Documentar

Un răspuns, din perspectivă demografică, la problemele dezbătute de unii aleși locali din Arcul intracarpatic, la adunările care au avut loc, la Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc, în zilele 4 și 5 septembrie 2009

Poziția societății civile românești din județele Covasna și Harghita, față de demersurile întreprinse de formațiunile politice și civice maghiare, pentru obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa zisului Ținut Secuiesc, a fost exprimată public, în ultimii ani, cu claritate și consecvență, și cu numeroase și convingătoare argumente istorice, juridice, economice și demografice. Toate acestea documente au fost editate în Buletinul Ligii Cultural-Creștine „Andrei Şaguna”, volumele I-IV (1992 - 2008), precum și în lucrările Un fals „referendum” pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente, de Ioan Lăcătușu și Ioan Solomon, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2007 (ediție apărută și în limba engleză) și Argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a așa zisului „Ținut secuiesc”, de Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008 – lucrări care, împreună cu alte volume care redau rezultatele unor cercetări interdisciplinare vizând problematica specifică a localităților din arcul intracarpatic, pot fi consultate și pe site-ul Forumului Civic al Românilor din Harghita și Covasna: www.forumharghitacovasna.ro. Deoarece, și cu ocazia noilor demersuri autonomiste care au avut loc în zilele de 4 și 5 septembrie 2009, la Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc, organizatorii și susținătorii autonomiei teritoriale a așa zisului „Ținut Secuiesc”, fac abstracție de prezența și voința populației de naționalitate română din județele Covasna, Harghita și Mureș, din multitudinea argumentelor prezentate în sursele documentare menționate, vom relua informațiile referitoare la structura etnică și confesională a populației județelor respective, în istorie și contemporaneitate.

1. În conceperea strategiilor de dezvoltare identitară a județelor Covasna, Harghita și Mureș, trebuie avut în vedere faptul că, la recensământul populației din 2002, populația de naționalitate română din aceste județe, a fost de 407.035 persoane (Covasna – 51.790, Harghita – 45.870, Mureș – 309.375) reprezentând 36,04% din populația totală a acestora. La aceiași dată, populația de etnie rromă, era de 50.234 locuitori (Covasna – 5.973, Harghita – 3.835, Mureș – 40.426) reprezentând 4,44 % din populația celor trei județe. Rezultă deci că, 40 % din totalul populației județelor Covasna, Harghita și Mureș, este de naționalitate română și de etnie rromă, adică nu aparține etniei maghiare. Populația de etnie maghiară din cele trei județe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna – 164.158, Harghita – 276.038, Mureș – 228.275), reprezentând 59,18 % din totalul populației acestor județe și 46,69 % din numărul total al maghiarilor din România (la recensământul din 2002, numărul maghiarilor din țara noastră a fost de 1.431.807).

De menționat că numărul secuilor recenzați în anul 2002, la nivel național, a fost de numai 285.

Actuala configurație etnică a celor trei județe se regăsește și în structura confesională a populației. Astfel, persoanele care aparțin religiilor ortodoxă (402.499) și greco-catolică (13.985) reprezintă 37 % din totalul populației județelor Covasna, Harghita și Mureș.

Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la rândul lor, direct afectați de consecințele separatismului pe criterii etnice. Potrivit datelor statistice, în prezent, numărul acestor familii din cele trei județe depășește cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000 - 30.000 de persoane.

O categorie însemnată de cetățeni care, în mod obiectiv, nu pot accepta separatismul etnic o reprezintă persoanele cu dublă ascendență identitară. La recensământul din 2002, peste 14.000 de cetățeni din județele Covasna, Harghita și Mureș, sunt persoane cu dublă ascendență identitară, fie de naționalitate română și care aparțin „bisericilor istorice maghiare” (romano-catolică, reformată, evanghelică și unitariană), fie de etnie maghiară și care aparțin bisericilor tradiționale românești (ortodoxă și greco-catolică).

2. Orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice, va conduce inevitabil, la discriminarea și marginalizarea românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș. Evoluția vieții publice postdecembriste a evidențiat faptul că, și fără instituționalizarea autonomiei teritoriale, autoritățile publice locale din aceste județe, aflate perpetuu la conducerea localităților din zonă, au dovedit lipsă de voință politică în gestionarea corespunzătoare a problemelor privind păstrarea și afirmarea identității românilor din Arcul intracarpatic. Pentru cunoașterea configurației actuale a comunităților românești din județele Covasna și Harghita, prezentăm cele 42 de localități administrative cu peste 100 de cetățeni de naționalitate română, din aceste județe, conform datelor recensământului populației și locuințelor din anul 2002, cu mențiunea că în alte 59 comune din Harghita și Covasna, numărul persoanelor de naționalitate română este de sub 100.

