nu va fi prea greu să număr toate frunzele acestei toamne prelungite, alungite prin cuvintele tale, printre cărțile din bibliotecă, printre liniile covoarelor, ca o iederă ce cuprinde casa întreagă, omul întreg și îi aduce în dar o fărâmă din adâncul pădurii. să nu crezi că îți scriu așa pentru că aș fi trist sau...

Citește mai mult

în fiecare seară când adormi în naveta spațială, trebuie să te ridic ușor, să aștept o clipă să-ți așezi capul pe umărul meu stâng, să te ghemuiești în cuibul de brațe ca și când te-ai pregăti pentru somnul de o noapte polară. fiecare seară, acest drum de câteva clipe și pași de mătase, cu visele pe care ți le citesc...

Citește mai mult