Scrisoare deschisă a partidului politic „Mișcarea Conservatoare”

CĂTRE ROMÂNII DIN ROMÂNIA,
CĂTRE ROMÂNII DIN ÎNTREAGA LUME,

Democrația este libertatea de a spune „NU” și nu obligația de a zice „DA”.

Analizând situația de fapt a societății românești, în aceste momente, am ajuns la concluzia necesității atenționării poporului român, oriunde s-ar afla acesta, cît și a ierarhilor și părinților duhovnicești, asupra pericolului în care se află însăși existența neamului românesc. Puterea politică în România comunistă și neocomunistă nu are nici cea mai mică legătură cu structura intimă spirituală și culturală a poporului român, ceea ce ne dă îndreptățirea să afirmăm că des-ființarea statului român și exterminarea poporului român au devenit politică „națională de stat”, după cum urmează:

Des-ființarea morală prin:

• promovarea pe toate căile și cu toate mijloacele a „liberalismului” ateu care este, asemenea tuturor ateismelor, fundamental imoral, justificând în numele „libertății” toate înclinațiile vicioase ale firii omenești, anulând granițele dintre permis și nepermis, dintre normal și anormal, dintre bine și rău. Astfel se instituie un „haos al drepturilor” nelimitate ale omului care din punct de vedere moral nu mai are nici o obligație;
• protejarea pe cale legislativă: a desfrâului, în numele „libertății” de a dispune de propriul trup; a uciderii pruncilor nenăscuți; a practicilor sexuale împotriva firii; a pornografiei;
• imoralitatea generalizată, popularizată prin toate mijloacele sub pretextul dreptului de „expresie”, „opinie” și „informare”.

Des-ființarea spirituală prin:

• protejarea pe cale legislativă a anihilării spiritual religioasă a unuia dintre puținele centre creștine care continuă să reziste ofensivei unei ideologii care nu este atee ci antihristică. România ultimilor ani a fost transformată într-un vast câmp de acțiune al propagandei cultelor păgâne și al prozelitismului sectelor eretice și satanice;
• crearea de premize pentru fărâmițarea statului român actual, care devine din ce în ce mai evidentă – prin practicarea unor politici economice de izolare regională și de federalizare; prin acceptarea tacită de către statul român a redeschiderii discuțiilor legate de Tratatul de la Trianon;
• participarea cu bună știință la desfigurarea locurilor de interes major pentru români – Roșia Montană, Sarmizegetusa etc;
• „uitarea” ansamblului teritoriului românilor care include Basarabia, Nordul Bucovinei, Transcarpatia, Cadrilaterul;
• practicarea unei politici externe, „externă” de interesul național față de chestiunea canalului Bâstroe, față de chestiunea Dunării, față de chestiunea Insulei Șerpilor;
• nefolosirea intenționată în negocierile diplomatice a avantajelor aduse de istorie – doar averea românului Emanuil Gojdu, atestată de testamentul său care se păstrează integral, însușită ilegal de statul maghiar ar valora mai mult decât bugetul acestui stat pe doi ani; tezaurul României de la Moscova are o valoare inestimabilă;
• obstrucționarea cercetărilor arheologice și izolarea descoperirilor de interes crucial pentru descrierea identității românești;
• lipsa de reacție – asumată – față de atacurile josnice date de diferite state, la adresa istoriei și integrității teritoriale a României;
• pierderea treptată a suveranității prin legislația care a permis vânzarea de teren străinilor. Sunt zone în Țară în care peste 50% din pământul țării aparține unor firme străine.

