Paradele Alianței
Gașca politicienilor din Alianța pentru integrare europeană a fost prinsă între 2 parade: cea de la Moscova din 9 mai cu ocazia înfrîngerii fascismului și victoriei comunismului și parada homosexualilor (unde îi vor fi găsit și pe aceștia în Republica Moldova). Și iată că aceste parade reprezintă una caldă și una rece pentru „iubiții” noștri conducători. La Moscova nu s-ar duce, însă fratele mai mare din Kremlin stă întotdeauna cu mîna pe robinetul de gaze, iar dacă gluma se îngroașă s-ar putea să fluture pe la nasul rebelilor un AK-47. Pe de altă parte parada homosexualilor deschide largile orizonturi europene și viitorul „cu cătușe roz” adus de UE, aici însă se întîlnesc cu opinia publică – acel indicator atît de important pentru viitoarele alegeri.
Ambasadorul moldovean în Rusia, chemat pentru explicații la MAE rus
Ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguță, a fost chemat să dea explicații Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Moscova, în problema participării sau neparticipării delegației moldovenești la parada de 9 mai. „MAE rus cere explicații ambasadorilor așa cum au făcut-o autoritățile de la Chișinău cu ambasadorul României. Doar că situația este diferită în acest caz, pentru că este vorba de 28 de miliarde de lei pe care trebuie să le achităm părții ruse”, a declarat președintele Consiliului Național al Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiș, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, la JURNAL TV.
Potrivit lui Braghiș, vinovată de acest fapt se face Alianța pentru Integrare Europeană, care nu a întreprins toate măsurile pentru ca să nu să se ajungă aici.
Pe de altă parte, analistul politic și istoricul Anatol Țăranu crede că solicitarea explicațiilor se datorează faptului că ambasadorului Moldovei arată că a apărut o problemă de comunicare, iar MAE rus încearcă să afle din prima sursă care este poziția oficială a părții moldovenești vis-a-vis de participarea la parada de 9 mai, deoarece au fost făcute mai multe declarații în ultima perioadă. „Deși cele două plutoane de militari moldoveni vor fi practic invizibile la o paradă de asemena amploare, este o chestiune de orgoliu ca militarii noștri să fie prezenți”, spune Țăranu.
Această părere a fost împărțită și de către deputatul și istoricul Iurie Colesnic. „Rusia se ocupă serios de Republica Moldova, am simțit-o în timpul vizitei mele la postul de televiziune MIR, unde jurnaliștii cunoșteau mai multe aspecte ale vieții din Moldova decât mine”, susține deputatul. Acesta a menționat că AIE s-a grăbit să facă declarații politice, deși trebuia să se discute, pentru început, la nivel intern, apoi să fie prezentată o declarație comună.
Pe de altă parte, Dumitru Braghiș crede că membrii AIE au intrat în campanie electorală. „Alianța se ocupă de propriile partide mai mult decât de soarta poporului”, afirmă Braghiș.
În replică, Iurie Colesnic a menționat că apariția AIE a stârnit emoții negative atât în Republica Moldova cât și peste hotarele ei. „Cu toate acestea, Alianța de la guvernare a demonstrat că nu este atât de șubredă pe cât se pare, este puternică în interior și soluționarea problemei de 9 mai o demonstrează”, afirmă Colesnic.
Invitații emisiunii au mai menționat că administrația de la Chișinău trebuia să prezinte de la început scopul plecării la parada de la Moscova. „Republica Moldova va pleca la paradă pentru a comemora 65 de ani de la victoria omenirii asupra regimului fascist și a crimelor acestuia, și nu pentru a celebra victoria în marele război pentru apărarea Patriei, a conchis Anatol Țăranu.
Parada de la Moscova, un alt episod: Filat îi dă o replică lui Ghimpu
Premierul Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), susține că a constatat „că sunt colegi în Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), care au abandonat lupta cu comuniștii și creează impresia că luptă cu propriul Guvern”. Acesta a făcut referire la președintele interimar, Mihai Ghimpu, care și-a prezentat dezacordul față de decizia AIE, referitor la participarea militarilor moldoveni la parada de la Moscova, dar, potrivit lui Filat, nu a prezentat și argumentele care au dus la luarea acestei decizii.
„Se discută despre faptul că Armata noastră nu are bani să participe la parada de la Moscova, fără ca cineva să întrebe Guvernul dacă e așa sau nu. Despre faptul că soldații noștri ar fi în pericol să leșine dacă merg la paradă și așa mai departe. Eu cred că aceste teme sunt foarte serioase și ele nu trebuie tratate ca posibil beneficiu electoral de către un partid sau altul. Atunci când vorbim despre Armata Națională, ironiile nu-și au locul. Noi avem o armată formată din profesioniști, capabili să facă față tuturor provocărilor”, a sus astăzi Filat, în cadrul unui briefing de presă.