I. Județul Covasna

1. Sfântu Gheorghe – 14178
2. Întorsura Buzăului – 8853
3. Sita Buzăului – 4805
4. Barcani – 3882
5. Covasna – 3673
6. Zagon – 2722
7. Dobârlău – 2322
8. Tg. Secuiesc – 1601
9. Vâlcele – 1357
10. Valea Mare – 1147
11. Belin – 1043
12. Brețcu – 996
13. Zăbala – 906
14. Hăghig – 871
15. Chichiș – 812
16. Ozun – 529
17. Baraolt – 300
18. Ilieni – 237
19. Brăduț – 195
20. Ojdula – 183
21. Aita Mare – 168
22. Boroșneu Mare – 144
23. Bățani – 112

Într-un număr de 21 localități administrative din județul Covasna, la recensământul din 2002, numărul populației de naționalitate română este de sub 100 persoane.

II. Județul Harghita

1. Toplița – 11291
2. Miercurea-Ciuc – 7274
3. Bălan – 5121
4. Sărmaș – 3330
5. Bilbor – 2843
6. Tulgheș – 2455
7. Gheorghieni – 2161
8. Gălăuțaș – 2010
9. Subcetate – 1960
10. Corbu – 1419
11. Voșlobeni – 1225
12. Odorheiu Secuiesc – 1077
13. Mihăileni – 555
14. Săcel – 341
15. Plăieșii de Jos – 276
16. Siculeni – 216
17. Cristuru Secuiesc – 220
18. Frumoasa – 108
19. Băile Tușnad – 106

Într-un număr de 38 localități administrative din județul Harghita, la recensământul din 2002, numărul populației de naționalitate română este de sub 100 persoane.

3. Pornind de la faptul că, 60% din totalul românilor din județul Covasna și 40% din totalul românilor din județul Harghita, trăiesc în localități mixte, în care sunt numeric minoritari, medii de natură să slăbească foarte mult sentimentul de apartenență națională, considerăm că cei aproape 100.000 de români din cele două județe, au nevoie de un cadrul legislativ, instituțional și logistic care să le asigure prezervarea și afirmarea identității naționale, și nu concetățenii maghiari, care dispun de toate condițiile pentru prezervarea și afirmarea identității specifice.

4. Preocupați exclusiv de promovarea dezideratelor privind obținerea autonomiei etnice a așa-zisului „Ținut Secuiesc”, liderii maghiarilor „radicali” și „moderați”, deopotrivă, trec sub tăcere, printre altele, un subiect „incomod” pentru ei, respectiv deznaționalizarea și asimilarea unor întregi comunități românești din arcul intracarpatic.

Studiile de demografie istorică arată că, numeroase comunități românești care în sec. XVII - XIX aveau număr mare de membrii, în ultimul secol, au fost aproape complect maghiarizate. Din rândul acestor comunități, din județul Covasna menționăm: Micfalău (localitate în care numărul românilor a scăzut de la 919, în anul 1900, la 43 în anul 2002), Dobolii de jos (de la 926, la 200), Chichiș (de la 719, în 1900, la 197), Bixad (de la 674, la 21), Belin (de la 685, la 220), Ghelința (de la 600, în 1700, la 63), Lisnău (de la 484, la 25), Cernat (de la 335, la 48), Aita Seacă (de la 316, la 33). Au fost asimilate comunități românești care în sec. XVIII- XIX aveau între 100-200 de membri, din localitățile: Arcuș, Bățanii Mari, Brateș, Bodoc, Bicfalău, Comolău, Căpeni, Chilieni, Dobolii de Sus, Ghidfalău, Ilieni, Lemnia, Măgheruș, Moacșa, Poian, Sânzâieni, Sântionlunca, Turia, Valea Crișului,Valea Zălanului ș.a.

Aceleași dimensiuni dramatice a avut procesul de maghiarizare a populației românești și în județul Harghita. Edificatoare sun în acest sens, datele recensămintelor din sec. XVIII – XIX și cele ale recensământului din 2002, după cum urmează: Vlăhița (de la 644 la 73), Mihăileni (de la 493 la 18), Merești (de la 431 la 6), Ocland (de la 355 la 10), Plăieșii de Sus (de la 325 la 52), Bodogaia (de la 310 la 18), Ditrău (de la 300 la 54), Satu Nou (de la 305 la 4), Porumbenii Mari (de la 208 la 2), Joseni (de la 286 la 46), Lăzarea (de la 285 la 57), Sândominic (de la 258 la 29), Lăzărești (de la 259 la 11), Tomești (de la 240 la 6). Au fost asimilate comunități românești care în sec. XVIII-XIX aveau între 100-200 de membri, din localitățile: Aldea, Atid, Armășeni, Brădești, Casinul Nou, Ciucsângiorgiu, Crăciunel, Cușmed, Eliseni, Frumoasa, Filiaș, Lueta, Mărtiniș, Suseni, Valea Strâmbă.

