Care sunt calitățile esențiale sau atributele fundamentale ale divinității, am văzut în explicațiile de până acum și ne mărgineam la existența absolută, adică divinitatea, și la caracterul de sanctitate, din care aproape deducem, ca consecință imediată, caracterul sau proprietatea de acțiune continuă și prin sine....

Citește mai mult

În analiza problemei divinității, am stabilit două caractere particulare ale acestei realități: existența absolută și activitatea, acțiunea continuă și necondiționată. În opozițiune cu existența absolută și cu acțiunea continuă, caractere pe care noi le stabileam ca fiind nu cunoscute propriu-zis, ci revelate, se...

Citește mai mult

Ultima problemă pe care am înfățișat-o a fost studierea particularităților cunoștinței religioase. Ați văzut că această cunoștință religioasă se sprijină pe ceea ce aș numi presupoziție obiectivistă, adică pe existența obiectivă a obiectului cunoașterii și pe posibilitatea cunoștinței de a prinde acest obiect prin...

Citește mai mult

Precum se vede, aici avem moneda de doi euro din Grecia, înfățișînd răpirea domnișoarei Europa de către taurul Zeus. Să ne amintim legenda, fiindcă, precum ne-a tot plictisit „tovarășa” în clasele mici, „orice legendă are un sîmbure de adevăr”. Întîi de toate, să zicem că etimologia numelui de „Europa” nu se cunoaște,...

Citește mai mult

Semnul vădit al apropiatei nașteri a Antihristului celui mare este politica ecumenistă a Ortodoxiei oficiale, ecumenism care a ajuns „dogmă” (adică adevăr neschimbător) împotriva sfintelor dogme lăsate de Însuși Hristos-Dumnezeu în vremea vieții Lui și apoi de Sfîntul Duh-Dumnezeu, prin Sfinții Apostoli și prin Sfinții...

Citește mai mult

„Și – după cum proorociile arătau fariseilor și saducheilor că Hristos venise, ei necrezînd – tot așa și astăzi: în timp ce semnele arată că vom intra în epoca lui Antihrist, omenirea doarme liniștită” (Dimitriu Scartsiuni).1 În marea Sa purtare de grijă, Dumnezeul a toate și Ziditorul nostru nu ne-a lăsat întru...

Citește mai mult

Părintele Daniil de la Tanacu, deținut de drept comun al statului ateu român În urmă cu trei ani, scriam articolul de mai jos, care nu e politic, precum s-ar părea, ci teologic: „Criminalul cu barbă roșie”1 și „Integrarea europeană a ortodoxiei”2. Cu puțin timp în urmă, noi, românii, am semnat, prin reprezentanții...

Citește mai mult