Adunarea Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, întrunită azi, 20 martie 2010, la Toplița, județul Harghita, adresează autorităților Statului Român: Parlamentului, Președinției și Guvernului României, precum și întregii societăți românești prezentul
MEMORANDUM
Ne adresăm autorităților statului și clasei politice românești care decid prezentul și viitorul țării să-și îndrepte atenția și energia spre problemele reale ale țării și ale poporului român.
Noi, românii din Covasna, Harghita și Mureș, din inima țării, pe lângă problemele cu care se confruntă toți frații noștri de pe cuprinsul patriei, la peste 90 de ani de la Marea Unire, încă ducem cu greu povara luptei pentru păstrarea identității și a ființei noastre naționale.
Dorim să se înțeleagă că în aceste trei județe trăim peste 400.000 de români. Suntem urmașii celor care secole de-a rândul au înfruntat „cele mai aspre mijloace cu scopul de a ne desființa și maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliței Române.
În județele Covasna, Harghita și parțial Mureș din mijlocul României – pământ natal al poporului român – cu cea mai mare densitate de cetăți dacice și castre romane după Țara Hațegului – se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa. Comunitatea maghiară se transformă într-o masă etnică închisă, blocată între propriile frontiere mentale, obsesiv segregaționiste.
An de an, cu pași mărunți dar hotărâți, fără opreliști, s-a ajuns la crearea de facto a unui stat în stat, cu imn, cu drapel, cu stemă. Numai orbii nu văd și răuvoitorii nu înțeleg direcția în care se merge. Opinia publică românească trebuie să înțeleagă faptul că probleme precum separatismul, izolarea, a doua limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga țară.
Nesocotindu-se spiritul conciliant al românilor, o parte a liderilor și formatorilor de opinie maghiari reiterează continuu sloganuri și practici iredentiste, anacronice și medievale.
Protestăm împotriva modului în care populația românească din zonă este nesocotită, marginalizată și tratată ca o populație aservită, neexistând egalitate de șanse la obținerea unui loc de muncă și nici un comportament civic prietenesc și colaborare, ci doar unul de intoleranță și exclusivism.
În mentalul colectiv al comunităților românești din Arcul Intracarpatic sunt încă prezente crimele și nelegiuirile comise împotriva românilor sub stăpânire maghiară, doar pentru vina că erau români, deportările și înrolările în detașamentele de muncă forțată, dărâmarea samavolnică a lăcașurilor de cult ortodoxe și greco-catolice, distrugerea a tot ceea ce au fost monumente și simboluri românești, în anii ce au urmat Dictatului de la Viena și cazurile de intoleranță și discriminare de care au avut parte în timpul Regiunii Autonome Maghiare.
Mult trâmbițata autonomie secuiască, în toate timpurile, a însemnat pentru românii din zonă asuprire, umilințe, intoleranță, și în cele din urmă asimilare. Sunt toate acestea argumente pentru care nu vom putea rămâne indiferenți la aceste incitări periculoase, și nu vom fi niciodată de acord cu proiectul ce vizează autonomia pe criterii etnice a așa-zisului „ținut secuiesc”.
Demersurile liderilor maghiari pentru obținerea autonomiei teritoriale sunt întreprinse cu ignorarea totală a comunității românești, fapte care în fond reprezintă acte de nepermisă aroganță și sfidare la adresa locuitorilor care nu aparțin etniei maghiare din județele Covasna, Harghita și Mureș – și totodată un atac la adresa unității naționale.
Majoritatea discursurilor liderilor maghiari sunt astfel concepute ca și când istoria acestor meleaguri ar începe doar odată cu așezarea secuilor aici, ar fi fost făcută doar de aceștia, o istorie în care românii nici nu ar fi fost și nici nu ar mai avea ce să caute.
Românii din această parte de țară nu dispun de instrumente legale și pârghii eficiente pentru a contracara prin forțe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autoritățile administrației publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formațiunilor etnice maghiare.
De aceea solicităm autorităților statului: Parlamentului României, Președinției, Guvernului, precum și întregii societăți românești, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societății civile – să ia atitudine și să-și exprime, public și neechivoc, o poziție tranșantă referitor la acțiunile iredentiste, revizioniste și separatiste, care atentează fățiș la unitatea și suveranitatea statului și națiunii române și la existența noastră pe aceste locuri.
Ne îngrijorează ușurința cu care s-a adoptat tacit de Senatul României legea promovată de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se dorește refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, și a regiunii de nord-est a Transilvaniei, ruptă din trupul țării, prin Dictatul de la Viena.
Cerem ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică și a unităților administrativ-teritoriale ale țării, în concordanță cu cerințele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncționalități, discriminări și subdezvoltare.
Solicităm Camerei Deputaților și Președintelui României să nu adopte și să nu promulge Legea Statutului minorităților naționale, inițiată de UDMR și însușită de Guvern, act normativ prin care se urmărește legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula autonomiei culturale.
Cerem Guvernului și Parlamentului să adopte cadrul legislativ care să asigure respectarea statutului limbii române ca singură limbă oficială în activitatea instituțiilor administrației publice locale. Se impune adoptarea unor norme legale clare, imperative și lipsite de echivoc care să garanteze, sub sancțiune, înlăturarea abuzurilor autorităților locale comise în aplicarea legii pe principiul că „ceea ce nu este interzis de lege înseamnă că este permis”. În baza acestui principiu limba română este pusă în plan secund, sau chiar exclusă.
Solicităm înființarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate abuzurile și discriminările la care sunt supuși românii din cele trei județe de către administrația locală.
Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanții în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile și discriminările românilor de către autoritățile locale, precum și cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populației românești din zonă în structurile decizionale legislative și administrative locale și centrale.
Deoarece autorităților administrației publice din județele Harghita și Covasna si patial Mures, persistă cu bună știință în condiționarea participării la concursul pentru ocuparea unor posturi din administrația publică, de cunoașterea limbii maghiare, solicităm identificarea și sancționarea persoanelor vinovate, precum și prevenirea perpetuării acestei practici discriminatorii în activitatea autorităților administrației publice locale.
Cerem organelor în drept să interzică activitatea unor organizații separatiste care, deși sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părți a teritoriului național de sub autoritatea statului român și acționează fățiș și nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita și parțial Mureș, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului „ținut secuiesc”.
Solicităm organelor în drept să cerceteze și să ia măsurile de rigoare împotriva activității clandestine și ilegale a organizațiilor paramilitare de tip fascisto-horthyst de pe teritoriul României.
Și de această dată chemăm din nou pe concetățenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că singura soluție de conviețuire este buna înțelegere, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor creștine și europene, și nu separatismul și enclavizarea. România a dovedit că este și rămâne patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocrotește deopotrivă, indiferent de etnia, naționalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internațional.
Adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș nu este îndreptată împotriva maghiarilor, ci atrage atenția autorităților centrale asupra necesității unei viziuni și strategii coerente administrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente ale unor situații conflictuale pe fond etnic.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș dorește să se manifeste în termenii contextului european, în care viitorul se construiește pe respect reciproc pentru identitate și o construcție economico-socială comună.
Comentarii