nu le pot păcăli ușor. uneori tălpile mi se lipesc de miezul pământului, uneori umbra mi se proiectează pe cer provocând o altă eclipsă. eu doar...

Citește mai mult