Revista presei maghiare Nr. 05/01.03.2010 – 15.03.2010

Haromszek, nr. 5924 - 06.03.2010
Sylvester Lajos

Statutul Etniilor din 1945

În urmă cu 65 de ani, la 6 martie 1945, a luat ființă guvernul Groza. Acest lucru, împreună cu adoptarea Statutului Etniilor, au constituit condiția de bază pentru reaprobarea - în urma schimbului de telegrame, din 13 martie, dintre Petru Groza și Stalin -, de către puterea sovietică, a introducerii administrației românești în Transilvania de Nord. Vorbim despre acea putere sovietică ce din cauza atrocităților românești nord-transilvănene (Aita Seacă, Sândominic, Aghireșu, etc.), expulzase anterior formațiunile paramilitare cu înclinații spre crime în masă și vărsări de sânge, respectiv persoanele care invadaseră administrațiile locale și pe cele de nivel mai înalt. Prin acest schimb de telegrame s-a lămurit de fapt o dilemă: aceea dacă Transilvania în întregime sau doar o parte din ea să aparțină de România.

Un cunoscut de-al meu, profesor din Trei Scaune de Sus, care cere să nu-i fie dezvăluit numele - nici în ziua de azi nu înțeleg de ce -, a atras atenția din timp asupra importanței acestei aniversări și a Statutului Etniilor, mai ales în zilele noastre, când parlamentul se pregătește de adoptarea noii legi a minorităților. Prietenul meu a atras atenția asupra faptului că în anul 1946, la conferința de pace de la Paris, nu doar sovieticii ci și Puterile Aliate au vorbit cu recunoștință despre legea nr. 86/1945 din România, lege care, după cum știm cu toții, a ajuns să fie adoptată tocmai pentru a decide apartenența Transilvaniei. La toate acestea au contribuit, bineînțeles, și formațiunile politice maghiare nord-transilvănene de stânga, pe atunci în curs de formare. Formațiunile maghiare de stânga sud-transilvănene au mers și mai departe, susținând capitularea totală a maghiarilor din România.

Actuala situație din România poate fi comparată cu meandrele politice ale anilor 1945-46 prin faptul că suntem martorii și subiecții încercărilor de asimilare sau marginalizare a maghiarilor - vezi evenimentele din Slovacia și Ucraina Subcarpatică -, asemănătoare cu constrângerile postbelice la care a fost supusă maghiarimea din Bazinul Carpatic. Mai mult decât atât, în unele locuri, decretele discriminatorii de atunci, care culpabilizează maghiarimea ca națiune, sunt reiterate, iar din acest motiv, problema maghiară trebuie să ajungă iar și iar în fața forurilor europene. Raportând toate acestea la România, nu este de neglijat strădania guvernului român de a unifica într-o singură națiune „românii de același sânge” - ca să folosim cuvintele lui Traian Băsescu. Acest lucru îi ajută, mascat, pe politicienii maghiari să lupte - în interiorul și în exteriorul granițelor -, prin metode parlamentare și diplomatice, evitând capitularea și confuzia extremistă, pentru adoptarea unei legi a minorităților care să conțină drepturi corespunzătoare și pentru ei și să garanteze aplicarea lor.

Anul trecut a apărut sub îngrijirea Editurii Pro-Print din Miercurea Ciuc și cu sprijinul Fundației Communitas - așadar al UDMR - volumul de 600 de pagini, intitulat „Reprezentare a intereselor sau politică de partid? Documente despre istoricul Uniunii Populare Maghiare, 1944-1953”, întocmit de Nagy Mihaly Zoltan și Olti Agoston, cu studiul introductiv al primului dintre ei. Această vastă colecție de documente și studiul introductiv sunt inevitabile și indispensabile în evoluția politicilor naționale din ziua de azi.

Se cuvine să fie cunoscut pe de rost fragmentul din telegrama trimisă de dr. Petru Groza mareșalului Stalin, în data de 8 martie 1945: „Guvernul român știe că administrația care va pătrunde în această parte de țară, trebuie să apere drepturile popoarelor conlocuitoare, iar prin maniera sa, trebuie să încetățenească principiile egalității în fața tuturor locuitorilor.”