O adevărată „purificare etnică” a românilor din „ținutului secuiesc”, care a condus la dispariția a zeci de comunități românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, a avut loc în perioada 1940 - 1944. Recensămintele vremii, pun în evidență faptul că, în județul Covasna, în anul 1941, românii au scăzut cu 11592 persoane, față de anul 1930, iar maghiarii au crescut, în aceiași perioadă, cu 26173 persoane. Între recensămintele din anii 1930 - 1941, la nivelul județului Harghita, românii au scăzut cu 8473 persoane, în timp ce maghiarii au crescut cu 43.000 persoane.

5. La toate acestea trebuie să adăugăm maghiarizarea fostele comunități de armeni – îndeosebi de la Gheorgheni și Frumoasa, de germani, italieni ș.a., precum și dispariția comunitățile evreiești din Sf. Gheorghe, Târgu Secuiesc, Boroșneul Mare, Comandău, Zagon, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc ș.a. – majoritate căzute pradă holocaustului practicat de administrația horthystă, în primăvara anului 1944.

6. Pentru reliefarea purității etnice a „Ținutului secuiesc”, din dezbaterile publice actuale lipsesc informațiile reale referitoare la comunitățile de rromi din cele două județe. Studiile efectuate pe această temă, arată că în unele așezări din zonă, rromii reprezintă o pondere însemnată (între 20 și 50%) din populația totală a unor localități precum Ghidfalău, Boroșneul Mare, Bățanii Mari, Baraolt, Brăduț, Vâlcele, Hăghig – din județul Covasna, Corund, Plăieșii de Jos, Ciucsângeorgiu, Tușnad, Sâncrăieni ș.a. – din județul Harghita.

7. Referitor la folosirea „obsesivă” de către liderii maghiari a termenului de „Pământ secuiesc”, din informațiile referitoare la structura etnică și confesională a populației celor trei județe, în istorie și contemporaneitate, rezultă că, zona este un „melting pot” (creuzet), în care mai multe etnii au fost asimilate de către cea maghiară. Și astăzi, realitatea etno-demografică din județele Covasna, Harghita și Mureș, este departe de imaginea unui grup etnic compact. Dacă liderii maghiari, nu agreează sintagma „așa zisul Ținut Secuiesc”, propunem reactualizarea formulei folosită în perioada interbelică de „ținuturi secuizate”, concept bazat pe faptul că o bună parte din populația actuală de etnie maghiară a județelor Covasna, Harghita și Mureș provine, în principal, din români maghiarizați.

8. În acest context, propunem reprezentaților societății civile, mediului academic și forțelor politice românești să reactualizeze și să implementeze proiectul interbelic de „readucere la matcă”, respectiv de „reromânizare” a românilor maghiarizați din localitățile județelor Covasna, Harghita și Mureș, după modelul folosit de Ungaria și liderii maghiari din România, pentru „salvarea de la asimilare a ceangăilor” din Moldova.

9. Având în vedere fizionomia etnică a județelor Covasna, Harghita și parțial Mureș, precum și existența unor partide constituite pe criterii etnice, solicităm autorităților abilitate ca descentralizarea să se realizeze cu „reguli precise”, deoarece altfel acest proces, necesar și benefic pentru întreaga țară, va conduce inevitabil la autonomie teritorială, în cele aceste județe. În aceste condiții este imperios necesar ca Statul român, în consens cu practica europeană, să elaboreze și să implementeze acele strategii de dezvoltare economico-socială a zonei care să asigure o fizionomie multietnică și pluri-confesională, concomitent cu întărirea capitalului social, prin refacerea încrederii cetățenilor din toate zonele țării în zona Covasna-Harghita, în beneficiul tuturor locuitorilor de aici.

10. În legătură cu propunerile formulate de către liderii maghiari, cu privire la necesitatea reîmpărțirii administrativ-teritoriale a țării și la redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare, din studiile noastre rezultă că, pot fi elaborate variante de formare a unor regiuni administrative în arealul la care ne referim, susținute cu argumente istorice, economice și sociale dar, în care schimbarea raportului majoritate – minoritate, poate elimina actualele efecte perverse determinate de situațiile din actualele județe Covasna și Harghita, unde minoritatea națională este majoritate locală, iar majoritatea națională este minoritate regională.

Sf. Gheorghe, 8 septembrie 2009
Director,
Dr. Ioan Lăcătușu

Comentarii

comments powered by Disqus