7 septembrie 1940: Începe seria masacrelor hortyste din Transilvania, în județul Bihor

George BARA

După semnarea Diktatului de la Viena din 30 august 1940, act impus României de către Germania și Italia în favoarea Ungariei, armata maghiară condusă de către Miklos Horty a început ocuparea Ardealului de Nord, pe măsură ce armata română împreună cu instituțiile românești se retrăgeau din teritoriul cedat.

O dată cu intrarea armatei maghiare în teritoriul cedat, elementele revizioniste și șovine ale comunității maghiare din Transilvania au pus la cale, susținute logistic de către militarii lui Mikos Horthy, masacrarea populației românești. Primul asemenea masacru are loc în comuna Mihai Bravu din județul Bihor unde 22 de țărani români, printre care și doi copii, nominalizați de către vecinii lor maghiari ca fiind un pericol pentru ocupația horthystă, sunt adunați pe un câmp și executați de către militarii maghiari.

Masacre au avut loc și în alte localități ca: Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Ciumărna, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr, Aghireș, Sucutard, Ditrău, Suciu de Sus, Tărian, Prundu Bârgăului, Cătina, Răchitiș, Șincai, Turda, Ozd, Gădălin.

Ocupația maghiară a durat din anul 1940 până în 1944, perioadă în care populația românească a fost supusă la deportări, bătăi, schingiuri și execuții. Bilanțul oficial, în cifre, al ocupației este: 919 omoruri, 1126 schingiuri, 4126 bătăi, 15.893 arestări, 124 profanări, 78 respectiv 447 devastări colective și individuale. Teritoriul cedat Ungariei avea suprafața de 43.492 km pătrați, reprezentând jumătate din teritoriul Transilvaniei cu o populație de 2.667.000 locuitori dintre care 50.2% români, 37.1% maghiari și secui, 12.7% germani, evrei și alte naționalități. Multe comune din județele Bihor, Sălaș, Mureș, Harghita și Covasna, cu populație majoritară română, au devenit cu populație preponderent maghiară după ocupația horthystă.

Laszlo Tokes: Minoritatea maghiară este ca o armată împrăștiată. Dacă se va strânge laolaltă se va transforma într-o armată capabilă să lovească

18 iunie 2009

Episcopul reformat Laszlo Tokes, aflat în vizită la Washington, a cerut o schimbare de sistem în politica națională a Ungariei și o politică ungară a minorității maghiare, care să cuprindă o națiune de 14-15 milioane de maghiari, informează ziarul ungar, Magyar Hirlap, citat de Agerpres.

Tokes, care a câștigat recent un mandat de europarlamentar din partea României, a făcut aceste declarații, marți, la Casa Kossuth din Washington, într-un discurs cu titlul: „Uniunea (Europeană), împreuna cu Ardealul!”, ținut în fața etnicilor maghiari de peste Ocean. La 20 de ani de la schimbarea de sistem din 1989, ar putea să înceapă cel de-al doilea capitol al schimbării de sistem, a spus episcopul, arătând că ar fi deja nevoie de o schimbare de sistem in politica națională a Ungariei.

Potrivit lui Tokes, din cauza politicii actuale ungare față de minoritatea maghiară, maghiarimea este ca o armată împrăștiată. „Daca se va strânge însă laolaltă și va ști să-și unească forțele, atunci ea se va transforma într-o armată capabilă să lovească”, a declarat episcopul reformat. În opinia sa, pentru ca acest lucru să se întâmple „este nevoie ca, în loc de o gândire care are în vedere o multitudine de cauze ungare, să existe o gândire care să aibă în vedere o cauză unitară ungară … realizarea unei politici minoritare ungare potrivită unei națiuni de 14-15 milioane de suflete… (iar acest lucru să se facă) pe principiul dreptului la autonomie al națiunii maghiare din bazinul carpatic”.

„Dacă vorbim de programul Partidului Civic Maghiar, atunci noi dorim descentralizare autentică în România. Avem ca și soluție 13 regiuni naturale, iar autonomia pentru ținutul Secuiesc ar putea fi o rețetă pentru toate celelalte regiuni naturale din țară.”

spune Jeno Szasz.

Europarlamentarul român a mai susținut că trebuie luptat pentru obținerea dreptului la autonomie al minorităților maghiare de peste granițe, pe baza suveranității limitate și „prin construirea sistemului de autonomii”. El a insistat că aceste eforturi nu sunt îndreptate către independență sau rupere teritorială, drepturile respective fiind suficiente.

Tokes a fost la Washington pentru a fi decorat cu medalia pentru libertate Truman-Reagan de către Fundația americană pentru Memoria Victimelor Comunismului. El a mai participat, luni, la o manifestare organizată de Uniunea Reformată Ungară din SUA, Fundația Ungară pentru Drepturile Omului și Coaliția Maghiară din America.

Marea Adunare a Aleșilor Locali din Secuime a votat o proclamație pentru ținutul Secuiesc

Aleșii locali care au participat la Marea Adunare a Aleșilor Locali din Secuime organizată de UDMR, la Miercurea Ciuc, au votat o proclamație pentru ținutul Secuiesc și un memorandum pentru statutul special de administrație publică și dezvoltare a ținutului Secuiesc.

