Nu e pentru prima oară când remarc că, de fapt, comunismul agresiv n-a fost inventat de epoca modernă, ci doar perfecționat, după Revoluția Franceză din 1789, de către „maeștrii” iluminato-liberalo-burghezi. Totdeauna, de când e lumea-lume, mai ales de când, vorba lui Rousseau, s-a trezit unul să înconjoare o bucată de pământ cu sârmă/sfoară și să proclame: „Asta e a mea! Feri, că dau cu parul” — șmecherii, numiți eleganto-savant: „conducători/cârmuitori/diriguitori de popoare”, au avut tendința cinică de a transforma neamuri dăruite de Dumnezeu, blânde și la locul lor, cu foarte diverse ocupații și gânduri în gloate stupide și nivelate pe creier, pe care să le manipuleze/cârmească/diriguiască într-o sigură direcție: „stupiditatea orientată politic”, adică prostirea cu rost și folos — atât de necesară unei „guvernări” (a se citi,„pre limba” cronicarului: „beliri a șapte piei de pre om”!) liniștito-confortabile și foarte rentabile, pentru o mână de șmenari obraznici (dar, precum se știe, „obraznicul mănâncă praznicul”!). Conta extrem de puțin dacă acești șmecheri aveau în fruntea lor regi, împărați, președinți (excepție au făcut doar voievozii Răsăritului Sud-European, mai cu seamă ai celui valah - care și-au scuipat, țărănește-ciobănește, în palme, și s-au apucat, din pragul gospodăriei/mocșei/moșiei de Neam, de hăcuit oștirile fără număr ale musulmanilor lacom-năvălitori - devenind ei, voievozii, poate fără să vrea, dar poate luminați fiind de Însuși Hristos - însă asta-i treaba lui Dumnezeu, nu a noastră - autentici „aleși ai Domnului”, „AUTENTICI ȘI BUNI PĂSTORI DE NEAM CU MISIUNE SFÂNTĂ!… misiunea de a-l apăra/păstra, în inimile europenilor, pe Hristos Mântuitorul/Luminătorul Întregii Lumi!) … treaba lor tot „șmenăreală” și „fraiereală de mase prostite” se chema. Iar propaganda, că se făcea peste gard, din uliță, prin pristavi năimiți cu ziua… - sau prin televiziune…, tot metodă de obținere a oribil de monotone/„comuniste”/orbite/paralizate la creier „gloate”, din onorabile și vii „neamuri”, era… Poate să fi fost oarece diferențe la subtilitatea „procesului în desfășurare”, dar rezultatul final tot tâmpirea „globală” a fost și rămâne: masiva tâmpire sclavagistă, masiva tâmpire feudală, masiva tâmpire burghezo-îmborțoșată de bani și ipocrizie/minciuni, masiva tâmpire comunisto-bolșevico-stalinistă (ipocrizie/minciună tot pentru sporirea „burții” de bani, firește!). Hristos-Dumnezeu a cam fost lăsat pe-afară, prin frigul uitării/părăsirii, în toate așa-zisele „orânduiri ale politichiei” șmenarilor omenirii. Nimic, dar ABSOLUT NIMIC, din sfintele învățături ale blândului nazarinean, n-a fost aplicat de omenirea condusă de acești șmenari politici; ci doar criminal distorsionată a fost învățătura hristică, spre folosul păcălicilor - că se numeau ei „cruciați”, sau „descoperitori de lumi”, sau „bush-mani”/neo-cruciați. Doar crimă și hoție, (ATENT ȘI DIN VREME) PLANIFICATE!
Așa că nu mă mir deloc de manevrele epocii așa-zis „liberale” actuale, de a păcăli și nenoroci, în Europa de azi, „masele” atâtor neamuri vii și având o istorie cu mult duh și personalitate (Voiesc, dumnealor așa-zis „liberalii”, a le lua până și Duhul din piept: imnul, steagul, moneda, suveranitatea și… pe Dumnezeu-Hristos). Atâta doar că stau și mă gândesc cât le va merge, acestor păcălici — căci îmi vine greu să cred că o mână de oameni, oricât de brezi vor fi fiind ei, pot transforma în gelatină, pentru vecie(!), mințile elementelor unor entități divine, cum sunt Neamurile VII ale Pământului.
Evident, primul meu gând se îndreaptă spre Marea Șmenăreală Contemporană, numită „Uniunea Europeană” - UE.
