70 de ani de la declanșarea Marelui Refugiu Românesc

70 de ani de la declanșarea Marelui Refugiu Românesc

În această pagină - „REVISTA PRESEI MAGHIARE DIN ROMÂNIA” - puteți citi articole selectate din ziarele care apar în limba maghiară, în România. De cele mai multe ori aceste articole sunt edificatoare pentru înțelegerea scopului pe care îl au organizațiile maghiare din România, precum și statul Ungar: autonomia politică și administrativă a Ardealului; cu alte cuvinte: alipirea Ardealului la Ungaria. În paginile ziarelor scrise în limba maghiară, acest mesaj este explicit, „pe față” și nu cum apare el în declarațiile făcute presei în limba română de către liderii organizațiilor maghiare.

În cadrul ediției a XVIII-a a Zilelor Andrei Șaguna, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Arhivelor Naționale Covasna și a Centrului de Cultură Arcuș, vineri, 25 iunie 2010, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe, a avut loc simpozionul cu tema 70 de ani de la declanșarea Marelui Refugiu Românesc.

Simpozionul, cu participare națională, este consacrat comemorării a șapte decenii de la drama prin care a trecut poporul român în vara anului 1940, prin cedarea sub imperiul forței statelor revizioniste a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ținutului Herța, Ardealului de Nord-Est și Cadrilaterului.

La simpozion au participat peste 30 de cercetători, cadre didactice universitare, arhiviști, profesori, ziariști și conducători ai unor asociații ale refugiaților, expulzaților și deportaților din teritoriile românești cedate în anul 1940, din întreaga țară.

Lucrările simpozionului au fost moderate de IPS Ioan Selejan și Dr. Alexandru Porțeanu din București. Dintre comunicările prezentate în cadrul simpozionului menționăm: Marele Refugiu Românesc (1940-1 947) Caracterul unitar și specificul ipostazelor sale. Situația refugiaților de atunci până azi, Dr. Alexandru Porțeanu, președinte, Asociația Foștilor Refugiați (1940-1947), București; Aspecte generale și specifice privind refugiații din teritoriile românești cedate în anul 1940, Prof. univ. Dr. Ion Giurca, Drd. Daniel Bar, București; Confruntarea sovieto-germană pentru controlul spațiului românesc în anii 1938-1940, Prof. univ. Dr. Gavril Preda, Universitatea de Petrol și Gaze, Ploiești; Acțiuni ale trupelor de jandarmi pe timpul evacuării bunurilor materiale și culturale, a unor instituții și autorități din teritoriul cedat Ungariei, în urma Dictatului de la Viena, General de brigadă Dr. Eugen Pop, inspector șef, Inspectoratul Județean de Jandarmi Brașov; Documente de arhivă referitoare la retragerea din Basarabia din iulie 1940, Prof. univ, Dr. Petre Țurlea, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, București; Fondurile arhivistice clujene referitoare la refugiații din Transilvania și Basarabia, Drd. Vasile Lechințan, Arhivele Naționale Cluj; Informații privind refugiații din Basarabia și Ardealul de Nord aflate în fondurile arhivistice mureșene, Dr. Liviu Boar, Arhivele Naționale Mureș; Refugiați din Basarabia și Transilvania de Nord-Est în județul Bacău — anul 1940, Prof. Vilică Munteanu, Arhivele Naționale Bacău; Solidaritatea Mehedințului cu tragedia românilor din Ardealul de Nord, Dr. Tudor Rățoi, Arhivele Naționale Mehedinți; Documente referitoare la refugiați în fondurile deținute de Arhivele Naționale Covasna; valorificarea practică a acestora în perioada 2000-2009, Marius Stoica, Arhivele Naționale Covasna; Aspecte privind refugiul românilor din zona Dejului, în perioada 1940-1944, Prof. univ. Dr. Gelu Neamțu, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca; Revista „Pro Memoria 1940-1945” — O oglindă fidelă a refugiului românesc, Prof. univ. Dr. Barbu I. Bălan, președinte executiv al Federației Naționale a Românilor Persecutați Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Prof. univ. Dr. Ioan Bojan, vice președinte al Federației Naționale a Românilor Persecutați Etnic „Pro Memora 1940-1945", Cluj-Napoca; Dictatul de la Viena și consecințele sale în județul Satu Mare, Prof. univ. Dr. Ioan Corneanu, Universitatea „Spiru Haret”, președinte, Asociația Județeană Satu Mare a Românilor Refugiați, Expulzați și Deportați în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940; Golgota Ardealului de Nord în 22 de documente inedite, Av. Vasile Moiș, președinte, Asociația Holocaustului din Ardealul de Nord 1940-1945, Satu Mare; Muzeul Național al Refugiaților — Centrul Național de Studierea Istoriei Refugiului Românesc (prezentate Power Point), Vasile I. Bunea, secretar general al Federației Naționale a Românilor Persecutați Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; Manifestările populației și atitudinea autorităților arădene și maghiare față de refugiații basarabeni, bucovineni și ardeleni în anul 1940, Anca Dorina Băițoiu, Arhivele Naționale Arad; Aspecte din activitatea Căminului refugiaților ardeleni Avram Iancu din București, 1941-1944, Prof. Nicolae Balint, Tg. Mureș; Însemnările unui martor ocular, preotul militar Pompei Oniga, cu privire la perioada 27 august — 6 septembrie 1940, Dr. Dumitru Stavarache, București; Calvarul evacuării Basarabiei și Bucovinei de Nord sub presiunea intrării imediate a trupelor sovietice, Prof. Vasile Stancu, Sf. Gheorghe; Expulzați și refugiați români din fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Dr. Ioan Lăcătușu, Arhivele Naționale Covasna; Deportați și refugiați din comuna Vâlcele (jud. Covasna) în urma Dictatului de la Viena, Pr. Ioan Tămaș, parohia Ortodoxă Vâlcele, Prof. Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe; Provincia Basarabia în toamna anului 1942 oglindită într-un document de arhivă, Drd. Eugeniu Criste, Arhivele Naționale Arad; Din activitatea Asociației Refugiaților de Război din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, Nicolai Ureche, președintele asociației; România și războaiele de imagine, Dorin Suciu, ziarist.