Din răspunsul din 9 martie, al lui Stalin: „Ţinând cont de faptul că noul guvern român care a preluat acum guvernarea țării, își asumă responsabilitatea pentru asigurarea drepturilor minorităților, pentru ordine și liniște pe teritoriul Transilvaniei, guvernul sovietic a hotărât să îndeplinească cerința guvernului român și, conform acordului de armistițiu din 12 septembrie 1944, permite introducerea administrației guvernului român în Transilvania.”

Ulterior, în cazul în care cineva a avut o altă idee în legătură cu soarta Transilvaniei, i s-au intentat procese de concepție, a fost executat sau condamnat la pedeapsă grea cu închisoarea. Și nu și-au putut evita soarta nici liderii Uniunii Populare Maghiare.

Szekely hirmondo, nr. 14 - 09.03.2010
Willmann Walter

Se împarte autonomia și este gratis!

Nimeni nu va putea arunca cu piatra în premier în cazul în care, sub semnul principiului descentralizării și al Uniunii Europene, acesta le va acorda autoguvernărilor una, alta: așezăminte de sănătate, înțelegând aici spitalele și cabinetele medicale. Cu toții dorim trup și suflet drepturi decizionale de sine stătătoare. Noi știm de câte spitale avem nevoie, de câte dispensare și de câți medici de familie.

Vom primi de asemenea și instituții de învățământ de sine stătătoare, chiar și la nivel de comune, de la grădinițe până la universități . Nu a dorit poporul României, în special maghiarimea minoritară să decidă independent cu privire la destinul său, la instituțiile sale și numărul acestora? Cum să nu!

Este vorba despre o problemă delicată, ca să nu mai amintim de cele aproape 20 de milioane de euro pe care ar trebui să le folosim pentru reabilitarea și construirea instituțiilor de învățământ. Oare este întâmplător că Învățământul și Sănătatea vor fi descentralizate într-un an cu dure acțiuni stradale? Să nu fim răi. Autoguvernările vor avea suficiente probleme cu grijile în acest sens și cu sfera decizională și atunci va reieși pe cine am votat de fapt și dacă aceștia sunt capabili sau nu să decidă.

Haromszek, nr. 5925 - 08.03.2010
Farcadi Botond

Pământul Secuiesc la Budapesta

Prezența standului Pământului Secuiesc la târgul internațional de turism Hungexpo de la Budapesta, care s-a încheiat ieri, a fost urmărit cu un interes uriaș. Mulți i-au căutat deliberat pe expozanții din județele Harghita, Mureș și Covasna, iar standul de popularizare a regiunii noastre s-a bucurat aproape fără excepție de ecouri pozitive în corespondențele despre eveniment. Evenimentul a captat și atenția unei părți a presei și clasei politice românești (deputatul PD-L de Cluj, Adrian Gurzău, de exemplu). E drept însă că majoritatea au obiectat faptului că Pământul Secuiesc s-a prezentat cu un stand separat de cel al României.

Obiectivul propus - înfățișarea Pământului Secuiesc drept o entitate separată, prezentarea valorilor sale turistice - a fost atins, interesul manifestat a depășit așteptările. Tocmai din acest motiv, procesul demarat anul trecut la București - prezentarea Pământului Secuiesc drept un brand turistic de sine stătător - va fi dus mai departe, urmând ca la finele lunii martie, să participe la târgul turistic de toamnă de la București - ne-a declarat președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, prezent la deschidere. După cum a afirmat, standul Pământului Secuiesc a fost asemănător cu cel prezentat anul trecut, la Romexpo, cu diferența că a fost ridicată și o poartă secuiască simbolică. Au participat la eveniment reprezentanți de hoteluri și pensiuni, conducători de asociații turistice, însărcinați ai birourilor de turism din Sovata, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe.

Referindu-se la modul în care a fost primită România, Borboly a apreciat faptul că ministrul turismului, Elena Udrea, nu li s-a alăturat acelor politicieni și ziariști care au dorit să transforme cazul într-un circ politic. Elena Udrea a subliniat: Pământul Secuiesc dispune de un potențial turistic uriaș, iar înfățișarea sa ca brand de sine stătător ar putea contribui la atragerea de turiști.

Comentarii

comments powered by Disqus