Iată ce spun Christopher Booker și Richard North (în lucrarea lor comună Uniunea Europeană sau Marea Amăgire — istoria secretă a construcției europene, Antet, Buc., 2006), în legătură cu unul dintre cei doi masoni-nași, amândoi niște tarați și frustrați, plini de „zăcătură de ură” contra omenirii, ca niște broaște râioase gigantice… frați-masoni care au ocupat poziții superioare în Liga Națiunilor („fratele” englez Arthur Salter, stimulatorul „euro-schizofreniei” Angliei, și „fratele” francez Jean Monnet, cel ce ura „statul-națiune” și „democrația”) și au „gândit” planul a ceea ce se va numi (și chiar se numește!) UNIUNEA EUROPEANĂ: „Problema era că viziunea unei lumi perfect planificate, creată de tehnocrați eficienți, putuse părea atrăgătoare atrăgătoare — în teorie. În practică, însă, până la urmă a devenit clar că acea viziune nu avea nici o legătură cu realitatea omenească. Nici o latură a ei nu funcționa așa cum se intenționase, pentru că rigiditatea sa tehnocratică nu era valabilă decât pe hârtie și în capetele oamenilor. Odată ce s-au investit resurse gigantice pentru a transpune în realitate viziunea abstractă, curând a devenit clar că visul nu dusese decât la un coșmar. (n. mea: coșmar-coșmar, dar al naibii de profitabil coșmar, prin exploatarea, fără scrupule, a fraieriților, fraieriți-mai-vechi-intraților sau mai fraieriți-mai-nou-intraților în UE, cei intrați în genunchi, precum valahii României! - câtă vreme fraieriții încă dorm duși, călare pe coșmar!). Pentru Monnet, echivalentul dorinței lui Le Corbusier de a demola orașele vechi ale trecutului era ura lui față de statul-națiune. Visul său strălucitor era acel guvern supranațional al viitorului, condus de tehnocrați, înălțându-se mai presus de toate complicațiile naționalismului și ale democrației (s. mea). La fel ca în cazul lui Le Corbusier, posibilitatea neașteptată ca acest vis să se împlinească a fost creată de al Doilea Război Mondial (n. mea: sunt absolut convins că cel de-al Doilea Război Mondial a avut cu totul alți vinovați și cu totul altfel de ținte, decât cei/cele declarați/declarate și condamnate oficial, din moment ce TOCMAI FINANȚATORII/BANCHERII/PROFITORII DIRECȚI AI RĂZBOIULUI NU AU COMPĂRUT ÎN FAȚA TRIBUNALULUI DE LA NÜRNBERG!). Și, tot la fel ca visul lui Le Corbusier, și cel al lui Monnet a devenit în cele din urmă o sursă de inspirație pentru o întreagă generație nouă de tehnocrați și funcționari publici, susținuți de elitele politice ale Europei de Vest, pentru care «proiectul» oferea șansa de a juca un rol central în cea mai mare aventură politică a epocii lor."
Vă dați seama, oare, că tot acest „construct”, căruia, de 20 ani, i se face reclamă, în România, ca la pasta de dinți Blend-a-med (…dar, dacă „cumpărătorii” se dovedesc refractari la „consum”, sunt mânați ca vitele la abator, ÎN INTERIORUL CONSTRUCTULUI CELUI DEMENT!!! - prin toate mijloacele de constrângere imaginabile și non-imaginabile…) ESTE RODUL MINȚII UNOR NEBUNI ȘI MANIACI? Și, ca somnambulii, noi acceptăm și urmăm acest „proiect”, în toată amploarea lui SINUCIGAȘĂ! — îl urmăm cu… entuziasm: entuziasm „somnambulesc”, firește!… hipnotizați propagandistic, firește!… dar, tot atât de „firesc”, pentru ura anti-democratică a nebunilor inițiatori: NEÎNTREBAȚI DEMOCRATIC, PRIN REFERENDUM! — „…referendum care ar fi fost absolut necesar, din moment ce consecințele „proiectului” angajau/angajează destinele UNOR NEAMURI, MULTE ȘI ÎNTREGIL… căci toate ponoasele le trag NEAMURILE, tot așa cum toate foloasele le trag șmenarii politico-economici, de obicei niște trădători de… orice/oricine, fără niciun fel de scrupule! de cei cu „ubi bene, ibi patria” iar „patria” lor sunt BANII!