Des-ființarea biologică prin:

• protejarea legislativă a scăderii natalității – lucru distrugător pentru un popor – care are drept consecință schimbarea raportului natalitate/mortalitate și duce inevitabil la dispariția biologică a poporului român;
• practicarea unei politici economice – de înfometare, umilire și îmbolnăvire a populației; consecințele sunt mărirea numărului de bolnavi și diversificarea bolilor;
• așa zisa reformă în sănătate, care nu este altceva decât mutilarea preocupării pentru sănătatea românilor – de la experimentele medicale care se fac pe copiii din România (cele mai multe cazuri de SIDA la copii sunt rezultatul infectării în urma injectărilor care s-au făcut în spitalele din România, de către personal calificat – nimeni nu a anchetat vreunul din cazurile în care un copil fiind internat cu o altă boală contractează SIDA în spital) și până la „reorganizarea” sănătății care nu poate duce decât la „reforma anatomică” sau la „schimbarea corpului uman”;
• indiferența față de mizeria și proasta dotare din spitale;
• transformarea sănătății populației într-o afacere – statul român achiziționează seruri – vaccin ce nu sunt necesare, în detrimentul serurilor românești care și-au dovedit eficiența;
• vaccinarea fără nici un discernământ a copiilor, lucru care are ca rezultat scăderea imunității acestora – fapt dovedit medical de către imunologi și neluat în seamă de către autorități;
• deosebit de proasta retribuire a medicilor;
• lipsa de preocupare a statului pentru sănătatea populației prin impactul terifiant al zonelor poluate asupra vieții. În țară există sute de zone cu intensă poluare, uneori chiar radioactivă;
• iresponsabilitatea în reglementarea măsurilor din alimentație. Legislația extrem de permisivă în domeniu ne transformă în poligon de testare chimică, biologică. Este recunoscut pe plan mondial faptul că rolul alimentației în sănătatea populației este crucial. Acest lucru este eludat în România. Mai mult: legislativul a permis de curând introducerea în cultură și a soiurilor modificate genetic;
• absența unor programe naționale de educație în sănătate.

Des-ființare socială și profesională prin:

• distrugerea echilibrului social actual la care s-a ajuns după zeci de ani prin nesfârșită suferință, prin colectivizare și industrializare forțată. Acest echilibru este în strictă legătură cu economia Țării care prin transformările dramatice pe care le cunoaște generează mase întregi de șomeri, disponibilizați, cărora nu li se oferă în schimb nimic concret;
• dezinteresul conștient asupra unor categorii profesionale în strânsă activitate cu economia centralizată a statului: hidroenergeticienii, specialiști în activitate nucleară, geneticieni, etc. și cercetătorii în general;
• adoptarea în timp a unui pachet legislativ care are ca urmare dispariția țăranului român și a gospodăriei sale, corp social care a susținut prin munca sa de zi cu zi și prin jertfele sale de sânge ființa neamului românesc. Transformarea țăranului în fermier sau „agro-business man” presupune pierderea unei identități, aceea de român.

Des-ființarea economică prin:

• orientarea politicii economice românești către subordonarea economică față de capitalul străin care a devenit deținător majoritar al acțiunilor – inclusiv în întreprinderile cu caracter strategic;
• faptul că România are astăzi datorii mai mari decât avea la sfârșitul celui de-al doilea război mondial fără nici un temei pentru statul român, pentru români; în aceste condiții puterea din România nu numai că nu justifică această stare de fapt, ci o și ascunde, pentru a putea continua dezastrul în numele „dezvoltării economice”;
• înstrăinarea tezaurului național din Banca națională, lucru care se poate întâmpla doar în caz de război sau în caz de înaltă trădare de țară;
• măsurile de ordin fiscal care sunt menite să distrugă integral economic întreprinderile mici și mijlocii și să sprijine întărirea marilor corupți, a celor care s-au îmbogățit din jefuirea avutului național;
• neprotejarea agriculturii cu tot ce înseamnă ea – în primul rând oamenii, pământul, pădurile, și apoi soiuri valoroase, rase autohtone – va conduce, cu siguranță, la un dezastru;
• înrobirea efectivă a populației prin măsuri fiscale care țin de domeniul absurdului. Impozitări succesive aberante ale aceluiași venit, impozit direct, T.V.A., impozit pe proprietate, taxe la înstrăinarea proprietății, toate menite să ne răpească timpul și libertatea pentru a hrăni o hidră care se numește „clasa politică”.

