a înțelege înseamnă a face din toate un prilej
(precum semințele devin pâine sau flori)
(precum norii devin pâine, oceane și flori).
a iubi înseamnă a găsi
dumnezeiescul sens opus
al tuturor celor
ce te-ar putea
zdrobi.
Poeme nepublicate în volum, scrise între 2020-2023.
încă nu a plecat soarele,
încă nu s-au oprit ceasurile,
iar acei nori ce se rostogolesc pe lângă tine
n-au puterea să te smulgă din rădăcini.
adevărat, în livezi nu tot rodul e bun,
nu toate au rodit
și nici nu știi prea multe despre chipul
anotimpului viitor.
totuși, nu a plecat soarele definitiv – încă se poate...
în fiecare munte există o pasăre
ce a fost împietrită,
în fiecare inimă există un înger
ce așteaptă primăvara.
ceea ce le ține laolaltă
e numai forța gravitațională
a Aceleiași Iubiri care a făcut
ca din nimic să răsară
trandafiri, stele, oceane
și dulceața privirii mamelor.
Poeme nepublicate în volum, scrise între...
aceste petale sunt gândurile copiilor
despre lume
timpul – și azi – se-arată ca pod
de spini
locuitorii viselor au uitat să iasă din somn
iar visele lor sunt golite de îngeri
suntem atât de mari
suntem atât de mici
în ușile inimii lovește necontenit un berbece
(se mai țin în tăcere și lacrimi).
Poeme nepublicate în...
când timpul se va rezema de capăt
și munții ne vor fi dorite case,
când cei orbiți de bunăvoie
vor fi mânați în feerie către staul,
atunci biserica din cer nu se va răsădi
în cei care, zdrobiți,
au rămas vii?
Poeme nepublicate în volum, scrise între 2020-2023.
nicio pace
nicio zi n-au fost așa
pe pământ
foc ce nu mistuie
dragoste ce nu cade
amintire este moartea
chiar de ar bate la ușă
chiar de ar mai striga
robii au fost dezlegați.
Poeme nepublicate în volum, scrise între 2020-2023.
pentru viață mulțumesc,
pentru pâinea cerească și pământească,
pentru prietenie, poezie și pace,
pentru bucurie și iubire mulțumesc,
pentru toate ridicările, pentru toate rănile vindecate
mulțumesc.
pentru iertare, îngăduință, credință și rugă,
pentru darurile primite, pentru cele oferite
mulțumesc – ale Tale dintru...
să te privești în fiecare dimineață
ca pentru ultima dată,
să vezi lumina ascunsă-n durere,
viața în toate plecările,
pacea înainte de jertfă.
zilnic să refaci călătoria
în care n-ai pus toți talanții,
să dărâmi eșafoduri înălțate
din cuvinte și gesturi,
zilnic să devii bucurie
a Învierii.
Poeme nepublicate în volum,...
mă aflam pierdut
cum te afli câteodată
în visul ce face din reflexia ta în pământ
o fiinţă mai vie decât cel ce visează
iată suflete
la ce întâlnire ţi-a fost dat să vii
dintre pod şi armătura de lacrimă
a căderii
pe locul în care unii se laudă cu carele lor
alţii cu marmelada lor
alţii cu măritişul frunzei
iată...
la bordul acestei corăbii
încărcătura devine pe parcurs de prisos
şi busola indică tot mai des
nordul inimii.
(din vol. Exil în inimă, 2012)