Iată cum își încheie excursul lor meditativ, asupra „constructului” UE, cei doi politologi/autori englezi: „Tot ceea ce era rău la blocurile-turn ale lui Le Corbusier a devenit evident când în ele a trebuit să locuiască oameni adevărați, care au descoperit că sfidau realitățile și nevoile omenești. La fel s-a întâmplat și cu blocurile-turn create de tehnocrații lui Monnet. Statul-națiune și democrația erau prea fundamentale pentru necesitățile umane, ca să poată fi eliminate pur și simplu, prin dictat tehnocratic. La fel ca în cazul oamenilor care s-au deșteptat în fața lipsei inumane de suflet a visului utopic al lui Le Corbusier, jinduind după toată căldura, vitalitatea și realitatea omenească ale vechilor orașe pe care le pierduseră, același lucru se întâmplă cu tot ceea ce a nimicit visul utopic al dlui Monnet. Numai când oamenii au descoperit că și-au pierdut democrația și puterea propriilor lor țări de a se guverna singure, au început să aprecieze într-un fel nou cât de prețioase erau valorile care le-au fost luate fără știrea lor.
Deveniseră victimele uneia dintre cele mai mari prefăcătorii colective ale sec. XX, care din acest punct de vedere merită să fie aliniată lângă visele de autoamăgire ale comunismului (n. mea: așa că mai terminați, politologilor de doi bani, cu afirmația aberantă că blocurile/block-house-urile sunt „vina/inițiativa lui Ceaușescu”: NU, monstruozitatea nivelantă/anihilantă de minți/personalități/intimități/libertăți a blocurior este pornită din viziunea „liberală” asupra unor megapușcării/lagăre de muncă și de mancurtizare, prin re-ideologizare, naționale și supranaționale!!!… de supraveghere polițienească, tip „Big Brother”, pentru concentrare, în vederea unei anihilări rapide a nemulțumiților, iar nu a nemulțumirilor/surselor de nemulțumire… — le-a născut dictatura tiranică a societății de consum și de scopire a personalității Neamurilor, nu dictatura lui Ceaușescu… Le Corbusier nu era din Scornicești).
Mai curând, poate, iar nu mai târziu, fantezia marelui proiect european se va dărâma, biruită de realitate, distrusă de toate acele contradicții pe care, în ambițiile ei demente, n-a fost în stare să le prevadă și pe care n-ar fi putut niciodată să le rezolve. Dar, la fel ca viziunea lui Le Corbusier și pe o scară mult mai amplă, va lăsa în urma ei distrugeri cumplite: un pustiu din care popoarele Europei vor avea nevoie de mulți ani ca să se trezească iar la viață."
ALIENAȚILOR DE DUMNEZEU, NEAMURILE SUNT ENTITĂȚI DIVINE!!! NEBUNILOR, LIBERTATEA ESTE STAREA DIVINĂ SPECIFICĂ OMULUI, PRIN „LIBERUL ARBITRU”, CA STARE SPECIFIC UMANĂ, STABILITĂ DE ÎNSUȘI DUMNEZEU, ÎNCĂ DE LA CREAȚIA LUMII, ÎN STAREA PARADISIACĂ!
