Românului nu îi este bine în țara lui, iar asta o știu până și țâncii. Dar parcă și pământul i se pune împotrivă, iar apele își ies din albii, ca și cum ar vrea să spele din păcatele unui neam rătăcit. Dar apele trec, păcatele rămân. Și zău că tare mi-ar fi plăcut să scriu despre lucruri bune. Că-n fruntea țării e un vodă drept și că dregătorii pun osul la treabă, cât să fie și plugarul mulțumit. Haiducul așteaptă în van toate lucrurile acestea. Dar nu vin, căci părem a fi un popor negativ. Toate știrile sunt negative. Babele cu telecomandă cască ochii ca să afle cine a violat pe cine, ce starletă s-a îngrășat cât casa și cât le mai taie guvernul din pensii. Culmea este că treaba asta pare să le placă. Asta pentru că românii au ajuns să funcționeze pe frecvența „Nu”. La televizor li se spune să „nu” pună botul pe sare, zahăr și grăsimi. Când vine vremea votului, pun ștampila în așa fel încât să „nu” iasă cutare sau cutare candidat. Acum, în toi de criză li se spune să „nu” mai cheltuiască, în loc să li se spună să se pună serios pe muncă.
Vodă și țața din Dorohoi
Până recent, când românii erau năpăstuiți, dregătorii se făceau că lucrează. Trăgeau o raită scurtă la fața locului și băteau compătimitor pe umăr pe câte un moșneag uimit, cât să dea bine la televizor. Apoi, dispăreau, fără a le da vreun ajutor. Deh, de când e Băsescu domn, lucrurile nu mai stau chiar așa. Se duc dregătorii peste amărâți ca să-i îi ia la șuturi, de parcă nu le ajungea că le-a luat apa casele.
La margine de târgul Dorohoiului, s-a strâns deunăzi o droaie de țărani rămași făr' de case în urma puhoiului. Au auzit că vine vodă și sperau că le va arăta milă. Și-n loc de milă au primit câte un șut, cât să-l țină bine mine. S-a luat marele boier de bieții oameni, cum că cică-i vina lor că și-ar fi pus casele în calea apelor. Și pare-se că a uitat că după „sistematizările” comuniste apele nu prea mai sunt unde erau odată, dar satele sunt pe aceleași locuri unde au stat și-n vechime. Bașca i-a mai și amenințat că nu vor mai primi nimic de la vistierie, dacă vin iarăși apele peste ei. „Acesta este ultimul an în care se dau materiale pentru refacerea caselor afectate de inundații”, a strigat el, flancat de arnăuți. Serios? Păi nici în anii trecuți, țăranii din sud n-au primit mai nimic, până ce n-au ieșit oltenii la răscoală, cu mic cu mare. Și apoi cu greu au răsărit câteva camioane cu ciment, l-au vărsat și duse au fost. Unii au fost mai norocoși cu câte un boier arogant și cu gura mare, care le-a ridicat casele pe care dregătoria nu le putea ridica.
Tot la Dorohoi, în calea lui vodă marinar a ieșit o femeie amărâtă. Dascăl la țară, femeia a cutezat să-l ia la rost. Și-n loc să plece capul, dacă tot nu n-avea habar cum să o ajute, Băsescu i-a arătat cât de corigent este el la purtare. „Dar asigurare ai?”, a luat-o el la întrebări. Biata femeie a încercat să-i explice că are leafa mică, că-i mai și taie dregătoria din ea un sfert și că mai are și o gură de copil p'acasă. Și de unde să mai scoată și banii pentru asigurare. „Cu ce, Doamne-iartă, să mai fac asigurarea?” a țipat ea printre lacrimi. La care Băsescu i-a replicat: „Hai să renunțăm la țățisme” și dus a fost, în vreme ce din mulțime se auzea câte un „… să vă ia dracu' pe toți”. Bineînțeles că-i i-a necuratul pe toți, căci prin ei lucrează.
N-a făcut marinarul decâr câțiva pași legănați, că o altă femeie i-a sărit în cale să-l implore să nu-i taie pensia. Deh, ar tăiat-o dacă ar fi putut, dar n-a putut să-și țină gura și i-a scăpat printre dinți: „Ai muncit cam puțin pentru o viață de om”.