Potrivit lui Filat, Guvernul este pregătit să acorde Armatei sprijinul necesar pentru o participare onorabilă la acest eveniment. „În scurt timp, a apărut și decizia politică a AIE, prezentată de președintele Partidului Liberal, care și-a exprimat dezacordul față de decizia Alianței, dar nu a prezentat și argumentele care au dus la luarea acestei decizii, astfel încât opinia publică să aibă toate datele problemei. Decizia noastră de a participa la acest eveniment a fost una pragmatică, pornită tocmai de la dezideratul nostru comun de deschidere a Republicii Moldova către toate țările lumii, de promovare a culturii dialogului și a bunei cooperări cu toate statele”, susține premierul.
Vlad Filat a ținut să sublinieze că Rusia este una dintre țările alături de care Republica Moldova s-a angajat să construiască un parteneriat strategic, lucru prevăzut în Programul de guvernare, care a fost votat de toate componentele Alianței.
Parada „băieților cu fustițe” provoacă reacții ostile din partea oamenilor normali, dar directiva UE în această privință e mai mult decît explicită: toleranța, cosmopolitismul și viciile cele mai murdare să fie ridicate la rang de valori și principii ale vieții.
Președintele interimar Ghimpu își exprimă amarnicul regret că încă nu conduce o haită de oameni zombificați și din păcate mai suntem încă o societate creștină.
Ghimpu, despre parada gay-lor: „Societatea nu este gata”
Societatea din Republica Moldova, creștină, în mare parte, nu este gata pentru aplicarea drepturilor minorităților sexuale de la noi din țară. De această părere este președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu, care crede că, de fapt, prin inițiativa organizării unei parade a gay-lor, se urmărește un scandal.
„Este un drept și acesta, dar în societatea noastră e prea devreme ca să punem în aplicare acest drept. De ce numaidecât paradă?”, se întreabă președintele. Mihai Ghimpu a mai spus, pentru Jurnal TV, că minoritățile sexuale ar trebui să fie mai deștepte și să înțeleagă că societatea nu este gata pentru manifestarea publică a orientării acestora. „Probabil că asta se dorește – scandal. Ar trebui și ei să fie mai deștepți și să înțeleagă că societatea nu este gata, pentru că la noi sunt creștini”, a conchis șeful statului.
Parada gay-lor urmează să aibă loc la 2 mai curent. Anul trecut, la fel, a fost preconizată o astfel de paradă, care însă nu a avut loc, deoarece a fost boicotată de organizațiile creștine și de simplii cetățeni.
Înglodați între acești doi monștri unul la răsărit și altul la apus vom sta și ne vom uita cum militarii noștri defilează la rememorarea clipelor de tristă amintire ce ne-au aruncat în ghearele comunismului sau vom admira sodomiții și lesbienele stînd ca niște oameni din gheață fără trecut și fără viitor?
Pămîntul în mîinile românilor – o problemă ce își așteaptă rezolvarea
Versurile eminesciene „și-i străin în țara lui” vor să treacă din stadiul relativității în cel al absolutului prin faptul că ideea „salvatoare” de a chema străinii și a le pune țara la tarabă e aruncată în ajutorul naufragierii rapide a Republicii Moldova.
Cine se opune vânzării pământului străinilor?
Aparent sunt împotriva vânzării pământului străinilor politicienii, în primul rând cei din opoziție. Ei sunt acei care vin cu declarații „contra”, mai mult sau mai puțin categorice. Care sunt argumentele ? Unele, vechi cât legea cu privire la proprietate, adoptată în 1991, când pentru unii însuși participarea străinilor la privatizare nu însemna altceva decât a vinde țara. S-au scurs deja aproape douăzeci de ani, iar ei o țin întruna „pământul are o importanță strategică și nu o putem da în mâinile nu știu cui”. Pe aceeași notă rămân și acei care spun că cetățenii fără proprietate nu mai țin la țara lor. Sau că tinerii nu vor primi pământ și astfel vor fi nevoiți să lucreze la străini.