…E puțin probabil ca strigătul nostru de amintire și avertizare să fie auzit de surzii Pământului… șmenarii anti-naționali ai megatiraniei globalizării”… așa că să mai vedem, în contemporaneitatea imediată, ce se mai întâmplă…
…Se întâmplă bine… că dl Băsescu, președintele României, ia lecții de filosofie a megapușcăriilor/lumi, chiar de la sursă… adică de la șmenarii UE!!! Lumea de pe la noi râdea, când Băsescu, vorba lui Jaroslav Hašek, a „cacarisit-o” cu referendumul, din toamna lui 2007, pentru uninominalele sale, — și a declarat că va repeta referendumul, până-i va ieși „pasiența”! Adică, rezultatul referendar, prin care năzuia să-și formeze/instaleze un mega-partid unic (…ȘI-L ARE, AZI, ÎN 2010, „ANUL DICTATURII” PEDELISTE!!”)! Hmmm… Mulți credeau că e o clovnerie de-a lui Băsescu. Nu, fraților, este adâncă și foarte modernă/la modă, adică, filosofie europeană! Căci și europenii au greșit-o așijderi, cu Constituția lor șmenărească și, deci, schimbă melodia „democratică, cu cea „tiranicească”… deh, fiecăruia, de fiecare dată, „după necesități”; vorba Programului Partidului Comunist Unic (care „comunism” a fost clocit, ca soluție temporară/de avarie, tot de LIBERALII REVOLUȚIEI „ILUMINAȚILOR”!). Iată ce zice dna Anne-Marie Le Pourhiet (profesor de Drept public, la Universitatea din Rennes, autoare a unui Manual de Drept Constituțional, în Franța), despre Concluziile „summit”-ului de la Lisabona (concluzii trase joi, 13 decembrie 2007), concretizate într-un Tratat, pe post de surogat de Constituție Europeană (după ce Franța și Olanda au respins-o pe cea „de drept” — ! — dar și după ce Irlanda și Danemarca au fost silite să repete referendumul, până a ieșit à la Băsescu) - informație primită de noi prin Réseau Voltaire, a dlui Thierry Meyssan: când jurnalista elvețiană Silvia Cattori îi atrage atenția dnei Le Pourhiet că, la Reuniunea Comitetului Național pentru Referendum, de la Paris, ar fi pronunțat cuvinte surprinzătoare (precum „înaltă trădare”, „lovitură de stat”), la adresa inițiativei dlui Sarkozy, de a ratifica tratatul „modificativ”, pe cale parlamentară - mă întreb dacă Dumnezeu l-a făcut pe Băsescu, după „matrița Sarkozy”, sau invers): „E vorba de un act foarte grav, care probează foarte bine că referirile neîncetate ale tratatelor europene la valorile democratice sunt o mare ipocrizie/„tartufferie”, pe care această Europă tehnocratică și confiscatorie nu poate s-o realizeze decât contra voinței popoarelor. Europa este con-substanțial anti-democratică, vrea să ne impună cu voia ori fără voia noastră. Noi nu suntem primul popor căruia i-a fost siluită voința; irlandezii și danezii au fost, de asemenea, constrânși să re-voteze, PÂNĂ AU ZIS, ȘI EI, DA!” (s. mea - n. mea: … vedeți ce profesori meșteri/„maeștri” a avut dl Băsescu, întru perfecționarea domniei sale întru ale… „tartufferiei”?).
Dar la noi (n. mea: adică, la francezii „păstoriți” de Sarkozy…), cinismul este încă și mai violent (n. mea: vedeți? — deci, bine ați făcut, cumetrilor, că l-ați re-votat pe Băsescu, că, cică-i mai bun ca Sarkozy!), pentru că ni se refuză chiar dreptul de re-votare (n. mea: dl Băsescu este mai tenace și mai… sadic: ar organiza referendumuri în fiecare zi, că doar nu-s pe banii lui!) - impunându-ni-se o ratificare parlamentară.”
Mai departe, urmează un pasaj pe care îl redau doar pentru a ilustra paralizia cerebrală instalată chiar și în creierele cele mai bune ale Europei contemporane, naivitatea „căii democratice a votului”, pentru înlăturarea trădătorilor, „INDISPENSABILITATEA” RĂULUI (n. mea: tare blajini și naivi v-a/ne-a mai făcut tratamentul din acest mega-ospiciu, numit Europa/Lumea Negustorilor de Azi!):
Silvia Cattori: „Dacă acest tratat va fi, în sfârșit, impus și dacă, așa cum dvs. afirmați, există și se aplică metoda «dublei lovituri de stat» — dl Sarkozy, dar, în egală măsură, șefii de stat și guverne ai tuturor celor 27 de state membre ale UE — nu vor trebui ei, mai devreme sau mai târziu, să se explice, în legătură cu «trădarea» făcută de ei?” — și răspunsul dnei Anne-Marie Le Pourhiet: „Pentru ceea ce este Franța, președintele Sarkozy va trebui să se explice pentru multe lucruri. Dar sancțiunea electorală nu poate să funcționeze decât atunci când există un candidat alternativ credibil, ceea ce încă nu este cazul, la noi…”
Dar cine credeți dvs., stimată doamnă Le Pourhiet, că îi aduce în situația de „non-alternativi”/ne-înlocuibili/inimitabili/indispensabili, pe alde Sarkozy, la dvs., ori pe alde Băsescu, la noi?! V-ați gândit, oare, la acel tânăr genialoid, de care vorbește Jan van Helsing, în cartea sa despre Organizațiile Secrete ale Omenirii - și care tânăr, jucându-se pe un computer de la NASA, pe la sfârșitul anilor '70, a descoperit numele URMĂTORILOR („următori”, în raport cu data descoperirii numelor lor pe calculator!!!) 5 PREȘEDINȚI AI SUA?… (Și care nume, azi, se confirmă, deocamdată, „bob cu bob”). N-ar fi deloc de prisos să faceți efortul de a medita la acest aspect, fără niciun fel de „parti-pris”.