Des-ființarea politică prin:

• renunțarea la prerogativa statului suveran de a emite legi interne conform voinței proprii;
• renunțarea la prerogativa statului independent și suveran de a funcționa în granițele etnice firești, iar când acestea sunt încălcate, de a încerca prin toate mijloacele repunerea în drepturi;
• acordarea de drepturi cetățenești necondiționate imigranților atrași în țară de posibilitățile nelimitate de a obține profituri ilicite;
• acordarea de privilegii tuturor tipurilor de minorități – de la cele etnice până la cele sexuale sau pseudo-religioase – simultan cu reducerea dreptului firesc al majorității de a se proteja;
• falsa democrație și imaginatul pluripartitism – toate partidele care s-au succedat până în prezent la conducerea țării – TOATE – sunt conduse de foștii activiști comuniști cu fețe mai mult sau mai puțin umane; toate doctrinele politice sunt de stânga;
• nerespectarea legilor de chiar instituțiile legislativă și executivă – Constituția României este profund neconstituțională, deoarece legea de modificare a constituției din 2003 trebuia promulgată de Președintele României, lucru care nu s-a întâmplat;

Des-ființarea administrativă prin:

• crearea unor instituții administrative și legislative complicate, sursă de haos și corupție;
• instabilitatea legislativă și abuzurile clasei politice fac ca instituțiile statului să fie umplute până la refuz de clienți politici care au un singur scop: acela de a obține foloase materiale imediate de pe aceste poziții;
• o birocrație excesivă și haotică care blochează inițiativele private sub masca unor reglementări și a controlului;
• lipsa de pregătire a personalului administrativ și a demnitarilor care uneori nu au nici cele mai elementare cunoștințe în domeniu;
• reorganizarea regională a României, în pretinse „regionalizări economice” dar care încep să prindă contururi administrativ teritoriale proprii.

Des-ființarea militară prin:

• culpabilizarea armatei prin afirmații mincinoase privind rolul criminal pe care l-ar fi avut în „Revoluția de la 1989”;
• o așa zisă reformă a armatei făcută la cererea expresă a unor puteri străine și sub supravegherea unor militari străini. Corpuri întregi de armată au fost desființate fără să dea cineva socoteală pentru scăderea criminală a capacității de apărare a țării. Unități tactice și strategice de o deosebită importanță au fost literalmente desființate. Mare parte a echipamentului a ajuns la fier vechi;
• implicarea armatei și statului în conflicte străine de interesele noastre, care ne aduc nu numai prejudicii de imagine ci și importante prejudicii materiale și umane;
• desființarea serviciului militar obligatoriu și înființarea unei așa zise armate profesioniste conduce la dispariția unei etape importante în formarea tinerilor și creează posibilitatea ca pe viitor armata să poată fi folosită împotriva propriului popor;
• desființarea unei întregi industrii militare extrem de profitabile a adus nu numai prejudicii economice colosale, ci distruge și capacitatea de apărare pe termen lung – armata română nemaifiind capabilă să se alimenteze din Țară cu suportul material;
• instalarea de baze militare străine desființează orice idee de independență și libertate.

Des-ființarea învățământului prin:

• introducerea unor materii ce nu au nici o legătură cu latura educativă sau de învățământ ci doar servesc intereselor politice;
• tratarea materiilor de învățământ preuniversitar cu un dezinteres voit;
• deosebit de proasta retribuire a profesorilor;
• culpabilizarea profesorilor pentru situația economică actuală;
• reducerea învățământului universitar;

Des-ființarea dreptului la istorie prin:

• aservirea necondiționată a Țării, în termenii cei mai rușinoși, intereselor străine, contrare interesului național, până la anularea demnității de român.

Acestea sunt doar câteva exemple de „politică”, pe care o practică puterea din România, ca urmașă, încă mai bolnavă, a comunismului.

Tineretul – care se revendică de la mișcările studențești îndreptate împotriva revenirii bolșevismului în România de după 1989 – nu poate fi de acord cu această stare a românilor: sunt 18 ani de când aceiași comuniști, de această dată cu o mult mai mare lăcomie, macină ființa națională!

Cerem neocomuniștilor aflați la putere să se retragă din pozițiile pe care le ocupă – în România există suficient de mulți români care să „umple” golul lăsat de ei.

„Mișcarea Conservatoare” are ca scop redresarea României din punct de vedere moral, economic și cultural. Noi nu suntem ei!