Alții „avertizează” despre o posibilă erupție socială în cazul în care pământul va fi vândut străinilor. „Străinii vor cumpăra foarte ieftin pământurile”, mai spun aceștia. O altă „îngrijorare” este că acei care au reușit să consolideze terenuri agricole la prețuri derizorii doresc să le vândă investitorilor străini. Chiar și mioriticul „Moldova este o țară care dăinuiește până când există satele” e pus în utilitate. Dar dincolo de aceste afirmații, chiar dacă cei care le pronunță le dau mare greutate, există o realitate pe care nu o poți contesta, cât de mult ai dori să te erijezi în apărător al satului, în general, și a țăranului, în particular.
Cât contează „argumentele” gen nu va mai ajunge pământ pentru tineri sau că acesta va fi vândut ieftin? Și în prezent anual se vând zeci și sute de hectare. Mai mult, pe timp de criză numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole a crescut considerabil și a ajuns în anul 2009 la 111 mii, potrivit Agenției Relații Funciare și Cadastru. În ultimii doi ani numărul acestor tranzacții a crescut cu 78%.
Întâmplător sau ba, dar anume în 2009, când vânzările de terenuri agricole au fost în ascensiune, Biroul Național de Statistică constata o reducere „semnificativă” a numărului populației ocupate în agricultură. O persoană din opt din agricultură a abandonat această activitate, totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie.
Țăranii și-au vândut scump terenurile?
Noul director general al Agenției Relații Funciare și Cadastru, Vasile Grama, constata într-un interviu pentru ECONOMIST că prețurile la terenurile agricole au scăzut anul trecut cu aproape 20%. Prețul a ajuns la o medie de 7000 lei pe hectar, adică mai puțin de trei salarii medii pe economie. În 2008 terenurile se vindeau cu 8500 lei. E adevărat că în suburbia capitalei un ar costă și trei mii de euro, dar asta e o altă poveste. Pământul se vinde foarte ieftin, iar țăranul se alege cu niște bănuți din aceste vânzări, care mai curând sunt un act de dăruire la o plată simbolică. Ex-ministrul economiei Igor Dodon declară că „prețul pentru terenurile consolidate de 50 – 100 hectare este de minim 1500-2000 euro per ha“. Poate se dau chiar și mai mulți bani, dar aceștia nu ajung în buzunarul țăranului.
Pământurile încap până la urmă pe mâinile unor latifundiari. Ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, declara într-o conferință de presă că unii au mii de hectare.
Cine anume are „mii de hectare” nu s-a spus, la fel cum și Agenția Relații Funciare și Cadastru nu vrea să divulge numele latifundiarilor pe motiv de confidențialitate. Se spune însă că oameni de afaceri, dar și foști funcționari publici, în mare parte cu afaceri în agricultură, ar deține zeci și sute de hectare de pământ.
La prima vedere, politicienii sunt contra vânzării pământului străinilor care fac din această „împotrivire” capital politic, în realitate însă acei care cu adevărat se opun accesului pe piață sunt printre acei cu multe hectare sau care abia s-au pornit pe achiziții. Venirea pe piață a străinilor le-ar strica jocul pentru că ar da mai mult decât „ai noștri” latifundiari.
Deși nici nu se pune problema de a vinde terenuri agricole cetățenilor străini, ci companiilor care investesc, bunăoară, în firme de procesare. Mai devreme sau mai târziu vânzările vor fi legiferate și atunci va veni vremea „baronilor locali”.
O altă întrebare este dacă tinerii cu adevărat vor pământ. BNS constata în 2009 că agricultura mai rămâne domeniul care oferă cele mai multe locuri de muncă tinerilor (27% din total), după care urmează comerțul/serviciile hoteliere (22%), administrația publică, sănătatea, asistența socială (17%), industria (13%).
Dar câți dintre acești tineri peste ani rămân la sate? După anul 2000 numărul populației ocupate în agricultură s-a redus peste jumătate, de la 770.4 mii în 2000 până la 333,7 mii în 2009. O mare parte din acei care au abandonat munca câmpului au plecat peste hotare.
Este clar că problema vânzării pământului investitorilor nu este deloc una simplă. Ar fi o greșeală să o rezolvi fără a consulta opinia publică și a evalua efectele, atât pozitive, cât și negative.
La fel, nu poți face o liberalizare absolută a pieței funciare și deschide larg ușile pentru oricine din afară care are bani și ar dori să cumpere pământ în Republica Moldova. Deși, dacă, am analiza la rece și calm procesul de privatizare a patrimoniului de stat, am vedea că străinii nu s-au prea grăbit să cumpere proprietăți în această parte de lume, chiar dacă au acest drept de ani de zile. De fapt, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nici nu dorește să vândă oricui terenuri agricole, ci companiilor cu capital străin care vor veni cu proiecte concrete în sectorul agricol. Liberalizarea pieței „va fi făcută pas cu pas și la prima etapă va fi condiționată”, afirmă ministrul Valeriu Cosarciuc.