„Pe parcursul ultimelor două decenii, secuimea și-a exprimat, printr-o varietate de mijloace pașnice, democratice și legale, dorința fermă de realizare pe căi legale a autonomiei teritoriale, de garantare a statutului specific al regiunii. Noi, aleșii locali ai ținutului Secuiesc, desemnați de comunitățile noastre, în calitate de primari, viceprimari și consilieri locali, declarăm și pe această cale că singura garanție reală a viitorului regiunii și comunității noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a ținutului Secuiesc”, se arată în memorandumul adoptat vineri.

Acest document se întinde pe nouă pagini și face o descriere a ținutului Secuiesc și a pașilor pe care UDMR i-a făcut pentru a obține autonomia acestuia, vorbește despre limitele folosirii limbii materne ca limbă oficială și susține că amânarea procesului de descentralizare este echivalentă cu continuarea aplicării conceptului de stat central național.

Totodată, memorandumul mai prezintă aspecte privind întârzierea retrocedărilor imobilelor confiscate abuziv, lipsa universității de stat în limba maghiară și pericolul modificării artificiale a procentelor etnice, prezentând ca soluție legislativă a acestor probleme autonomia teritorială a ținutului Secuiesc.

În ceea ce privește proclamația pentru ținutul Secuiesc, solicitările aleșilor se referă la declararea limbii maghiare ca limbă oficială regională, respectarea prevederilor cuprinse în convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, care interzice modificarea artificială a procentelor privind componența etnică a unei regiuni locuite în majoritate de o minoritate națională.

J. Szasz: Autonomia ținutului Secuiesc ar putea fi un model pentru alte regiuni din țară

Stabilirea imnului, drapelului și stemei ținutului Secuiesc reprezintă un prim pas pentru autonomie, spune la Realitatea FM președintele Uniunii Civice a Maghiarilor. Jeno Szasz consideră că România este un stat hipercentralizat, fapt care este moștenit din perioada comunistă.

Președintele Uniunii Civice a Maghiarilor, Jeno Szasz, a declarat la Realitatea FM că există multe state în Europa care au oferit autonomie multor regiuni și care funcționează foarte bine.

Béla Markó, declarație făcută ca răspuns la cele zise de Traian Băsescu la Budapesta

În Secuime, Traian Băsescu și-a expus deja de multe ori poziția față de autonomie, dar acum, în Ungaria, s-a exprimat neobișnuit de dur și deloc diplomatic, a menționat Béla Markó, adăugând că în politică niciodată nu trebuie să spui „niciodată”. - Dacă aș fi crezut asta, aș fi renunțat la politică încă în anii 90-91. De câte ori am auzit din partea politicienilor români sintagma „niciodată”! Când a fost vorba de inscripțiile în limba maghiară, de utilizarea limbii maghiare în administrația publică, de școlile maghiare, de învățământul universitar în limba maghiară, de reinstalarea statuii Libertății de la Arad, de câte ori au declarat că nu vor accepta niciodată, și după câțiva ani, s-a dovedit că „niciodată” în România, în politica românească înseamnă eventual câțiva ani.

CNS a tipărit hărți administrative ale ținutului Secuiesc, pe care le vinde cu cinci lei bucata

Conducerea Consiliului Național Secuiesc (CNS) a tipărit 1.500 de hărți administrative ale ținutului Secuiesc, despre care a spus că reprezintă imaginea doleanțelor secuilor în privința reformei administrative.

Vicepreședintele CNS, Ferencz Csaba, a declarat în cadrul unei conferințe de presă la Sfântu Gheorghe, că harta ținutului Secuiesc tipărită de ei reprezintă o prezentare a identității regionale și a doleanțelor lor, și arată totodată care sunt programele CNS cu privire la reforma administrativă a României.

„Această hartă administrativă a ținutului Secuiesc care vrem să se înfăptuiască este de fapt o prezentare categorică a ceea ce înseamnă identitatea regională, a ceea ce înseamnă doleanțele și programul CNS cu privire la reforma administrativă a României. Este o ofertă de fapt sau imaginea unei oferte pe care în acest proces de reformă administrativă o punem în fața opiniei publice din România”, a spus Ferencz.

Potrivit acestuia, harta reprezintă o anexă la statutul de autonomie a ținutului Secuiesc, propus de CNS, și conține acele localități, unități administrative, stipulate în statutul de autonomie amintit.

Vicepreședintele CNS a mai spus că harta costă 5 lei, iar banii colectați din vânzarea ei vor fi folosiți pentru a duce mai departe lupta pentru autonomie.

Potrivit CNS, aceasta este prima hartă administrativă a ținutului Secuiesc care se dorește a fi autonom, este concepută la scara 1 la 300.000 și are în colț sigla SIC, de la Terra Siculorum, semnul distinctiv regional al ținutului Secuiesc.

Sâmbătă, CNS și PCM organizează o adunare a aleșilor din Secuime, la Odorheiu Secuiesc. Pe ordinea de zi se află hotărâri care vizează sprijinirea proiectului de lege „Statutul de autonomie al ținutului Secuiesc”, o hotărâre privind organizarea de referendumuri locale și una privind simbolurile ținutului Secuiesc, în care se stabilesc stema, imnul, drapelul și semnul distinctiv al ținutului Secuiesc.

Imnul secuiesc:

Cine știe încotro, încotro ne duce soarta
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai condu o dată poporul tău spre victorie,
Prințule Csaba, pe cărări de stele!