să te privești în fiecare dimineață
ca pentru ultima dată,
să vezi lumina ascunsă-n durere,
viața în toate plecările,
pacea înainte de jertfă.
zilnic să refaci călătoria
în care n-ai pus toți talanții,
să dărâmi eșafoduri înălțate
din cuvinte și gesturi,
zilnic să devii bucurie
a Învierii.
Poeme nepublicate în volum,...
mă aflam pierdut
cum te afli câteodată
în visul ce face din reflexia ta în pământ
o ființă mai vie decât cel ce visează
iată suflete
la ce întâlnire ți-a fost dat să vii
dintre pod şi armătura de lacrimă
a căderii
pe locul în care unii se laudă cu carele lor
alții cu marmelada lor
alții cu măritişul frunzei
iată...
la bordul acestei corăbii
încărcătura devine pe parcurs de prisos
şi busola indică tot mai des
nordul inimii.
(din vol. Exil în inimă, 2012)
seară de seară
las gândurile să coboare în piept.
îngerul știe câți călători
sunt pelerini,
greutatea umărului stâng
a umărului drept,
știe ce drumuri urcă
și câte duc
în deșert.
seară de seară
inima și mintea
fac o răscruce
și-n punctul lor de întâlnire
parcă se sprijină
tot cerul
și bate ca-ntr-o ușă
Dumnezeu.
(din...
veneam lumină în pâlpâire
în amurgul acela
veneam de ceasuri întregi
de la facerea lumii parcă
de la Adam.
de la tatăl meu la bunicu
la tatăl bunicului
la tatăl străbunicului
locul de unde venim se face mereu mai departe
podul de veacuri pe podul de oase
podul de lacrimi pe podul de oase
în pasul nostru de lumină...
se va coace grâul
şi nici anul ăsta
nu-mi voi afunda picioarele
în căldura lui
mereu îmi spun
poate la anul…
copii din praf de pâine
jucându-ne cu vara…
un grâu nou
se coace în mine
acum
când sunt tot mai convins
că tata şi mama
îmbătrânesc şi ei
ca toți oamenii
mereu îmi spun
poate la anul
voi aduce
cu mâna mea
grâul...
Dacă într-o carte găsești echilibru, limpezime a ideilor, argumente puternice, exemple relevante, informație de calitate pentru a lămuri subiecte de actualitate, concluzii edificatoare pentru timpul ce ne așteaptă, iar toate acestea mai sunt însoțite și de suficient umor de calitate, atunci ești un cititor...
e o toamnă adâncă în lume
într-o seară rece
eu vin de departe cu bunicul
şi picioarele ni se leagănă
pe marginea carului
cu noaptea în spate.
(din vol. Exil în inimă, 2012)
I casă îmbrăcată în hainele
unor aripi vechi
de când străbunicul s-a-ntors
de la război cu urme de gloanțe pe creștet
asemenea alaiului unei nunți de furnici.
împrejmuind grădina salcâmii
unde seara se-ntorc ciorile.
trunchiul de dud banca bătrânei
care veghea
toți puii de pe pământ
de păsări și de oameni.
drumul spre...
încep mereu,
de la capăt
mereu
începutul.
eu doar întârzii ca de obicei
adunându-mi sufletul
de prin ierburi,
unde se ferește de ciocurile
bontoroage ale păsărilor –
pe ele nu le pot păcăli ușor.
uneori tălpile mi se lipesc
de miezul pământului,
uneori umbra mi se proiectează pe cer
provocând o altă eclipsă.
eu doar...