Pentru noi, românii, „summit”-ul de la Lisabona ascunde încă și mai mari semne de întrebare — prin propunerea de „independență și suveranitate” pentru provincia Kossovo, s-a deschis Cutia Pandorei… iredentismul maghiar va fi/este, în mod sigur, copios re-alimentat… la fel, problemele legate de așa-zisa „Republică Moldova”… Dar să nu creadă statele celelalte din Europa că vor scăpa de un „HAOS ORGANIZAT”, foarte profitabil pentru Guvernul Mondial, cel pescuitor în ape tulburi: Țara Bascilor, Catalonia, Lombardia - dar PRIVIȚI LA BELGIA ANULUI 2010! (în care flamanzii, după alegeri, sunt gata să rupă țara în două, trecând cu dispreț, peste voința valonilor, cu care au conviețuit o istorie!): „INCREDIBIL!” — ar zice unii… „EI, NA-ȚI-O BUNĂ!” - le-aș răspunde eu-românul, „pățitul”- etc. etc, etc.
***
Pină arunci eu încep să mă gândesc la altă imagine dar, mereu, în relație cu subiectul care mă obsedează, acum: UE. E vorba de cazul, de acum doi ani, al unei doamne care și-a operat o tumoră canceroasă mai mare și mai grea decât propriul ei trup: TUMORA CANCEROASĂ AVEA CCA. 80 DE KG!!! ERA PARALELĂ CU TRUPUL/CORPUL RESPECTIVEI BOLNAVE!
Veți spune: „Ai luat-o peste arătură!” Nu, deloc! U.E.-ul acesta seamănă, foarte bine, cu un proces cancerigen — atât în sensul medical, cât și în sensul introdus în discuție despre „șansa divină a regenerării umane” (nu știu cât de mulți cunosc… „discuția” cu pricina…) — discuție deschisă și purtată de Mircea Eliade, prin intermediul nuvelei sale Les Trois Grâces.
S-o luăm pe rând. Ce se zice că ar fi, „tehnic” vorbind”, CANCERUL? O creștere furibundă, dementă, a vitezei de înmulțire a celulelor propriului corp — COMPLET ÎN AFARA RITMULUI GENERAL/NATURAL/DUMNEZEIESC, al organismului - în anumite zone ale acestuia. Metastaza vine doar să confirme generalizarea-triumful NENATURALULUI-NON-DUMNEZEIESCULUI! Păi, nu se întâmplă tot așa și cu UE-ul?! Printr-o decizie dementă, statele/NEAMURILE europene sunt silite „să-și iasă din fire”, din firea lor natural-dumnezeiască — și să se dezvolte după „comenzi”/decizii supranaționale! - națiunea, prin intermediul componentei ei de adâncime, Neamul, fiind în contact cu Divinitatea. Și, după tot ce se vede, niciun stat măcar, nici măcar statele fondatoare ale UE (Franța-Anglia-Germania) nu sunt scutite de această evoluție nenaturală-ucigașă (de fapt, având în vedere „ctitorii” - ați văzut, mai sus, ce bună părere are dna din Franța, Anne-Marie Le Pourhiet despre… „onestitatea” constructului european - este o dezvoltare SINUCIGAȘĂ!!!).
Dacă impui unor state cu tradiții de mii de ani — și aici, mă refer direct la România! — „norme/standarde” europene aberante și profund dăunătoare-distrugătoare a însuși Duhului!, riști:
a) fie crearea unui monstru, pe care, dacă îl scapi din laborator, s-ar putea să te coste viața ta de „medic” de experiment nazist, tip Mengele …și a tuturor celor din balamucul-laborator!