Recent Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) a recomandat Moldovei să ofere investitorilor străini dreptul la procurarea terenurilor. Această concluzie se conține în raportul pentru anul 2010 „Indicele Reformei Investiționale”, elaborat anual de OECD pentru zece țări din Europa de Sud-Est.
Europa – venim, dar mai întîi ne cipuim!
Guvernul anunță că după vitele cu chip ca să nu lasăm specia-soră de bovine singură vom prefața egalitatea de poziții cu introducerea pașapoartelor biometrice, iar apoi vom aștepta și chipurile.
Din 2011 vom avea pașapoarte biometrice
Începând cu 2011 vor fi introduse pașapoartele biometrice pentru toată populația RM. Guvernul a decis ca pașapoartele existente să fie valabile până la expirarea lor. Totodată, executivul a convenit să discute în toamnă despre costurile documentelor pentru populație.
Noile tipuri de pașapoarte sunt dotate cu un cip care stochează datele personale ale posesorilor (imagina facială și amprentele digitale) și conțin mai multe elemente de siguranță (50 de elemente, cu 18 mai mult decât pașapoartele actuale), măsuri menite să combată frauda și falsificarea documentelor.
Introducerea pașapoartelor biometrice este o condiție a UE față de statele care își doresc un regim liberalizat de vize. Anterior Bruxelles-ul a anunțat că va acorda un ajutor financiar RM pentru a fi redus prețul unui nou pașaport. Astfel costul pașapoartelor biometrice moldovenești s-ar putea reduce cu 33%. În prezent, costul perfectării unui pașaport biometric timp de 30 de zile constituie 1250 lei (72,5 euro), în 5 zile - 2500 lei (145 euro), în 24 ore - 2870 lei (166 euro).
Decizia de a introduce pașapoarte biometrice a fost pentru sporirea măsurilor speciale de securitate după atentatele din 11 Septembrie 2001.
(www.timpul.md)
Frumosul vis european al politicienilor
Parade ale homosexualilor, pașapoarte biometrice, datorii nemăsurate acesta e preambulul „(dez)integrării” noastre în Uniunea Europeană și pentru realizarea acestui lucru președintele interimar M. Ghimpu a făcut o vizită în România pentru a sorbi din miraculosul „uniunii”.
Împreună spre Europa
Președintele interimar al RM Mihai Ghimpu, aflat în vizită oficială în România, și președintele român Traian Băsescu au semnat ieri, la București, Declarația comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România și R. Moldova pentru integrarea europeană a republicii noastre.
Potrivit lui Mihai Ghimpu, în ultimul timp relațiile dintre RM și România au fost prospere, în numai câteva luni a fost dat în exploatare podul de la Lipcani-Rădăuți, a fost semnat Acordul de mic trafic la frontieră. Însă cel mai important pas pentru noi este semnarea Declarației comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea RM în UE. „Acest document ne va permite semnarea unor asemenea acte și cu alte state membre ale UE care ar putea sprijini Moldova în procesul de integrare”, a spus Ghimpu.
Traian Băsescu a ținut să menționeze că în baza acestui act România va oferi suport Moldovei în procesul de integrare europeană. România va oferi suport tehnic pentru armonizarea legislației RM la acquis-ul comunitar. Declarația stabilește atât cadrul privilegiat al relațiilor bilaterale, cât și extinderea și aprofundarea cooperării pe următoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeană: dimensiunea politică, dimensiunea economică și dimensiunea culturală. Parteneriatul strategic va avea drept instrument de implementare un plan de acțiune, care va fi convenit și semnat de către prim-miniștrii celor două guverne.
De asemenea, a fost semnat acordul între Guvernul RM și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România.
Au mai fost semnate protocolul de colaborare între Ministerul Educației din RM și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului din România pentru anul de învățământ 2010-2011, care prevede acordarea a 5000 de burse pentru absolvenții originari din RM pentru studii în învățământul superior și gimnazial românesc, precum și acordul de colaborare dintre cele două state în domeniul securității sociale.
Tor ieri, președintele interimar al RM, Mihai Ghimpu, președinte al Parlamentului, a rostit un discurs în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României.
(Timpul)
AXA ESTE JURNALUL DE BORD AL AMBARCAȚIUNII CU CARE NE SILIM SPRE MÂNTUIRE
Comentarii