Amărâți, datori vânduți
Si-n vreme ce pe moldoveni îi amenință apele, și pentru restul românilor s-a pregătit ceva. Cămătarii de prin țări străine vor să ne vândă bani de care nu avem nevoie, ca să se îmbogățească alții. Din haiducie, economia se vede simplu. Muncești, ai, nu muncești, n-ai. Dacă tot nu muncești și vrei să ai, ajungi la mila bancherilor. Cam așa stă treaba în relația României cu Fondul Monetar Internațional. Carevasăzică, FMI-ul ne bagă bani pe gât, prin dregători unși de ei, care par aleși de noi, pentru ca mai târziu să stoarcă de la amărâți până și ultimul bănuț din pungă. Cresc dările, scad veniturile, bântuie inflația. Și mintea dregătorilor nu bate mai departe de a născoci noi biruri pe capul iobagilor.
Pe când scriu rândurile acestea, la FMI s-a aprobat încă o tranșă de împrumut. Adică, pentru ca țara noastră să-și facă planul la îndatorare, 900 de milioane de euro vor intra în vistieria noastră. Bani nemunciți și pentru care va trebui să dăm și dobândă. Bineînțeles că asta le convine de minune cămătarilor, care-și fac planuri de viitor din sărăcia noastră. Treaba funcționează simplu. Cămătarii internaționali profită de naivitatea politicienilor care promit orice pentru a fi aleși. Odată ajunși șefi peste dregătorii, unii dintre ei se pun pe șmangleală, alții bagă bugetul în cheltuieli până seacă vistieriile. Iar aici apare cămătarul, care îi întinde dregătorului un pumn de bani, cât să meargă cu țârâita treburile țării. Și tot așa, până ce țara merge numai pe datorie. La o simplă socoteală, iese că ne-au făcut să fim dependenți de camăta lor. Și-n fiecare clipă, țara toacă bani. 600 de euro pe secundă — 52 de milioane pe zi, se duc în van prin împrumuturi. Iar, suma crește din lună'n lună, că se mai pun și dobânzile la socoteală. Și ghici ce ne-or face cămătarii din noi când vom fi datori lipiți. Ce vor vrea ei!
ATENȚIE! BLONDĂ ÎN INUNDAȚII
DIN PEISAJUL ACESTA NU PUTEA SĂ LIPSEASCĂ BLONDA DIN OGRADA COTROCENIULUI. ELENA UDREA S-A DUS ȘI EA SĂ-I VIZITEZE PE AMĂRÂȚI, DAR NU I-A LUAT LA ȘUTURI, CĂ NU AȘA Îl STĂTEA BINE UNEI CUCOANE DE LA ORAȘ. A PREFERAT SĂ-I IGNORE. ȘI ASALTATĂ DE ZIARIȘTI A BÂLBÂIT CEVA DESPRE CĂ DE „FRUMOS ESTE BRANDUL TURISTIC AL ROMÂNIEI”, ȘI CUM A SCOS O GROAZĂ DE BANI DE LA BUGET CA SĂ-L PROMOVEZE PRINTRE CHINEZII DE LA SHANGHAI, ÎN LOC SĂ LE FACĂ CASE LA AMĂRÂȚI. ȘI A REPETAT „O BRAND FRUMOS" DE VREO CÂTEVA ORI, ÎN VREME CE PE FUNDAL APELE SPĂLAU TOTUL ÎN CALE. AR MAI FI ZIS EA CEVA, DAR S-AU PLICTISIT ZIARIȘTII ȘI-AU LĂSAT-O CU BÂLBELE EI.
NICI SALTIMBANCUL BOC POC N-A LIPSIT DIN CIRCUL INUNDAȚIILOR. SAU CEL PUȚIN AȘA ZICE EL, DEȘI TOATĂ LUMEA SPUNE CĂ MINTE DE ÎNGHEAȚĂ APELE. „OAMENII VĂ AȘTEAPTĂ ÎN SĂUCEȘTI, MERGEȚI SAU NU?” L-AU LUAT LA ÎNTREBĂRI ZIARIȘTII. SCĂRPINÂNDU-SE ÎN INTELIGENȚĂ LE-A REPLICAT CĂ A FOST DEJA PE ACOLO, CHIAR DACĂ NU L-A VĂZUT NIMENI. BA CHIAR AR FI ȘI „STAT DE POVEȘTI CU OAMENII LOCULUI” DE PARCĂ DE POVEȘTI LE ARDEA AMĂRÂȚILOR RĂMAȘI FĂRĂ CASE. CE NU ȘTIA BOC ESTE CĂ SĂUCEȘTENII ÎL AȘTEPTAU CU HUIDUIELI. ȘI S-AU DUS BIEȚII OAMENI, CU PREOTUL ÎN FRUNTE, SĂ-L IA PE PRIMAR LA ROST, DACĂ PREMIERUL S-A PITIT. DEH, PÂNĂ ȘI PRIMARUL S-A UȘCHIT DE FRICĂ.
Comentarii