b) fie respingerea/ignorarea, firească și sănătoasă, a „constructului” celui aberant — adică, însănătoșirea organismului statal/național, peste voia și visul dlui Mengele-(de)-UE. A se vedea, să zicem, cazul cel mai amuzant, acela al „cazanelor/alambicurilor pentru țuică”, la care valahul n-o să renunțe decât odată cu viața! - dar, trăgând discuția pe un teren înalt spiritual, extrem de neliniștitor pentru UE — valahii nu renunță, nici în ruptul capului, la „cuiburile de ciori de prin păduri”! (cum s-a exprimat, condiționant, un komisar european, care le voia, nici mai mult, nici mai puțin decât… STÂRPIREA!!!: „Veți intra în UE doar după ce stricați cuiburile de ciori de prin păduri!) vă mai amintiți?! — adică, MONAHII ȘI MONAHISMUL ORTODOX-ROMÂNESC! Păi cum, nenorociților, noi am dăruit Europei monahismul, și tot noi să-l stârpim?! Măi, păcălicilor, ia vedeți-vă de treabă pe la alții, mai proști ca noi…!!!
…Ei, dar mai există și „efectul Eliade”: REVERSUL UNGHIULUI DE PRIVIRE A IMAGINII!!! Mircea Eliade, în nuvela sa Les Trois Grâces, afirmă că, de fapt, cancerul ar fi fiind, paradoxal, însăși DOVADA LEACULUI/ȘANSEI DUMNEZEIESC/DUMNEZEIEȘTI, dovada că Dumnezeu nu și-a părăsit nicio clipă creatura preferată: Omul. Creația/CAPODOPERA Zilei a Șasea. De fapt, dincolo de aspectul monstruos/terifiant (proba LABIRINTULUI INFERNAL!), tumoarea canceroasă/neoplasmul este dovada primordială și esențială a faptului că Dumnezeu a înglobat/camuflat, în creația/creatura sa, ȘANSA REGENERĂRII, dincolo de aspectul/aparența degenerării:
„(…)«anamneză», «trezire» a instinctului teleologic, prezent în orice microorganism(…). Dumnezeu n-a putut distruge propria sa creație. Omul a rămas același, așa cum erau Adam și Eva în Paradis, înainte de păcat. (…) În corpul omenesc totul s-a păstrat (…) deci s-a păstrat și taina vieții veșnice, cu care fusese dăruit Adam(…). Păcatul originar n-a putut distruge mecanismul regenerării, ci numai l-a modificat, în așa fel încât să nu mai poată fi recunoscut. Mai mult, l-a camuflat în niște procese fiziologice care, aparent, indică exact contrarul regenerării, l-a camuflat în anumite maladii și mai ales în cea mai primejdioasă afecțiune organică: proliferarea celulelor, neoplasma”.
Ce-aș mai râde de dracul, dacă Mircea Eliade ar avea dreptate! Dacă cea mai gravă și siluitoare de Duh experiență a umanității terestre — tentativa de UCIDERE A SENTIMENTULUI NAȚIONAL/DE NEAM! — adevărată metastază a Duhului Neamurilor Pământului - ar marca tocmai începutul sfârșitului Domniei Satanei pe Pământ!… Și ceva din afundul sufletului meu îmi spune că, un geniu naționalist, precum Mircea Eliade - singurul mare cărturar interbelic care a preferat ostracizarea „eternă” (…cum cred fariseii zilelor noastre…) — lepădării de mistica Școală Legionară a Demnității și Eroismului - NU POATE GREȘI! Pentru că, oricare geniu național intră în consubstanțialitate, prin Neamul Metafizic pe care-l conștientizează/apără, întru Duhul său, cu Însuși Domnul-Dumnezeul Ființei Neamurilor Metafizice…
Deci, mă întreb: om fi ajuns, prin „constructul” UE și „globalizare”, la CAPĂTUL CEL MAI DE JOS AL AXEI LUMII („Cei din urmă vor fi cei dintâi!” — avertizează, de 2000 de ani, Hristos-Dumnezeu!) — adică, la metastaza aparentă a corporalității noastre terestre?! Dacă DA, atunci ni se apropie izbăvirea definitivă și triumfală, OAMENI BUNI/OAMENI AI BINELUI!
AMIN!
AXA ESTE LOCUL DE UNDE AFLI LUCRURI PE CARE CEILALȚI SE SFIESC SĂ LE CITEASCĂ ȘI SE ÎNGROZESC SĂ LE SPUNĂ: PENTRU EI LUMEA E CU MULT MAI APROAPE ȘI MAI IMPORTANTĂ DECÂT MÂNTUIREA
Comentarii