dincolo de trupul morții acesteia,
când în sânge
tot cad războaie și ierni,
să poți aștepta până a treia zi
dimineața.
să poți rămâne la cină
în soare
deși ai fost uneori
coborât
în lacul
Sevastiei.
ghimpele
să-l îngădui în trup
cum nemânioasă veșnicia
primește-n apa ei
prea săracele
veacuri.
(din vol. Iar Petru plângea de câte ori auzea cocoșul cântând, 2020)
Comentarii