Cu această ocazie au fost lansate volumele: Carol al II-lea și Camarila Regală, de Petre Țurlea, Editura Semne, București, 2010; Istoria serviciilor de informații/contrainformații românești în perioada 1919-1945, de Dr. Alin Spânu, Casa Editorială Demiurg, București, 2010; România trădată, de Constantin Mustață, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2010; Coriolan Băran. Reprivire asupra vieții — Memorii, Editura Vasile Goldiș, Arad, 2010, ediție îngrijită de Eugen Criste și Vasile Popeneagă; Țara de sub inimă, de Anton Lixăndroiu, Editura Danubius, București, 2008, prezintă Ilie Trăian, directorul editurii; România sat fără câini?, de Anton Lixăndroiu, Editura Danubius, București, 2009, prezintă Ilie Trăian, directorul editurii.

Participanții au apreciat calitatea comunicărilor și climatul în care s-au desfășurat dezbaterile. Totodată s-a evidențiat necesitatea continuării cercetărilor pe tema cunoașterii adevărului istoric referitor la marea dramă a sutelor de mii de refugiați, expulzați și deportați români din teritoriile răpite din trupul țării în vara și toamna anului 1940. S-a insistat asupra dezideratului de introducere în circuitul științific a informațiilor existente încă în arhivele din țară și străinătate referitoare la Marele Refugiu Românesc. S-a propus introducerea unei lecții distincte pe tema refugiului românesc în manualele școlare de istorie a românilor. Prin grija organizatorilor comunicările prezentate în cadrul simpozionului vor fi publicate într-un volum.

Dr. loan LĂCĂTUȘU

AXA NOASTRĂ: ÎNTRE DUMNEZEU ȘI NEAMUL ROMÂNESC

Comentarii

comments powered by Disqus